Moto: „Din punct de vedere politic, promovarea unei „limbi moldoveneşti”… este un delict de genocid etno-cultural, delict nu mai puţin grav decât genocidul rasial, chiar dacă nu implică eliminarea fizică a vorbitorilor, ci „numai” anularea identităţii şi memoriei lor istorice”.

Eugeniu Coşeriu, român basarabean, cel mai mare lingvist recunoscut al lumii

Între 9 şi 14 iulie 2012, la Hamilton, Ontario, în Casa de Cultură a Câmpului Românesc, şi-a desfăşurat lucrările Săptămâna Internaţională de Cultură a Câmpului Românesc.

Prelegerile şi discuţiile au avut loc seara, după cină, şi continuau până la epuizarea subiectelor discutate.

Luni, 9 iulie, au fost ascultate două comunicări. Dl Sandu Sindile, curator, Homer Watson din Kitchener, a prezentat subiectul „Actualitatea lui I.L. Caragiale – 100 de ani de la moartea lui”. A urmat prof. Ion Ştefănescu din oraşul Toronto, care a încercat să răspundă la întrebarea „Cât de întunecată a fost noaptea Evului Mediu?”.

După discuţiile la subiectele enunţate, profesorul C. Teodorescu din Kitchener a prezentat cartea de versuri întitulată „Psaltirea apocrifă a dreptului Iov”[1], semnată de preotul dr. Dumitru Ichim, directorul Săptămânii de la Câmpul Românesc. Cartea a fost prefaţată de dl Aurel Sasu, din care citez: „…Psaltirea apocrifă a părintelui Dumitru Ichim este o tulburătoare pledoarie lirică pentru deschiderea omului spre desăvârşirea, veşnicia şi deplinătatea asemănării lui cu Dumnezeu. Prin „dezbrăcarea de trup”, prin „putrezirea rănilor”, cum spune Ioan Scărarul, şi prin contemplarea Treimii revelate. Metaforic, îngenuncherea în cuvânt şi râvna locuirii în propria iubire. Fiindcă istoria timpului este povestea restaurării fiinţei în raţia voinţei şi a începutului divin. O tragic-inefabilă îngemănare de vise, căderi, aripi şi eternităţi”[2].

Despre operele părintelui Dumitru Ichim şi a regretatei dumnealui soţii voi mai scrie, acum aşi vrea să citez o strofă dintr-o poezie a părintelui-poet, întitulată „Ca Prutul”:

„…Pe o masă,

Pe Doamne-Doamne L-au pus.

Mama ne ridica de subţiori,

ca la priveghi, bunul rămas din vechime,

să-L mai vedem încă o dată pe Iisus,

cu ochii închişi şi fără de glas,

ţinut în braţe

de Maica Domnului şi flori nicodime.

Şi azi, ca şi-atunci, mă-nfioară

frica fluidă zdrobită cu pleoapa,

când rănii îi dasem sărutul,

din coasta Lui a început să curgă

şi sângele şi apa,

încet,

tot mai încet,

ca Prutul…”[3].

Marţi, 10 iulie, cei prezenţi au ascultat şi au dezbătut alte două subiecte interesante. Este vorba de subiectul „Civilizaţii paralele. Curiozităţi din lumea albinelor”, prezentat de dl Constantin Groza din Kitchener, un mare iubitor şi îngrijitor de albine. Auditoriul, prezent la discursul dlui C. Groza a rămas, cred, satisfăcut de gradul de competenţă şi de experienţa acumulată în timp de vorbitor. Totul despre albini: despre comunicarea albinelor, despre 1/3, care lucrează, şi 2/3, care se odihnesc, despre dauna porumbului şi a telefoanelor mobile, despre rolul trântorului, despre dispariţia albinelor etc.

Cea de-a două comunicare s-a întitulat „Abisul de taină al vieţii – excursie pe drumul Creatorului celulelor STEM”, prezentată de dl dr. Thomas Ichim, fiul părintelui Dumitru Ichim, de la CEO Medistem, San Diego, California. Dl Th. Ichim este cel mai cunoscut medic – specialist în obţinerea şi aplicarea celulelor STEM. În timpul discursului, domnia sa a expus evoluţia obţinerii şi cercetării celulelor regeneratoare, experimentelor deja realizate cu rezultate pozitive, a vorbit despre noua perspectivă de obţinere a celulelor STEM din sânge menstrual. Domnul medic a vorbit despre interesul internaţional faţă de acest subiect, a menţionat rezultatele promiţătoare, obţinute de medicii din Japonia, dar şi din Federaţia Rusă (Moscova) în acest domeniu.

