Pe data de 27 martie 2026, în incinta Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, în parteneriat cu Biblioteca-gazdă și Platforma Reîntregirii Naționale, Asociația Istoricilor din Republica Moldova (AIRM) „Alexandru Moșanu” a organizat o Masă rotundă (Sesiune de comunicări), prilejuită de împlinirea a 108 ani de la Unirea Basarabiei cu Patria-Mamă România.

În fața celor prezenți, cu un Cuvânt de salut s-a adresat dna Elena PINTILEI, directoarea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova. Tot dumneaei a prezentat Expoziția de cărți consacrate Unirii Basarabiei cu Patria-mamă România.

A urmat expunerea comunicărilor.

Subsemnatul am adus un Omagiu Generației Unirii: Unirea a fost realizată de o pleiadă de oameni politici basarabeni de excepție: Constantin Stere, Ion Inculeț, Pan Halippa, Pantelimon Erhan, Petre Cazacu, mulți alții, dar și cu concursul primului ministru al României Alexandru Marghiloman și alți oameni politici bucureșteni. Unirea a constituit încununarea Mișcării de Eliberare Națională a românilor basarabeni în anii 1917-1918.

Următorul locutor a fost dr. Viorel COJOCARU, Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testimițanu”, membru al Comitetului de conducere al AIRM „Alexandru Moșanu”, care a vorbit despre Rolul revistei „Luminatorul” la deșteptarea națională în perioada anilor 1907-1918. 

Dl Ion NEGREI, cercetător științific, Institutul de Istorie, USM, vice-președinte al AIRM „Alexandru Moșanu” a expus tema Evoluția politico-juridică a Basarabiei în Primul Război Mondial (1914-1918).

Membrii Comitetului de conducere al AIRM „Alexandru Moșanu” Alina FELEA, doctor habilitat în istorie, conferențiar cercetător, Institutul de Istorie, USM și  Adrian DOLGHI, doctor în istorie, cercetător științific coordonator, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală au prezentat comunicarea Organizarea administrativă a Basarabiei în cadrul României întregite (1918-1940).

Domnul dr. Dorin POPESCU (Constanța) a vorbit despre România și Republica Moldova – oportunități de colaborare strategică în construcția noii arhitecturii de securitate la Marea Neagră, iar domnul dr. Andrei NOVAC (București) expus tema De la apariția ideii de națiune la momentul 27 martie 1918.

În cadrul Mesei rotunde, de asemenea, au luat cuvântul părintele drd Mircea BEJENARU (Suceava), Alecu RENIȚĂ și Valentin DOLGANIUC, deputați în Primul Parlament al Republicii Moldova. Între altele, a fost ridicată problema moștenirii sovietice în suverana și independenta de circa 35 de ani Republica Moldova, în mod special – prezența monumentelor de for public în multiplele localități ale republicii. Cu acest prilej a fost redactată și aprobată unanim o Declarație publică, pe care o prezentăm mai jos. Textul Declarației va fi înaintat autorităților republicare pentru soluționare.

anatol_petrencu@yahoo.com

Președintelui Republicii Moldova,

Excelența Sa, Dna Maia SANDU;

Președintelui Parlamentului Republicii Moldova,

Excelența Sa, Dl Igor GROSU;

Prim-ministrului Republicii Moldova,

Excelența Sa, Dl Alexandru MUNTEANU;

Ministrului Culturii al Republicii Moldova,

Dl Cristian JARDAN

DECLARAŢIE PUBLICĂ

Participanții la Masa rotundă, organizată de către Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, în parteneriat cu Platforma Reîntregirii Naționale, cu ocazia împlinirii a 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918), constată că, actul Unirii Basarabiei cu România, votat de Sfatul Țării, în ședința solemnă din 27 martie 1918, constituie una dintre cele mai glorioase pagini din istoria noastră națională. Evenimentul istoric produs la Chișinău acum 108 ani, într-o conjunctură politică internă și internațională complexă, a scos în evidență energia fizică și morală inepuizabilă a poporului din Basarabia, capacitatea lui de a supraviețui în condiții vitrege, forța lui de rezistență la politicile de deznaționalizare, capacitatea lui de a-și păstra identitatea națională și patrimoniul cultural.

La momentul oportun, reprezentanții acestui pământ, în spirit democratic, au acționat ferm și cu mult curaj, în interesul poporului din Basarabia.

Totodată, participanții la masa rotundă constată că la trecerea aproape a 35 de ani de la proclamarea independenței, Republica Moldova rămâne împânzită de monumente militare și civile, înălțate în perioada sovietică, care nici pe departe nu întrunesc criteriile unor opere de artă. Mesajul ideologic al acestui gen de artă propagandistică macină și mutilează în continuare identitatea națională și profilul uman al cetățenilor noștri.

În condițiile războiului hibrid purtat de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova, monumentele ideologiei sovietice s-au transformat în instrumente ale propagandei rusești, cu ajutorul cărora continuă operațiunea de spălate pe creier a noilor generații de cetățeni. După trei decenii de la destrămarea URSS, spațiul public din Republica Moldova este infectat/intoxicat de o ideologie străină, distrugătoare de conștiințe.  

Constatăm că în lumea civilizată nu există altă țară independentă care, pe parcursul a mai bine de trei decenii de la proclamarea independenței, să păstreze simbolurile unei ideologii străine, ba mai mult, ale unui stat imperialist agresor. Este imoral ca un stat care a declarat că îmbrățișează valorile democratice europene și tinde să se integreze în Uniunea Europeană să cheltuie bani publici pentru întreținerea unor monumente/tancuri pe postament, cu țeava îndreptată către Europa, este o rușine națională ca autoritățile să depună flori la monumentele celor care cotropindu-ne, ne-au deturnat parcursul nostru firesc de dezvoltare, ne-au înfometat, ne-au ateizat, ne-au deportat, ne-au executat părinții și buneii noștri.

Este absolut greșit să se creadă că aceste monumente sunt parte a istoriei noastre și că ele trebuie păstrate pentru că chipurile reprezintă trecutul nostru. Exprimăm ferma certitudine că aceste rămășițe ale trecutului doar sfidează demnitatea noastră, nu reprezintă identitatea noastră și spiritul nostru național.

În situația în care Republica Moldova aspiră la un loc în familia europeană, monumentele din perioada sovietică – simboluri ale regimului totalitar comunist – ne aruncă înapoi, în trecutul sovietic. Multe din aceste monumente sunt amplasate în spațiul public, cu valoare simbolică națională. Este cutremurător faptul că aceste simboluri ale unui regim criminal de ocupație au fost incluse în Registrul monumentelor ocrotite de stat.

Deși în Republica Moldova există, încă din 1991, cadrul normativ care interzice simbolurile comuniste, acesta a fost aplicat parțial, doar în cazurile monumentelor lui Ulianov-Lenin.

În această zi, când se împlinesc 108 de la Unirea Basarabiei cu România, zi cu o înaltă încărcătură simbolică, solicităm conducerii de vârf a Republicii Moldova să ia act de declarația noastră și să întreprindă măsuri urgente și concrete pentru a asana spațiul public de aceste rămășițe care simbolizează regimul de ocupație și sfidează tragedia neamului nostru.

A sosit timpul ca societatea noastră să revină la normalitate, să devenim total liberi de o ideologie toxică.

Chișinău, 27 martie 2026