În ochii noștri Lumea se schimbă. În primul an al celui de-al doilea mandat, cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii (SUA), Donald Trump a schimbat radical ordinea internațională. El și echipa sa nu a condamnat războiul agresiv al Federației Ruse (FR), a îngreunat ajutorul acordat de SUA ceva mai devreme. Dimpotrivă, al 47-lea președinte al SUA s-a întâlnit în Alaska cu criminalul de război, maniacul de la Kremlin, V. Putin.

Al 47-lea președinte al SUA a promis ajutor poporului iranian în lupta acestuia cu tirania Marelui Ayatollah, încurajându-i, de fapt, dar nu s-a ținut de cuvânt; în rezultat mii de oameni morți.

În mod oarecum ciudat, Donald Trump dorește să anexeze Groenlanda, teritoriul al Danemarcei, ca și SUA – stat-membru fondator al NATO, fapt ce a bulversat Europa. Motivul invocat este „asigurarea” securității SUA. Exact așa spun și putiniștii: Ucraina – membră a NATO, chipurile „amenință securitatea FR”. D. Trump, ca și V. Putin nu mai respectă tratatele internaționale și dreptul popoarelor la libera lor dezvoltare, la suveranitate și independență. Nu mai există respect pentru dorința de libertate a popoarelor, susținerea lor din partea SUA (așa cum era ceva mai devreme). Astăzi cine are putere, acela dictează.

În această perioadă destul de complicată, la 19 ianuarie, au început ședințele Forumului Economic Mondial de la Davos (Elveția). Pe data de 22 ianuarie, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a rostit un discurs de circa 25 de minute, în care lucrurile au fost spuse cu numele lor (urmează expunerea aproape stenografică a discursului președintelui Volodimir Zelenski).   

Președintele Ucainei le-a amintit celor din sală filmul american „Ziua Marmotei” cu Bill Murray și Andie MacDowell în rolurile principale și a spus că nimeni nu ar vrea să trăiască așa cum e arătat în film, când una și aceeași se repetă zile întregi[1].

Cu toate acestea, – a spus V. Zelenski, – „chiar în prezent, noi anume așa și trăim”. Și a continuat: „Literalmente anul trecut, aici, în Davos, am încheiat discursul meu cu cuvintele «Europa trebuie să știe cum să se apere»; a trecut un an și nimic nu s-a schimbat”. Fiecare an, spune V. Zelenski, – aduce Europei și Lumii ceva nou. Acum atenția este concentrată asupra Groenlandei, și acest lucru este firesc, zice V. Zelenski, și continuă: „Mulți lideri nu știu pur și simplu ce să facă în acest caz. Avem senzația că toți pur și simplu așteaptă când atenția Americii față de această chestiune va slăbi. Toți speră că această situație va dispărea de la sine. Dar ce se va întâmpla, dacă problema nu va stinge de la sine?”

În continuare, V. Zelenski s-a referit la Iran, unde protestele antiguvernamentale e la sfârșitul anului trecut (2025) au fost înecate în sânge. Revendicările iranienilor au coincis cu Crăciunul, Anul nou – sezonul sărbătorilor de iarnă. Iar când oamenii politici europeni s-au întors la lucru și au început să formuleze punctul lor de vedere referitor la evenimentele din Iran, Ayatollahul reușise să omoare mii de oameni[2]. V. Zelenski: „În condițiile în care regimul [din Iran, a. p.] va supraviețui, el va trimite un semnal clar celor care intimidează popoarele lumii: omoară suficient de mulți oameni și vei rămâne la putere. Cine în Europa are nevoie de acest semnal? Cu toate acestea, Europa n-a fost capabilă cel puțin să formuleze propriul ei răspuns la cele întâmplate [în Iran, a. p.]”.

