Recent cunoscutul publicist și scriitor Nicolae Roibu, supranumit de poetul Nicolae Dabija ”o santinelă a culturii române”, a publicat un nou volum de reportaje, știri și comentarii, întitulat ”Cronici din perioada pandemiei”[1]. Scriitorul Nicolae Dabija semnează un mic studiu introductiv în care îl prezintă pe autorul volumului și valoarea cărții recent apărute de sub tipar. Cităm: ” «Cronici din perioada pandemiei» e o carte-document, prin care autorul ne dorește un popor liber întru cultură. El amestecă vârstele celor intervievați, dar niciodată valorile. Acestea se află în centrul preocupărilor sale” (p. 4).

Primul compartiment este întitulat ”Scrisul și coronavirusul (interviuri, cronici, eseuri)” (p. 6 și urm.). Nicolae Roibu a intervievat scriitori, compozitori, pictori, artiști, întrebându-i ce au reușit să facă în condițiile pandemiei, altfel spus – în situația de autoizolare forțată. Din cele citite aflăm că academicianul Mihai Cimpoi a îngrijit o carte care va apărea la Editura ”Junimea” din Iași și care este o premieră absolută – ”Epoca Eminescu” de Titu Maiorescu. ”Am adunat toate textele pe care le-a scris Maiorescu despre Eminescu, fiindcă lumea noastră românească credea și continuă să creadă că Maiorescu are un singur articol despre Eminescu”, spune acad. Mihai Cimpoi (p. 6). Nicolae Roibu l-a întrebat pe scriitorul, poetul, publicistul Nicolae Dabija despre recentele preocupări ale domniei sale și a aflat că redactorul-șef al săptămânalului ”Literatura și Arta” a lucrat la o antologie de poezie veche românească, pe baza unor manuscrise pe care le-a studiat în 1985 la Moscova, Sankt Petersburg și Kiev, ”împingând” istoria literaturii române vechi cu peste 250 de ani mai devreme (p. 8). Nicolae Roibu a aflat că compozitorul Constantin Rusnac scrie o carte despre Nicolae Sulac (p. 11), că, ajuns la vârsta de 98 de ani, poetul Anatol Gujel scrie în continuare versuri, că compozitorul Ghenadie Ciobanu oferă lecții de la distanță tinerilor muzicologi și compozitori (p. 16), că scriitorul Iurie Colesnic a publicat o nouă ediție a cărții ”Chișinăul nostru necunoscut” (p. 18).

În același mod cititorii află despre activitățile în timpul pandemiei realizate de compozitorul Eugen Doga (p. 20-21), scriitorul Andrei Strâmbeanu (p. 22-23), artiștii plastici Leonid Popescu (p. 24-25) și Maria Mardare-Fusu (p. 30-32), compozitorul Paul Gamurari (p. 28-29), scriitorul Iulian Filip, autor a peste o sută de cărți, care a pregătit pentru tipar încă patru cărți noi (p. 33-35), scriitorul Vitalie Ciobanu (p. 36-37). Scriitoarea Claudia Partole i-a mărturisit autorului cărții că în aceste timpuri grele a reușit să încheie lucrul asupra romanului ”Straniera”, prezentat ca o continuare a altui roman – ”Viața unei nopți sau Tӧtentanz”, reeditat în 2011; noul roman ”este despre exodul basarabenilor la munci grele peste hotare, și, în mod special, al femeilor noastre” (p. 38)[2]. Șirul de interviuri continuă cu meșterul popular Dumitru Costandachi, cu academicianul Ion Tighineanu, compozitorul Ian Raiburg, maestrul fotograf Anatol Poiată, scriitorul Vladimir Beșleagă (distinsul prozator a îndemnat lumea să citească: ”…Pentru neamul nostru timpul liber ar fi să citească, nu să stea cu ochii în televizor sau în radio sau în bârfe, dar să citească, pentru că neamul nostru nu prea citește; să caute cărți bune și să le citească!”. Și mai jos: ”Așa le dau tuturor un sfat: cât stau acasă să citească, să citească și să tot citească și să mai scrie câte ceva”, p. 52). Și încă ceva. Scriitorul Vladimir Beșleagă mărturisește că de mulți ani se gândește să scrie o carte despre perioada administrației civile române în Transnistria. V. Beșleagă: ”A fost o perioadă de mare frumusețe” (p. 52). Așteptăm cu mare nerăbdare acest volum, asta pentru că autorul ei este un fin cunoscător al istoriei noastre recente.

