Comemorarea la Chişinău a anexării interfluviului Pruto-nistrean

La chemarea săptămânalului „Literatura şi Arta”[1], astăzi, 13 mai 2012, la Chişinău, au avut loc acţiuni comemorative, prilejuite de împlinirea a 200 de ani de la anexarea unei jumătăţi a Principatului Moldova (numită ceva mai târziu – Basarabia) de către Imperiul ţarist. Manifestaţiile au fost organizate de Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova, Asociaţia Veteranilor Războiului din 1992 „Tiras-Tighina”, cu susţinerea Consiliului Naţional al Unirii, a Asociaţiei „Acţiunea 2012” şi a altor organizaţii neguvernamentale. Memoraţi, vă rog, cuvântul „neguvernamentale”. Asta pentru că vom reveni ceva mai jos.

Între ora 13 şi 14, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, în auzul cântecelor patriotice româneşti, s-au adunat mii de oameni. În preajma Arcului de Triumf s-au adunat un mănunchi de ultra-patrioţi „moldoveni” cu câteva drapele bicolore (roşu-albastru). În opinia acestor rătăciţi ai sorţii, bicolorul roşu-albastru, chipurile ar fi „drapelul” lui Ştefan cel Mare. Nimic mai fals! În realitate, din câte se zvoneşte prin Târgul Chişinăului, un oarecare student de la Şcoala de Antropologie a lui Mark Tkaciuk, ar fi inventatorul (născocitorul) acestui bicolor. Probabil, numitul student s-o fi inspirat de la culorile robinetului (roşu – apă caldă, atunci când este; şi albastru – apă rece). Astfel, drapelul bicolor roşu-albastru ar fi potrivit pentru Întreprinderea „Apă-canal” Chişinău, da nu drapel de stat pentru R. Moldova.

Dar nu asta e important; important este faptul că dacă la ora 13:00 exista un mănunchi de oameni ultra-patrioţi ai Moldovei medievale, la ora 14:15 aceştia s-au topit ca zăpada primăvara sub razele Soarelui! Ce ia făcut oare pe „Patrioţii Moldovei”, „Voievozii” etc. să dea bir cu fugiţii? Consider că este vorba de numărul impresionant de participanţi la comemorare.

Membrul de Onoare al Academiei Române, poetul şi publicistul Nicolae Dabija, preşedintele Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova (FDRM), a ţinut un scurt discurs în care s-a referit la semnificaţia tragică a acestei triste aniversări – 200 de ani de la anexarea Basarabiei. Apoi a început marşul pentru comemorarea victimelor celor 200 de ani de ocupaţie ruso-sovietică – pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, spre Ambasada Federaţiei Ruse. Ceea ce s-a realizat acum 200 de ani de către ţarism, a fost repetat de două ori, în proporţii mai mari, de succesorii Rusiei ţariste – Rusia (URSS) bolşevică (1940, 1944), iar după dispariţia URSS, succesoarea de fapt şi de drept a aceleia (Federaţia Rusă) menţine, împotriva voinţei Statului suveran şi independent, R. Moldova, trupe militare (la Tiraspol) şi armament (muniţii la Colbasna).  După protestul legitim exprimat, coloana s-a întors şi a mers spre strada Alexei Mateevici. Aici se află o curte şi clădiri, ce aparţin Ambasadei Turciei (sediul Ambasadei este în alt loc). Trecerea pe lângă clădirea în care fusese sediul Turciei a însemnat protestul împotriva unei decizii incorecte, cu urmări tragice pentru românii basarabeni, luate de conducerea Imperiului Otoman acum 200 de ani. Punctul final al marşului a fost Teatrul de Vară.

În scenă au urcat liderii FDRM, ai Consiliului Unirii, oaspeţi din România. În faţa celor prezenţi au vorbit distinse personalităţi ale Neamului Românesc, între care dl Valeriu Matei, poet, Membru de Onoare al Academiei Române (a amintit publicului despre contribuţia unor personalităţi notorii româneşti asupra culturii ruse: Petru Movilă, Nicolae Milescu Spătaru, Dimitrie şi fiul acestuia Antioh Cantemir etc.); academicianul Mihai Cimpoi; dl Mircea Cosma, preşedintele Consiliului judeţean Prahova, excelent administrator, dar şi „un om de aleasă cultură, împătimit, cu deosebire, de istoria românilor”[2]. Dl Mircea Cosma a vorbit despre bunele relaţii, stabilite între Judeţul Prahova şi raionul Cimişlia (prezent în scenă a fost dl Gheorghe Şalaru, Ministru al Ecologiei (Partidul Liberal), originar din Cimişlia.

La microfon a fost invitat cunoscutul poet bucovinean Vasile Tărâţeanu; a vorbit frumos despre renaşterea naţională românească în fosta URSS şi contribuţia fraţilor basarabeni la acea operă. A continuat dl Victor Crăciun, preşedintele Ligii culturale pentru unitatea românilor de pretutindeni, care a vorbit atât despre trecutul activităţii domniei sale la Chişinău, cât şi despre planurile de viitor („de la podurile de flori la podurile de piatră”). Ex-ministrul Culturii şi Cultelor, dl Ion Ungureanu a ticluit discursul său fiind rugat de dl Nicolae Dabija şi găsindu-se în culisele Teatrului. Dl I. Ungureanu a mulţumit celor prezenţi pentru poziţia şi activismul lor, pentru faptul că nu au fost indiferenţi în această zi. Generalul (r.) dl Mircea Chelaru, originar din judeţul Iaşi, a salutat prezenţa, mai ales tinerii participanţi la acţiunea de comemorare. Prof. univ., dr. hab. Ion Buga, secretarul general al FDRM, a dat citire Rezoluţiei adunării din Teatrul de vară (va fi publicată), votată în unanimitate. După un scurt discurs al reprezentantei tinerei generaţii, organizatorii evenimentului au cedat scena artiştilor. Primii au evoluat interpreţii ansamblului „Ştefan Vodă” din Căpriana.

Aşa dar, astăzi s-a consumat un important eveniment: societatea civilă a comemorat cei 200 de ani de la anexare a Basarabiei. Bravo organizatorilor! Consider nejustificate cuvintele critice, rostite la adresa liderilor politici, aflaţi la guvernare. Partidele politice îşi vor exprima poziţia, sunt convins.

            Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU, preşedinte al INIS „ProMemoria”, vicepreşedinte PL

            13 mai 2012.

 



[1] Literatura şi Arta, 2012, 10 mai.

[2] Cursurile de vară ale Universităţii „Nicolae Iorga”, Vălenii de Munte, ediţia 2009. Cronică selectată de Constantin Manolache, Ploieşti, Editura Libertas, 2010, p. 11.

Lasă un răspuns