Motto:

Două lucruri sunt infinite: universul şi prostia umană. Dar eu nu sunt sigur în privinţa universului.

Albert Einstein

Capitolul 3. Fantezii nesănătoase

Al treilea alineat al distinsului politolog Bogdan Ţârdea (în continuare – BŢ) sună astfel:

„Если унионисты действительно желали проинформировать жителей Бельц, то могли бы написать серию статей, провести встречи и «круглые столы» с желающими в университетах и школах, где бы и изложили в цивилизованной манере свои взгляды, обосновали бы в спорах свою позицию. И если они — такие пламенные борцы за «румынское единство», почему же не отправились в Бендеры, Тирасполь и Рыбницу, дабы информировать тамошних граждан о своих взглядах, создавать ощущение некоего символического единства румынских территорий? Тогда их бы поняли, а некоторые впечатлительные граждане, может быть, даже и зауважали! Ах, да, там нет защищающей их молдавской полиции, нет «крышующего» унионистов молдавского СИБа. Одним словом, там просто могут дать по морде. Вот почему они пришли туда, где их не ждут, где были гарантированы стычки, скандал, а может быть, и кровь. Они шли под прикрытием детей и камер журналистов, имея перед собой колонны молдавского спецназа, из-за спины которого они мужественно показывали бельчанам средний палец”.

Tradus în limba română alineatul de mai sus sună astfel:

„Dacă unioniştii doreau într-adevăr să-i informeze pe locuitorii [oraşului] Bălţi, atunci [ei] ar fi putut scrie o serie de articole, ar fi organizat întâlniri şi „mese rotunde” cu doritorii, în universităţi şi şcoli, unde, într-o manieră civilizată, şi-ar fi expus opiniile, în polemici şi-ar fi argumentat poziţia. Şi dacă ei [sunt]  luptători înflăcăraţi pentru „unitatea românească” de ce oare nu au mers la Bender, Tiraspol şi Râbniţa pentru a familiariza cetăţenii de acolo cu opiniile lor, pentru a crea o oarecare senzaţie a unităţii simbolice a teritoriilor româneşti? În aşa o situaţie ei ar fi fost înţeleşi, iar unii cetăţeni sensibili, posibil, ar fi început să-i stimeze! A, da, acolo nu există poliţie moldovenească, care să-i apere, nu există SIS-ul moldovenesc care-i „acoperă” pe unionişti. Într-un cuvânt, acolo o pot lua la bot. Iată de ce ei au venit acolo, unde nu sunt aşteptaţi, unde erau garantate altercaţiile, scandalul, posibil şi sânge. Eu mergeau sub acoperirea copiilor şi camerelor de luat vederi ale jurnaliştilor, având în faţă coloane ale detaşamentelor cu menire specială moldoveneşti, din spatele cărora ei arătau bărbăteşte bălţenilot degetul mijlociu”.

Comentariul nostru:

Dl BŢ îşi exprimă un punct de vedere. El aşa crede: unioniştii trebuiau să scrie articole, să organizeze „mese rotunde” etc., în schimb să nu desfăşoare un marş în oraş. Este un punct de vedere, probabil, va fi acceptat pentru viitor, adică unioniştii vor scrie articole, vor organiza întâlniri, vor discuta (deşi acest lucru se face). Însă asta deloc nu înseamnă să nu-ţi exprimi opinia şi în altă formă, acceptată de legislaţia în vigoare, inclusiv – miting, marş, întâlnire cu deputaţii în aer liber etc. De acum încolo liderii unionişti probabil vor folosi toate mijloacele permise, inclusiv cele sugerate de dl BŢ. Îi mulţumim pentru asta.

Întrebare: de ce nu au mers la Bender, Tiraspol şi Râbniţa? Nu au mers pentru că nu au reuşit deocamdată să meargă. Dar lucrurile trebuie nuanţate.

Tighina (Bender) este un oraş pe malul drept al Nistrului. Aici se găseşte o cetate medievală românească (moldovenească, cum ar insista consângenii noştri din peşteră). Tighina este pământ românesc.

În privinţa Tiraspolului şi a Râbniţei. Eu personal consider, tot aşa ca şi clasicul literaturii române, moldoveanul Mihai Eminescu, „de la Nistru pân-la Tisa”.

Dar, domnule BŢ, aşa s-a întâmplat în istoria noastră: frontierele ne-au fost trase de alţii, care nu au ţinut cont de realităţile obiective, ci doar de interesele lor geostrategice. Astfel, după raptul Basarabiei în 1940, ni s-a luat sudul şi nordul Basarabiei, ni s-au dat, în schimb, câteva raioane din stânga Nistrului. Această fâşie de pământ ne-a rămas moştenire de la sovietici.