Peste mai multe pagini Nicolae Roibu revine la interviuri solicitate scriitorilor. Este vorba de Leo Butnaru care a spus că recent, în Polonia, a fost publicată cartea dumnealui cu poeme, întitulată ”Distanța necesară”. Leo Butnaru mărturisește că ”titlul volumului nu are nimic în comun cu pandemia, dar prin coincidență a anticipat această perioadă grea prin care trece acum întreaga lume…” (p. 133). Nicolae Roibu citează din prefața volumului, semnată de scriitorul polonez Krzysztof D. Szatrawski: ”Leo Butnaru este o figură proeminentă în cultura românească, iar în anul 2019 Consiliul Uniunii Scriitorilor din [Republica] Moldova l-a propus la Premiul Nobel pentru Literatură” (p. 133). Nicolae Roibu a publicat interviurile solicitate și altor mari personalități ale culturii noastre. De reținut că Nicolae Roibu completează fiecare interviu cu note biografice ale fiecărui intervievat.

În acest an deosebit de greu Nicolae Roibu a reușit să publice cronici despre diverse evenimente culturale (de ex., deschiderea expoziției jubiliare a Liceului Academic de Arte Plastice ”Igor Vieru” la Centru ”Constantin Brâncuși”, iunie 2020, p. 69-70; inaugurarea expoziției de fotografii a maestrului Zaharia Cușnir în incinta Muzeului Național de Istorie, martie 2020, p. 71-72; deschiderea expoziției de grafică și pictură a elevilor Școlii de Arte Plastice pentru copii ”A. Șciusev” în cadrul Salonului de Artă a Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, în martie 2020, p. 77-78 și altele). Sunt publicate mai multe materiale despre condițiile deosebite de lucru a unui șir de instituții de cultură – biblioteci, muzee, teatre, săli de concerte etc.

Următorul compartiment al volumului recenzat este întitulat ”Aniversări și comemorări” (p. 142 și urm.). Autorul cărții prezintă cititorilor o galerie de mari personalități ale culturii române din Republica Moldova, care ar fi împlinit un număr ”rotund” de ani de la naștere. Astfel, primul prezentat este filologul și bibliologul Ion Șpac (1930-2018, p. 142-143) care ar fi împlinit 90 de ani de la naștere; poetul Liviu Damian (1935-1986, p. 144-145), ar fi împlinit 85 de ani; scriitorul Serafim Saka (1935-2011, p. 146-147) ar fi împlinit, de asemenea, 85 de ani; scriitorul Alexandru Gromov (95 de ani, 1925-2011, p. 176-177). Deși nu e o dată ”rotundă”, totuși autorul cărții amintește cititorilor că violonistul și dirijorul Serghei Lunchevici ar fi împlinit 86 de ani de la naștere (1934-1995, p. 184-185). Nicolae Roibu a scris despre Lazăr Dubinovschi (1910-1982, p. 189-190), Vasile Vâșcu (1940-2010, p. 194-195), Nicolae Corlăteanu (1915-2005, p. 198-199), Isaie Cârmu (80 de ani, p. 200-201) și alții.

Nicolae Roibu a scris scurte prezentări biografice și realizări notorii ale oamenilor de cultură și știință care în prima jumătate a anului 2020 au rotunjit anumiți ani de viață. Este vorba de artistul plastic Sergiu Bădrăgan (în martie a împlinit 60 de ani, p. 148-149); de academicianul Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, care a împlinit 65 de ani (p. 154); de artista plastică Iraida Ciobanu (60 de ani, p. 157-158); de artistul plastic Ilie Cojocaru (70 de ani, p. 160-161), de scriitorul și criticul literar Theodor Codreanu (75 de ani, p. 162-163); de cântărețul de operă Valeriu Cojocaru (60 de ani, p. 164-165); de interpreta de muzică populară Galina Pâslaru (70 de ani, p. 166-167); de artistul plastic Vasile Dohotaru (65 de ani, p. 168-169); de scriitorul și ziaristul Val Butnaru (65 de ani, p. 170-171); de cântăreața de muzică populară Suzana Popescu (70 de ani, p. 172-173); de artistul plastic Ion Moraru (70 de ani, p. 174-175); de editorul Nicolae Schițco (65 de ani, p. 179-181); de savantul filolog Nicolae Mătcaș (80 de ani, p. 182-183); de artistul plastic Andrei Mudrea (66 de ani – ? nu e o dată ”rotundă”, a.p.), p. 186); de publicistul Iulius Popa (70 de ani, p. 187-188). Autorul a mai amintit de Teodor Buzu (60 de ani, p. 191-193), de academicianul Teodor Furdui (85 de ani, p. 196-197), de scriitorul Vasile Galaicu (81 de ani, p. 211), de scriitorul Ion Diordiev (85 de ani, p. 212-213), de artistul plastic Anatol Danilișin (60 de ani, p. 214-215), de scriitoarea Claudia Partole (65 de ani, p. 230-231), de publicistul Alexandru Bantos (70 de ani, p. 241-242), de scriitorul Leo Bordeianu (65 de ani, p. 256-257) și mulți alții.

