1. Pentru a da o interpretare obiectivă, clară, evenimentelor desfăşurate la Bălţi, la 5 august curent, este nevoie să ne bazăm pe criterii acceptate unanim (sau cvasi-unanim). Aceste criterii au fost formulate, discutate şi aprobate de forul legislativ suprem al Republicii Moldova (RM). Este vorba de Legea fundamentală a RM, altfel spus – Constituţia RM. Este cazul să ne bazăm pe prevederile acesteia, atunci când dorim să elucidăm anumite fapte sau evenimente.

Articolul 32 al acestui document fundamental remarcă: „1) Oricărui cetăţean îi este garantată libertatea gândirii, a opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin cuvânt, imagine sau prin alt mijloc posibil. 2) Libertatea exprimării nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie. 3) Sunt interzise şi pedepsite prin lege contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi la alte manifestări ce atentează la regimul constituţional”.

Aşa dar, liderii Platformei Civice „Acţiunea 2012” s-au adresat primăriei oraşului Bălţi cu cererea de a li se permite organizarea şi desfăşurarea unui marş paşnic, prin care participanţii să-şi exprime ideea unirii Republicii Moldova cu România. În RM nu există document care ar interzice promovarea ideii Unirii RM cu România. În loc să accepte cererea, primăria Bălţi a refuzat petiţionarilor. Aceştia s-au adresat instanţei de judecată şi – deşi cu mare întârziere (la 3 august) au obţinut câştig de cauză, după cum era şi firesc. Primăria Bălţi a fost obligată de instanţa de judecată să plătească 5 000 lei pentru cheltuieli judecătoreşti.

În situaţia creată, dacă noi recunoaştem că RM este stat bazat pe drept, atunci Primăria Bălţi, scrâşnind din dinţi, urma să se conformeze deciziei judecătoreşti şi să asigure buna desfăşurare a marşului. Dar nu a fost să fie! Primăria Bălţi nu numai că nu s-a conformat deciziei judecătoreşti, ci a permis şi altor organizaţii să desfăşoare şi ele manifestaţii, exact în acelaşi loc şi la aceiaşi oră. Logic ar fi fost să accepte cererea depusă de primii solicitanţi (conform principiului „primul venit – primul servit”), iar celorlalţi să le ofere alte spaţii sau alt timp. Iată de ce Primăria Bălţi, dl primar personal, poartă vina pentru dezordinile şi actele de huliganism, de agresivitate, care s-au produs la Bălţi. 

Probabil că primarul şi subalternii lui au ameţeli de pe urma succesului: recent primul ministru Filat le-au satisfăcut anumite revendicări, probabil juste. Un lucru, totuşi, vreau să-l remarc: greşesc amarnic acei ce consideră Bălţii „capitala de nord” a RM. Şi aici, ca în atâtea multe altele, comparaţia vine de ruşi: la ei există Moscova, capitala actuală, iar Sankt Petersburgul – fosta capitală a Imperiului ţarist – a rămas în conştiinţa colectivă ca „a doua capitală” sau „capitala de nord”. La dânşii, da! Ideea funcţionează, pe când la noi, de când, mă rog, e „capitală” un oraş decăzut, murdar, sărăcit, rusificat, agresiv, intolerant faţă de populaţia băştinaşă românească (unii zic – „moldovenească”), dar şi faţă de autorităţile republicane?             Şedinţa guvernului RM la Bălţi? Ce-o fi oare? Nu cumva Filat doreşte să transforme oraşul Bălţi în viitoarea capitală a Imperiului Federal Moldova? Nerecunoscuta republica nistreană are capitala Tiraspol, raioanele dispersate ale găgăuzilor îşi au şi ei capitala la Comrat, ceea ce mai rămâne din RM va avea capitală la Chişinău, iar capitala tuturor capitalelor va fi oraşul Bălţi?

2. Acum despre comportamentul poliţiei. Analiza trebuie să fie diferenţiată. Un ofiţer de poliţie, colonel-locotenent, în altercaţiile cu rusofonii spune foarte clar şi corect: „Ei, manifestanţii, au dreptul la marş, drept obţinut prin decizie judecătorească”. Nimeni nu poate stăvili acest drept constituţional.