În 1991, după destrămarea URSS, secretarul de stat al SUA de atunci a expus punctul de vedere al Occidentului faţă de noile realităţi: Occidentul va recunoaşte acele frontiere dintre statele nou apărute, care au existat între fostele republici unionale. Spre onoarea Occidentului, acesta respectă până în prezent acest principiu, în fond – corect.

Iată de ce, atunci când unioniştii pledează pentru reîntregirea Neamului Românesc, ei pledează pentru ca acest stat, numit Republica Moldova, prin instrumentele, de care dispune (referendum, admis de Constituţie) şi prin votul majoritar al Parlamentului (aşa s-a făcut şi în 1918) să decidă unirea Republicii Moldova cu România. Despre asta este vorba. Dvs. ştiţi foarte bine: statele sunt realităţi istorice, ele apar şi dispar. La noi era RSSM şi nu mai este. Era Iugoslavia titoistă, acum nu mai este. În general, comuniştii întotdeauna au pledat pentru dispariţia statului ca instituţie şi doreau o autoguvernare populară. De ce atunci îi consideraţi criminali pe cei ce doresc soluţionarea problemelor noastre stringente (depăşirea sărăciei, diminuarea corupţiei, întărirea securităţii personale a cetăţeanului etc., etc.) prin reîntregire?       De ce pentru rezolvarea aceleaşi probleme, propunerea (dar şi colectarea semnăturilor, acţiune foarte concretă, desfăşurată deja în R. Moldova) prin aderarea la Uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan  este legitimă, iar aderarea la România (UE şi NATO) nu este legitimă? Dacă Statul Republica Moldova a permis unei formaţiuni politice să adune semnături şi să propage ideea unirii la Uniunea Euro-asiatică, de ca ar împiedica altora să propage o altă viziune, acceptată, în fond de peste 65 % din respondenţi (mă refer la aderarea RM la UE).

Iată de ce, dl BŢ, comentator politic de limbă rusă, este foarte părtinitor, subiectiv, apără cu vehemenţă doar un punct de vedere, fără a da legitimitate şi celuilalt (sau celorlalte, pot fi şi altele, şi chiar sunt).

Pe scurt: dacă societatea moldovenească în marea ei majoritate se va exprima, în cadrul unui referendum, pentru unirea cu România, atunci nu mai are importanţă ce atitudine vor avea cei de la Tighina, Tiraspol sau Râbniţa. Se vor întregi şi ei împreună cu majoritatea societăţii.

Dl BŢ ia în derâdere situaţia creată în Republica Moldova, în care a apărut (nu fără îndemn şi susţinere din afară) un spaţiu politic secesionist, în care Chişinăul nu poate deocamdată controla situaţia. De aici şi batjocura dlui BŢ, cum că poliţia şi SIS nu protejează cetăţenii Republicii Moldova pe aceste teritorii. Un bun patriot al Republicii Moldova nu ar avea o astfel de atitudine. El, însă, o are. Păcat.

Dar să acceptăm şi noi, pentru o frântură de secundă, că la Tighina, de exemplu, un grup de 200 de cetăţeni ar cere primăriei organizarea unui marş unionist. Românesc-unionist. Ţinând cont că actuala guvernare de la Tiraspol (aleasă corect, nu?), în dorinţa ei de a fi recunoscută oficial de lumea civilizată, la primirea unei astfel de cereri ar putea spune: da de ce nu? Aşa că realităţile sunt mult mai complexe decât par la prime vedere.

Dl BŢ crede personal şi insuflă cititorului de limbă rusă cum unioniştii nu s-au dus în oraşele nominalizate de el din frica de a nu „lua la bot”. Chiar aşa şi scrie! Da şi crede!

Dle BŢ, spuneţi-mi, noi cu Dvs. unde trăim, în Europa civilizată sau în barbarie (că tot caut o comparaţie şi n-o găsesc). Chiar aşa? Chiar credeţi că la Tiraspol, Bender, Râbniţa nu existe forţe de ordine? Chiar huliganii şi bandiţii domină acele oraşe?

„Iată de ce, scrie, în continuare dl BŢ, ei (adică unioniştii – A.P.) au venit acolo, unde nu sunt aşteptaţi, unde erau garantate altercaţiile, scandalul, posibil şi sânge”. Ne pare foarte rău de cele scrise de dl BŢ. Nu pentru asta s-au adunat la marş tinerii români (unii îi numesc moldoveni). De ce insinuaţi, dle BŢ? Care om cât de cât raţional şi responsabil îşi va aduce prietenii, cunoştinţele, simpatizanţii etc. într-un loc unde se doresc altercaţii, scandal şi „posibil, sânge”? Dvs. v-aţi angaja într-o astfel de acţiune? Cred că nu. Atunci de ce credeţi că alţii au dorit „altercaţii, scandal şi, posibil, sânge”?