Semnatarul cronicilor a trecut în revistă și personalități care s-au stins din viață mai devreme sau în anul 2020. În martie s-au împlinit 90 de ani de la moartea poetei Liuba Dumitru (1901-1930, p. 150). În 2020 s-au stins din viață ziaristul Petru Bogatu (n. 1951, p. 155-156); scriitorul Paul Goma (n. 1935, p. 159); profesorul universitar Grigore Rusu (n. 1936, p. 178); filologul și scriitorul Vlad Pohilă (n. 1953, p. 202-204). Nicolae Roibu mărturisește pe o pagină aparte (205) că a lucrat cu Vlad Pohilă la prima revistă cu litere latine din Basarabia postbelică – GLASUL -, că Vlad Pohilă i-a prefațat un șir de cărți și continuă: ”Dragă Vlad, iartă-ne că n-am avut grijă de tine să te păstrăm, pentru că tu meritai să ai o soartă mai bună…”. În mai, scrie în continuare Nicolae Roibu, a decedat actorul Iurie Suveică (n. 1964, p. 206-207); s-a stins din viață activistul civic Victor Zugravu (n. 1956, p. 208-210). N. Roibu a scris și despre moartea scriitorului Andrei Burac (n. 1938, p. 250-251).

Autorul cărții a menționat și anumite instituții care au împlinit un număr important de ani de activitate. De ex., Centrul de Excelență în Educație Artistică ”Ștefan Neaga” (75 de ani de la fondare, p. 151-153).

Partea a treia a volumului se întitulează ”Viața ca o întâmplare (întâmplări povestite și repovestite)”, p. 269 și urm. Autorul a retipărit texte cu întâmplări din viața personalităților notorii din Republica Moldova. Astfel, primul povestitor este Mihai Cimpoi, care a vorbit despre o călătorie a dumnealui, alături de Grigore și Raisa Vieru de la Iași la București și care la stația de cale ferată Mărășești a urcat în trenul București-Iași. Nicolae Roibu a publicat acest text în 1999[3], dar a completat cu alte cazuri interesante din viața academicianului Mihai Cimpoi (p. 270-274).

Ar fi fost binevenită o Introducere a autorului, în care scriitorul Nicolae Roibu să fi anunțat cititorii despre scopul și realizările cărții, ce este nou, ce este retipărit și de unde.

Obiecțiile făcute nu știrbesc cu nimic valoarea incontestabilă a cărții publicistului Nicolae Roibu. Rămânem în așteptarea evenimentelor din a doua jumătate a anului 2020, precum și a altor lucrări tot atât de interesante și utile ca și acest volum nou apărut.

21 decembrie 2020

anatol_petrencu@yahoo.com

[1] Nicolae Roibu, Cronici din perioada pandemiei: (interviuri, cronici, portrete literare cu și despre oameni de cultură), Chișinău, S. n., 2020, 344 p.

[2] Între timp aflăm: cartea doamnei Claudia Partole ”Straniera” a fost scoasă de sub tipar și este pusă la dispoziția cititorilor. Claudia Partole a publicat un roman deosebit de interesant și util – ”Trandafirul pustiului”, Chișinău, 2015.

[3] Nicolae Roibu, Acad. Mihai Cimpoi: Acum știu și eu că sunt un om serios, în Nicolae Roibu, Să vă spun ce s-a-ntâmplat..., Chișinău, S.n., 1999, p. 30-31.

[4] Ibidem, p. 17-18.

[5] Ibidem, p. 87-89.