Ceea ce ar trebui să clarifice noul ministru de Interne: la un moment, cineva din rusofonii agresivi strigă cum că oraşul Bălţi are poliţia sa; ce caută poliţia de la Chişinău acolo, la Bălţi. Ar fi bine ca ministrul de Interne să clarifice această situaţie: poate oare sau nu poliţia de la Chişinău să intervină la potolirea dezordinilor de la Bălţi sau de oriunde în afara Chişinăului.

La un alt moment apare viceprimarul municipiului Bălţi care – vezi Doamne, e mare strateg! Adevărat generalisim! – care zice, că el nu poate asigura ordinea publică cu forţele de menţinere a acestei ordini şi că a luat decizia de a ordona poliţiei să interzică unioniştilor marşul preconizat. Întrebare: cu poliţia, de fapt, cine conduce? Un oarecare viceprimar?

În altă ordine de idei: în timp ce manifestanţii unionişti au venit cu buchete de flori, elementele agresive au venit cu ouă, pietre, pachete explozive şi altele de acest gen. În timpul altercaţiilor aceste elemente agresive au aruncat ouă în poliţişti, murdărind cămeşile, epoleţii, cocardele – altfel spus – simbolica de stat a RM. Cum este posibil aşa ceva? Domnule ministru de Interne, recent numit în funcţie! Ia să luaţi Dvs. o decizie, prin care poliţiştii, trimişi în misiuni de genul celei de la Bălţi să nu mai fie îmbrăcaţi ca miresele la nuntă, în cămeşi albe, ci ca la război, în îmbrăcăminte respectivă şi cu muniţia respectivă. Asta pentru că vin timpuri grele…

Deocamdată poliţia a dat dovadă de nesiguranţă, de lipsă de coordonare în acţiuni, de slăbiciune. Poliţia a fost obligată să asigure desfăşurarea în bune condiţii a marşului unirii. Ea, poliţia, trebuia să dicteze ordinea. Cu regret, nu a fost să fie!

3. Alte întrebări şi subiecte:

a) Care a fost treaba găgăuzului Formuzal Mihail, başcan de Găgăuzia, faţă de marşul paşnic al unor tineri de la Bălţi? Cu drapelele Găgăuziei (sau ale cui erau oare? Poate ale partidului regiunilor, al cărui lider pretinde că este?), în marş, ce aţi vrut, de fapt, să demonstraţi? Alo, domnu” Başcan, da bani de motorină, tur-retur, da mâncărica pentru ortaci, de pe contul cui oare? Poate Formuzal credea că şedinţa Guvernului mai continuă şi duminică?

b) În acţiunile de la Bălţi s-au implicat şi deputaţii PCRM. I-a văzut toată lumea. Întrebare: da unde erau deputaţii partidelor necomuniste? Cu atât mai mult, cu cât liderii Platformei civice „Acţiunea 2012” s-au adresat cu rugămintea de a-i susţine.

c) Prezenţa activ-distructivă a trepăduşilor moldovenismului primitiv, de peşteră, nu merită comentată. Pentru a câta oară ei au demonstrat că apără cu vehemenţă interesele străine moldovenilor autentici, adică – ale românilor basarabeni şi transnistreni.

    Ce urmează?

    Polarizarea societăţii se va adânci.

Statul RM este prea slab pentru ca să impună toţi cetăţenii să respecte normele constituţionale. Guvernul Filat pierde încet, dar sigur, independenţa şi suveranitatea acestui stat. Huligani, străini de nevoile, limba şi obiceiurile noastre, se impun tot mai agresiv în transportul public, în cafenele, pe terase publice, în farmacii etc. Noi devenim tot mai înstrăinaţi la noi acasă. Nu avem un punct de sprijin nicăieri. Mă refer la guvernanţi.

O măsură ce se impune: în regim de urgenţă, printr-o decizie specială, Guvernul României să retragă cetăţenia românească tuturor celor care s-au solidarizat cu bandiţii ultra-agresivi de la Bălţi şi au agresat tinerii paşnici, tineri şi tinere, care mai cred încă în puterea Constituţiei de la Chişinău. Inclusiv – lui Garbuz (să i se retragă, dacă este adevărat că o are).

   Numai solidaritatea civilă ne mai poate salva.

   Ne va salva oare?

Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU, preşedintele INIS „ProMemoria”, vicepreşedinte PL

Cuvinte-cheie: nerespectarea Constituţiei RM, drepturile omului, Filat, poliţie, Formuzal, independenţă statală pierdută.

6 august 2012.