Domnule, da de ce nu aţi întrebat-o pe domnişoara Irina Guţu, studentă a Universităţii de Stat „Alecu Ruso” din Bălţi, preşedinta Platformei Civice „Acţiunea 2012”: DOMNIŞOARA IRINA GUŢU,  CE AŢI DORIT VOI SĂ DOBÂNDIŢI CU ORGANIZAREA ACESTUI MARŞ?

ÎNTREBAŢI-I PE CEI IMPLICAŢI ÎN EVENIMENT, şi aţi fi primit răspunsul din prima sursă şi nu sugeaţi din deget fel de fel de aberaţii.

Dle BŢ, vă descalificaţi complet!

Şi ultima propoziţia din cel de-al Treilea Aliniat: „Eu (adică unioniştii – A.P.) mergeau sub acoperirea copiilor (sic! – A.P., asta pentru că în linii mari, chiar participanţii la marş erau copii, dle Ţărdea) şi camerelor de luat vederi ale jurnaliştilor, având în faţă coloane ale detaşamentelor cu menire specială moldoveneşti, din spatele cărora ei arătau bărbăteşte bălţenilot degetul mijlociu”.

Constatarea este absolut aberantă şi distorsionată. Detaşamentul cu destinaţie specială şi poliţia i-a apărat de elementele criminale, care au aruncat pietre, ouă, alte obiecte în tinerii paşnici, dar şi în politie.

Dl BŢ trece cu vederea faptul că poliţiştii sunt apărătorii Legii în Republica Moldova, ordinele lor trebuie respectate cu stricteţe. Dar nu a fost să fie. Elementele declasate de la Bălţi, stimulate de efectul băuturilor alcoolice, aduse şi dăruite cu generozitate de un românofob notoriu, au aruncat cu ouă în poliţişti. Filmuleţele despre acel eveniment au făcut au făcut înconjurul Globului Pământesc. Iată cine sunt patrioţii moldoveni: nişte zbiri ce nu stimează uniforma şi epoleţii poliţiei naţionale.

Şi, în sfârşit, cu degetul mijlociu: dle BŢ, chiar ne ţineţi de proşti? Am privit toate filmuleţele despre evenimentul de la Bălţi din 5 august curent. Se vede deosebit de clar cine a ridicat

degetul mijlociu şi la adresa cui. De ce aţi inversat realităţile? Cui serveşte asta?

Ia să-i mai privim odată (preluare din Timpul, 2012, 10 august).

Aşa dar, în cel de-al treilea alineat, dl BŢ îşi dă părerea ce ar fi fost mai bine să facă tinerii unionişti, încearcă să răspundă, de ce oare tinerii nu au mers la Bender, Tiraspol sau Râbniţa, ca tot el să creadă cum tinerii, dacă mergeau acolo, „ar fi luat-o la bot” (spiritual exprimat, n-ai ce-i zice!), asta pentru că acolo nu ar exista poliţie; s-au adunat la Bălţi pentru ca aici, în mod garantat ar fi putut obţine „altercaţii, scandal, posibil şi sânge”. Tot ei, tinerii unionişti, în optica dlui BŢ, sub scutul detaşamentului cu destinaţie specială al MAI, ar fi arătat acel semn obscen) degetul mijlociu ridicat în sus.

Ce-s astea, iubite cititorule, nu cumva aberaţii pure?

Rezumatul în limba rusă:

Краткое резюме  3-го абзаца:

Автор ошибочно считает, что молодые люди не решились организовать марш в Бендерах, Тирасполе и Рыбнице, так как там отсутствует молдавская полиция и СИБ, которые, по мнению автора, покровительствуют сторонников Унионизма. По его ошибочному мнению, лидеры движения пытались организовать марш в Бельцах, так как там «были гарантированы стычки, скандал, а может быть, и кровь». А почему бы автору не позвонить хотя бы председателю Движения, госпоже Ирине Гуцу и спросить её, а не высасывать из пальца разные несуразные личные мнения.

(Продолжение следует)

Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU,

preşedintele INIS „ProMemoria”,

vicepreşedinte PL

19 august 2012

Cuvinte cheie:  fraze goale, degetul mijlociu în forma cunoscută, istoria românilor, cozi de topor.