V. Zelenski s-a referit la cazul președintelui Venezuelei Nicolás Maduro, răpit de trupele speciale ale SUA, care va fi adus în fața instanțelor de judecată. „În schimb Putin, – spune președintele Ucrainei, – nu a fost adus în fața instanței de judecată. Iată deja al patrulea an se desfășoară cel mai mare război în Europa (după cel de-al Doilea Război Mondial), iar persoana care l-a declanșat se află în libertate. Și nu doar că se află în libertate; el luptă pentru activele lui „înghețate” [conturi bancare, a. p.] din Europa și, – știți, – el deseori are câștig de cauză. Anume Putin încearcă să decidă în ce mod să fie utilizate activele „înghețate” ale Rusiei, și nu decid cei care pot să-l pedepsească pentru acest război”. V. Zelenski a mulțumit liderilor europeni pentru ajutorul acordat Ucrainei, dar accentuează: „Însă atunci când a sosit timpul folosirii acestor active împotriva agresiunii ruse – inițiativa a fost blocată. Lui Putin i-a reușit să oprească Europa în acest caz”.

Următorul subiect, abordat de V. Zelenski, a fost lipsa totală a progresului în privința Tribunalului Internațional Penal (TIP), referitor la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. În pofida Acordului încheiat, al multiplelor întâlniri, totuși, – spune V. Zelenski, – [TIP] „nu are o clădire, nu au fost angajați experții”; dacă toate acestea ar fi fost, atunci „s-ar fi desfășurat o muncă reală. Ce nu ne ajunge, timp sau voință politică?”[3].

Un alt aspect, abordat de V. Zelenski, a fost cel al garanțiilor de securitate pentru Ucraina [dar și pentru Europa; Ucraina este Europa, a. p.]. Președintele ucrainean a mulțumit partenerilor pentru ofertele propuse Ucrainei privind securitatea țării: după încheierea armistițiului cu Rusia, pe teritoriul Ucrainei va fi trimis un contingent de militari din unele state ale Europei de vest (deocamdată este vorba de Marea Britanie și Franța), vor fi patrulări comune, drapele statelor respectiva vor fâlfâi pe pământul ucrainean; V. Zelenski a mulțumit statelor-membre ale Coaliției celor Hotărâți, pe care președintele ucrainean o vede ca pe o Coaliție în acțiune. Toți au o poziție pozitivă. Însă este un „dar”: totul va funcționa cu condiția obținerii garanției de securitate din parte președintelui Trump. Concluzia trasă de V. Zelenski: „Nici un fel de garanții de securitate nu funcționează fără SUA”.

După care V. Zelenski pune problema cardinală: „Toate cele de mai sus se referă la perioada de după încetarea războiului de către FR; dar ce putem spune despre însăși încheierea războiului? Cum poate fi realizată această problemă?”

Președintele V. Zelenski: „De ce oare președintele Trump poate opri petroliere ale flotei din umbră [rusești, a. p.], poate confisca petrolul, Europa, însă, nu poate? Petrolul rusesc este furnizat direct la malurile Europei; acest petrol finanțează războiul împotriva Ucrainei; acest petrol ajută la destabilizarea Europei. Este necesară oprirea [furnizarea, a. p.] petrolului rusesc, confiscarea și vânzarea lui în interesul Europei. De ce oare nu? Dacă Putin nu va avea bani, atunci în Europa nu va fi război; dacă Europa va avea bani, ea își va putea apăra popoarele. Acum, însă, aceste petroliere câștigă bani pentru Putin, ceea ce înseamnă că Rusia continua să promoveze agenda ei toxică”[4].

În continuare, V. Zelenski s-a referit la o veche problemă, ridicată în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial, și anume: constituirea unor forțe militare europene comune. Președintele ucrainean spune că a mai pus această problemă, deja în contextul războiului agresiv al FR împotriva Ucrainei: Europa are nevoie de forțe militare unite, forțe care în realitate vor putea apăra Europa. În prezent, în Europa există un crez: dacă primejdia va sosi, atunci NATO o va apăra. V. Zelenski atrage atenția: în realitate nimeni nu a văzut cum funcționează Alianța [Nord-Atlantică, a. p.] în realitate. Dacă Putin va decide să cotropească Lituania sau să lovească Polonia, cine va fi responsabil? [de apărarea acestor țări, a. p.] – întreabă președintele ucrainean. Și continuă: „astăzi NATO există datorită credinței – credinței că SUA se vor implica, că nu vor rămâne de o parte, și că vor acorda ajutor. Dar ce se va întâmpla, dacă acest ajutor nu va veni?”.