Sâmbătă, 12 aprilie 2025, împreună cu un grup de istorici din Chișinău, am vizitat localitatea Avdarma din UTA Găgăuzia, Republica Moldova. Am mers acolo pentru a aduce un omagiu victimelor Foametei organizate de conducerea URSS în anii 1946-1947 în RSSM.

Inițial, organizatorii evenimentului și oaspeții, veniți din Chișinău, Comrat, Ceadâr-Lunga, Tiraspol etc., au vizitat Muzeul de Istorie a satului Avdarma, prezentarea instituției fiind făcută chiar de fondatorul Muzeului, dl Ignat Cazmalî. La eveniment a fost prezent și ministrul Culturii dl Sergiu Prodan.

De pe standul de la intrarea în Muzeu, dar și din broșura despre Muzeu[1] aflăm că propunerea de a construi un muzeu al satului Avdarma a fost lansată pe data de 7 aprilie 2011, iar colectarea exponatelor a început la 13 aprilie același an. Misiunea muzeului, – e scris în aceiași broșură, – este „formarea unei atitudini respectuoase față de trecutul istoric, prezentarea bogăției spirituale și materiale a locuitorilor satului Avdarma, oferirea fiecărui locuitor al satului a posibilității de a se cunoaște prin prisma trecutului”[2].

Ideea creării muzeului, realizarea și promovarea lui aparține fraților Cazmalî – Ilia (cunoscut om de afaceri), Dumitru (constructor) și Ignat (istoric, autorul concepției muzeului, colecționarul documentelor). Pe standurile și mesele expoziționale ale Muzeul de istorie a satului Avdarma sunt expuse documente, fotografii, ordine, medalii etc., adunate de la locuitorii satului sau spicuite din diverse arhive, și care se referă cronologic de la primele mărturii ale existenței localității până în zilele noastre. Muzeul are trei săli spațioase, denivelate una față de alta, în care sunt expuse 63 standuri tematice cu fotografii ale locuitorilor din Avdarma.

Vizita Muzeului de Istorie a satului Avdarma a fost încadrată în Zilele comemorării victimelor Foametei provocate de conducerea sovietică în RSSM, în anii 1946-1947. Muzeul din Avdarma posedă o colecție bogată de documente, emise de consiliul sătesc din acei ani, care demonstrează decesele locuitorilor din cauza foamei; astfel de documente sunt o raritate; aici, în Avdarma, ele au fost păstrate de unul din localnici și oferite muzeului; ele sunt de mare preț și prezintă interes nu doar pentru săteni, ci și pentru publicul interesat de marea tragedie din 1946-1947.

Cu rare excepții (de ex., „Avdarma küüyü toponimika kartasi: çöşmelär, pinarlar, meralar – 58 km²”), celelalte legende, scurte informații etc. sunt în limba rusă. Directoarea Muzeului, dna Olga Trandafilova cunoaște limba română, este istoric și doctorandă la Școala Doctorală Științe Umanistice, USM.

După vizitarea Muzeului am depus flori la Memorialul „Aci köşesi” („Colțul durerii”) din Avdarma. Datorită eforturilor depuse de dl Ignat Cazmalî au fost stabilite numele a 1256 de locuitori ai satului Avdarma, victime ale războaielor (88 persoane), represiunilor comuniste (10 persoane), a tifosului exantematic, 1941-1945 (575 persoane) și a Foametei, organizate de regimul sovietic de ocupație (583 persoane). În total sunt 62 de plăci cu dimensiunea de 120 x 60 cm cu numelor celor decedați[3].

După depunerile de flori, participanții la eveniment au organizat o Masă rotundă cu tema „Probleme și perspective de cercetare a atrocităților regimului totalitar-comunist și memoriei victimelor foametei, represiunilor și deportărilor staliniste”, moderată de dl dr. Virgiliu Bîrlădeanu și Ignat Cazmalî.