Miercuri, 11 iulie. Subsemnatul am deschis şedinţa de comunicări, vorbind despre „Situaţia social-politică actuală din Republica Moldova”. Rezumativ, principalele teze expuse au fost: Neamul Românesc a fost lovit puternic în perioada anilor 1940-1956. În anul 1940, datorită agresiunii statelor vecine, dispare România întregită. România se încadrează în Războiul sfânt împotriva bolşevismului, dar este înfrântă şi supusă jafului şi comunizării. Teritoriile de est ale României – Basarabia, nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa, insule de la Gurile Dunării reintră sub stăpânire sovietică, populaţia românească este supusă unui genocid prin asasinate în masă, deportări, foamete organizată. De-abia în februarie 1956, la congresul al XX-lea al PCUS, Nichita Hruşciov s-a adresat delegaţilor, spunând că la ei, ca şi la el, mâinile sunt mânjite până la coate de sânge nevinovat şi că a venit timpul să oprească această politică criminală, promovată faţă de propriul popor. După acest eveniment regimul sovietic a deschis Gulagurile, eliberând deţinuţii de acolo.

Dar lucrurile au evoluat în altă direcţie: comuniştii sovietici au aplicat pe scară largă psihiatria în scopuri politice, în scopul anihilării opozanţilor, reali sau imaginari. Şi asta până la restructurarea promovată de Mihail Gorbaciov.

Referitor la situaţia actuală a RM, am vorbit despre moştenirea lăsată RM de către URSS (un regim separatist cu centrul la Tiraspol), o populaţie majoritar mancurtizată şi sovietizată („homo sovieticus”), ruperea legăturilor economice, impuse în timp de Statul Sovietic prin numita diviziune socialistă a muncii, existenţa unor forţe politice pro-ruseşti ce activează nestingherit pe teritoriul republicii, mass-media  străină ce domină spaţiul mediatic etc.

Un subiect aparte l-a constituit probleme afirmării unităţii româneşti, solidarităţii naţionale a românilor, oriunde s-ar afla ei etc. Am răspuns la multiplele întrebări, formulate de cei prezenţi în sală.

A urmat dl Horia Ioan Groza, scriitor român, stabilit în California, care a prezentat comunicarea „Ce a însemnat în istoria, cultura şi spiritualitatea românească „Rugul Aprins”? Între altele, scriitorul H.I. Groza a menţionat: „Rugul Aprins” a constituit una dintre cele mai profunde forme de rezistenţă spirituală pe care le-a dat poporul român în faţa agresiunii bolşevice, atât prin tematica duhovnicească abordată la aceste întâlniri, cât şi prin importanţa participanţilor. Aici au conlucrat, sub acoperământul mănăstiresc, trei categorii sociale care au avut întotdeauna un rol cheie în perpetuarea valorilor româneşti: clericii (dimpreună cu monahii), cărturarii şi studenţii”. Voi cita, în continuare, un pasaj din spusele Părintelui Arhimandrit Roman Braga, prezentat de dl H.I. Groza: „Guvernul comunist de la Bucureşti intrase în panică. S-a speriat de „Rugul Aprins” mai mult decât de toate centrele de rezistenţă din Carpaţi. Pentru partizani exista pedeapsa cu închisoare şi moartea. Dar ce te faci cu acel „centru” din om pe care nimeni nu-l poate controla şi despre care Lunacearski îi spunea lui Lenin într-o scrisoare: „Dacă vrei să-l stăpâneşti pe om, ucide-i intimitatea!”

Autorul comunicării a prezentat celor prezenţi în sală materiale ilustrative, inclusiv – un pliant cu imagini ale personalităţilor care au format curentul „Rugul Aprins”, imagini de icoane, de mănăstiri etc. Referitor la Icoana-simbol al curentului religios „Rugul Aprins”, reprodus în acest material, voi cita din spusele părintelui Sofian Boghiu: „Acest rug este simbolul Maicii Domnului. Deşi foc ceresc este Iisus Hristos, Maica Domnului a rămas nearsă, neatinsă, însă îndumnezeită prin Pruncul Sfânt. Pentru noi, care ne-am ales acest patron sfânt la Mănăstirea Antim, Rugul Aprins era şi simbolul rugăciunii neîncetate. Cine se roagă neîncetat se aseamănă cu acel rug care ardea şi nu se mistuia. Suntem mereu uniţi cu focul lui Dumnezeu, de lumină şi de putere, iar cu cât ardem mai mult, cu atât devenim mai luminoşi şi mai aproape de Dumnezeu. Acesta este un alt înţeles al Rugului Aprins”.

(va urma)

În imagini:

1. Prezidiul Conferinţei din 10 iulie. De la stânga la dreapta: părintele dr. Dumitru Ichim, dl Constantin Groza, vorbind despre albini, dl prof. C. Teodorescu, dl. dr. Thomas Ichim şi scriitorul H.I. Groza.

2. Subsemnatul, despre situaţia din RM.

3. Scriitorul H.I. Groza despre „Rugul Aprins”.

Sus: Imaginea cărţii pr. dr. Dumitru Ichim.

Jos: Imaginea icoanei „Rugului Aprins”.

Prof. univ., dr.-hab. Anatol PETRENCU,

preşedintele INIS “ProMemoria”, vicepreşedinte PL

7 august 2012

Cuvinte cheie: Câmpul Românesc, Canada, ştiinţă, medicină, unitatea Neamului Românesc