Masă rotundă despre anii de independenţă a R. Moldova

Stimaţi cititori,

Aşa cum am scris ceva timp în urmă, ieri, 28 august 2012, Institutul de Istorie Socială „ProMemoria” din cadrul Facultăţii de Istorie şi Filozofie a Universităţii de Stat din Moldova, cu susţinerea Direcţiei Cultură a Primăriei Municipiului Chişinău, a organizat în incinta Bibliotecii „Onisifor Ghibu” o Masă rotundă cu genericul:

INDEPENDENTA REPUBLICII MOLDOVA: DE LA PROCLAMARE LA DEVENIRE

La deschiderea lucrărilor Mesei rotunde, subsemnatul am prezentat un cuvânt de salut şi urările de bine, transmise de conf. univ. dr. Igor ŞAROV, decanul Facultăţii de Istorie şi Filozofie a Universităţii de Stat din Moldova. După care, în calitate de moderator, am oferit cuvântul primului vorbitor, dlui Ion VARTA, dr. conf., Director al Serviciului de Stat de Arhivă, care a prezentat comunicare Politica sovietică neo-imperială şi Mişcarea de eliberare a românilor basarabeni. Domnia sa a vorbit despre etapele istoriei postbelice a românilor basarabeni, despre implicarea lor în politica de restructurare, lansată de Mihail Gorbaciov, şi despre proclamarea Independenţei de Stat a Republicii Moldova ca despre un act progresist, conform aşteptărilor oamenilor.

 

A urmat dl general de divizie (r) Ion COSTAŞ, ex-ministrul de Interne şi al Apărării, care a expus comunicarea cu genericul Omul dăinuieşte prin faptele sale… În opinia distinsului nostru patriot, omul dăinuieşte prin copiii, care-i naşte şi educă şi prin faptele sale. Dl Ion Costaş a vorbit despre faptele oamenilor politici, aflaţi la conducerea R. Moldova, după proclamare de stat a acesteia.

Scriitorul Vladimir BEŞLEAGĂ a vorbit despre Rolul scriitorilor în realizarea Independenţei de Stat a Republicii Moldova. Domnia sa a insistat asupra unor perioade, prin care a trecut Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova în perioada postbelică; a evidenţiat rolul cenaclului „Alexei Mateevici”, condus de dl Anatol Şalaru, actualmente ministru al Transportului din R. Moldova. Dl Vladimir Başleagă s-a oprit mai detaliat asupra subiectului propus Mesei rotunde. Au existat antagonisme atât între Uniunea Scriitorilor şi puterea comunistă, dar şi în interiorul organizaţiei scriitoriceşti, a atenţionat vorbitorul.

Profesorul universitar, doctor habilitat Anton MORARU, INIS „ProMemoria”, a vorbit despre Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova în viziunea deputaţilor comunişti. Dl profesor a analizat atitudinea personalităţilor politice din R. Moldova în momentul declarării Independenţei de Stat, a formulat mai multe propuneri, referitoare la sarcinile istoricilor în tratarea subiectului dat.

A încheiat suita de comunicări dl Veaceslav AFANASIEV, academician, Academia de Ştiinţe a Moldovei, care a vorbit despre Republica Moldova: evoluţii economice şi sociale.

Au urmat discuţii asupra subiectelor abordate.

Subsemnatul, am punctat 8 subiecte, legate de Independenţa R. Moldova.