La început, dl ministru al Culturii din Republica Moldova, Sergiu Prodan, s-a adresat publicului din sală cu un mesaj de salut și de admirație pentru cele realizate de dl Ignat Cazmalî. După care, doi istorici de la Tiraspol, dnii Igor Cetvericov și Rodion Romanov au făcut o prezentare scurtă a dezgropării osemintelor persoanelor împușcate în anii 1937-1938 de către călăii NKVD-iști și aruncate într-o groapă comună în bastionul „Vladimir” al cetății de la Tiraspol. Pe ecran au fost proiectate etapele deshumării, rămășițele umane păstrate (mai multe cranii umane cu găuri – urme ale gloanțelor aducătoare de moarte, lansate de militarii sovietici), dat și obiectele celor masacrați, găsite și groapa comună: linguri, pieptene, ochelari, farfurii, încălțăminte, monede; mai rar – fragmente de hârtie etc.

Această epopee a deshumării, a identificării persoanelor omorâte, a reînhumării etc. a fost expusă într-un volum, semnat de cei doi istorici-arheologi și un alt cercetător, Alexandr Palamari, decedat nu demult[4].

Au urmat câteva comunicări în plen. Dl dr. Anatol Țăranu a vorbit despre Problemele de cercetare a foametei din 1946-1947 în RSS Moldovenească în contextul politicilor represive ale statului sovietic, iar dl Ignat Cazmalî despre Cercetarea foametei din 1946-1947 în localitățile găgăuze în memoria supraviețuitorilor și documentele din patrimoniul Muzeului de Istorie a s. Avdarma.

În cadrul dezbaterilor au luat cuvântul dnii dr. Octavian Țâcu, prof. univ. dr. hab. Ion Șișcanu, membrul titular al Academiei de Științe a Moldovei Valeriu Pasat.

Subsemnatul am mulțumit pentru invitația făcută și lecția de atitudine civică, prezentată de dl Ignat Cazmalî, un adevărat erou al vremurilor noastre, care merită, neîndoielnic, cea mai profundă recunoștință a societății, dar și a Statului Republica Moldova.

Am amintit: în Ucraina, unde regimul stalinist a organizat Holodomorul cu moartea a 7-9 milioane de oameni, Statul ucrainean a impus organelor puterii locale să examineze exhaustiv crimele bolșevice, legate de Holodomor (cu planuri concrete de realizare, cu bugete și dări de seamă în formă de monografii), după care a fost recunoscut: politica stalinistă a fost un genocid față de ucraineni. Iată un exemplu demn de urmat și de conducerea Republicii Moldova. Asta pentru că Foametea din 1946-1947 a fost rezultatul politicii de genocid, promovate de conducerea de la Kremlin față de basarabenii de la sate. În Ucraina au fost ridicate monumente în memoria victimelor Holodomorului (la Kiev, Odesa etc.); la Chișinău, până în prezent, nu avem un astfel de monument, la care oamenii să poată pune o floare de sufletul celor omorâți prin înfometare.

După încheierea Mesei rotunde, dl Ignat Cazmalî a oferit invitaților un impresionant volum – „Авдарма. 450 лет истории. 1563-2013. Прошлое, настоящее, будущее”, dumnealui fiind autorul cărții[5]. Tipărită în 2 500 de exemplare, cartea a fost oferită cadou fiecărei familii din Avdarma.

În încheiere: impresionante lucrări am văzut. Muzeul de Istorie a satului Avdarma, monografia satului, Complexul memorial etc. sunt un model demn de urmat pentru toate localitățile Republicii Moldova. Numai după ce vom reuși acest deziderat, numai atunci vom cunoaște adevărata istorie a Neamului nostru.

Încă o dată mulțumiri gazdelor, dlui Ignat Cazmalî pentru evenimentul realizat.

Mulțumiri și felicitări celorlalți organizatori, în special dnei Ludmila Cojocaru și dlui Virgiliu Bîrlădeanu, dlui Octavian Țâcu etc.

anatol_petrencu@yahoo.com

12-15 aprilie 2025