1. Este vorba de discuţiile, ce mai apar din când în când în mass-media, referitoare la frontierele de stat ale R. Moldova. Am amintit: R. Moldova a moştenit actualele ei frontiere de la RSSM, aşa cum au fost ele trase de regimul sovietic. Aceste frontiere trebuie apărate. 2. Am vorbit despre gafele monumentale, comise de conducerea R. Moldova. Este vorba de aderarea la CSI, care este inactivă, ineficientă şi de care nu ne putem debarasa. 3. Este vorba de regresul enorm, culminat cu organizarea Congresului „Casa noastră –Republica Moldova”, cu implicarea lui Mircea Snegur şi a lui Ion Druţă, acţiune care a fost o ambiţie a moldoveniştilor de peşteră, prosovietici. 4. Privind problema mult discutată, cea a Unirii R. Moldova cu România. Dacă citim documentele de atunci, nu memoriile de astăzi ale demnitarilor de stat, se pare că la Chişinău se dorea (sau, cel puţin, nu a fost exclusă) perspectiva Unirii cu România. Cel care nu a reacţionat în nici un fel a fost Ion Iliescu. 5. Conducerea R. Moldova nu a putut soluţiona problema separării politice a raioanelor din stânga râului Nistru. Nu a avut şi nu are un plan, unanim acceptat, referitor doar la acest subiect. Un plan, care să-l rostească toţi demnitarii de astăzi – dnii Timofti, Lupu, Filat, Voronin, Ghimpu. Toţi să spună acelaşi lucru! Cu Smirnov a fost mai simplu: el este criminal de stat, care putea fi condamnat pentru faptele comise. Cu dl Şevciuc de astăzi este mult mai complicat. În acest sens (şi mai ales în ajunul sosirii dnei A. Merkel la Chişinău) s-a vorbit mult despre federalizarea R. Moldova. De ce să nu acceptăm, cel puţin pentru analiză, acest subiect? Doar SUA sunt un stat federal. Şi Federaţia Rusă de asemenea. De ce nu am accepta propunerea de a discuta: de se înţelege sub noţiunea de „federalizare”? Nu am putea oare accepta modelul F. Ruse, unde gubernatorii sunt numiţi de Moscova, unde circulă o singură monedă, unde este doar o armată şi un FSB. Ce ar fi oare, dacă Chişinăul va trimite Reprezentantul guvernului său la Tiraspol; în loc de başcan ales va fi numit un Reprezentant al Chişinăului, leul va fi unica valută pe întregul teritoriu al R. Moldova, forţele armate, cele de  interne, SIS va fi unic în statul federal R. Moldova. Iar Tricolorul va fâlfâi falnic în toate localităţile R. Moldova, inclusiv la Tiraspol. O vamă unică, cea a Republicii Moldova (la frontiera cu Ucraina) etc. 6. Conducerea R. Moldova nu a putut armoniza societatea; Departamentul pentru minorităţile etnice s-a transformat într-o cetate de rezistenţă împotriva Statului Republica Moldova; grupurile etnice nu comunică cu moldovenii (românii), sunt nişte comunităţi închise, colaborează doar cu Federaţia Rusă şi votează întotdeauna cu forţele politice pro-ruseşti. Noi, R. Moldova, nu avem nişte puncte de reper în aceste comunităţi, oameni, care să ne susţină, să vorbească limba noastră, să cunoască literatura noastră etc. Noi nu avem nişte puncte de sprijin în Duma de Stat a Federaţiei Ruse, în Parlamentul României, în Rada de la Kiev. Şi asta după 21 de ani de la Independenţă! 7. Am amintit de locul Bisericii Ortodoxe, supuse canonic Patriarhiei de la Moscova, şi despre secta moldoveniştilor primitivi, care este preocupată doar de propagarea românofobiei, a urii între fraţi, care dezbină şi mai mult societatea noastră de tranziţie. 8. De acord cu opinia dlui Octavian Ţâcu, expusă recent în ziarul „Timpul”: din 2010, istoricii din R. Moldova sunt atacaţi sistematic, în cel mai josnic mod. Am făcut apel la colegi pentru a ne solidariza şi pentru a găsi modalităţi de contracarare a acestor atacuri mârşave, comandate din exteriorul R. Moldova.

După alte intervenţii, dl Anatol Vidraşcu, directorul Editurii „Litera”, a prezentat volumul 200 de ani din istoria românilor dintre Prut şi Nistru. 1812-2012, Chişinău, Editura Litera, 2012, precum şi un alt volum de documente, referitoare la anii 1806-1912.

Să auzim doar de bine!

Prof. univ., dr. hab., Anatol PETRENCU,

preşedintele INIS „ProMemoria”, vicepreşedinte PL

29 august 2012

Cuvinte cheie: independenţa RM, progres, probleme.

Lasă un răspuns