Stimaţi prieteni,

Ieri, 24 ianuarie 2013, cu ocazia împlinirii a 154 de ani de la Unirea Principatelor Române (24 ianuarie 1859) la Biblioteca Publică „Onisifor Ghibu” din centrul capitalei RM şi-a desfăşurat lucrările Masa rotundă cu genericul „Ideea unităţii naţionale româneşti în spaţiul basarabean în epoca modernă”. Evenimentul a fost organizat de un grup de instituţii de cultură şi ştiinţă din RM. Este vorba de Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova (USM), Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, Antena din Chişinău a Agenţiei Universitare pentru Francofonie şi Biblioteca Publică „Onisifor Ghibu”.

Evenimentul a fost deschis de către profesorul universitar, doctor habilitat Alexandru Moşanu, membru de onoare al Academiei Române, preşedinte de onoare al Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova (AIRM). După o scurtă evocare a semnificaţiei istorice a Unirii Principatelor Române şi actualitatea ideii unităţii naţionale în ziua de azi, dl profesor a oferit cuvântul domnului prof. univ., dr. hab. Gheorghe Postică, vice-ministru al Culturii al Republicii Moldova, unicul reprezentant al autorităţilor de la Chişinău la Masa rotundă, care a rostit un mesaj de salut participanţilor la eveniment. Apoi a vorbit dl conf. univ. dr. Igor Şarov, decanul Facultăţii de Istorie şi Filosofie al USM, urmat de dl dr. în ştiinţe istorice Petre Guran, directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău.

Cuvântul i s-a oferit dlui Mircea Cosma, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, un vechi şi valoros prieten al basarabenilor, care a vorbit despre personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza, bustul căruia se ridică la intersecţia bulevardului „Dacia” şi străzii „Alexandru Ioan Cuza” din Chişinău (bust ridicat pe banii prietenilor prahoveni). În încheierea scurtei dumnealui alocaţiuni, dl M. Cosma i-a oferit o Diplomă de Onoare din partea CJ Prahova dlui Valeriu Matei, poet, membru de onoare al Academiei Române. „Cel mai tânăr!”, – a ţinut să precizeze preşedintele CJ Prahova.

Ultimul mesaj de salut a fost rostit de dl Nicolae Dabija, membru de onoare al Academiei Române, membru-corespondent al AŞM, preşedintele Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova.

În dezbateri: primul vorbitor a fost dl dr. Gheorghe Negru, preşedinte interimar al Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova; a urma dl Ion Negrei, vicepreşedintele AIRM.

În continuare dl prof. A. Moşanu a oferit cuvântul dlui prof. univ. dr. Ioan Agrigoroaiei, Universitatea „A. I. Cuza” din Iaşi, care a vorbit despre procesele de modernizare în diverse domenii ale noului stat România (reforma agrară, sistemul administrativ etc.).

Cuvântul i s-a oferit dlui Valeriu Matei, membru de onoare al Academiei Române, care a prezentat două apariţii editoriale recente. Este vorba de volumul Nicolae Iorga, „Discursuri parlamentare”, vol. II (1919-1923), apărut la Chişinău, Editura Mesagerul, 2012, 900 p. Şi altă carte – „Pactul Ribbentrop-Molotov şi agresiunea sovietică împotriva României. Culegere de documente (1939-1991)”, Ploieşti, Editura „Libertas”, 2012, 280 p., selecţia, traducerea şi îngrijirea textelor, prefaţă şi note de Valeriu Matei.

Dl dr. Ion Constantin, cercetător ştiinţific de la Biblioteca Metropolitană din Bucureşti, cercetător ştiinţific asociat la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Academia Română, a vorbit despre importanţa lucrărilor istorice ale reprezentanţilor diasporei române din Occident, opere referitoare la caracterul românesc al Basarabiei. Dezbaterile au fost continuate de dl Vladimir Beşleagă, scriitor, Uniunea Scriitorilor din Moldova, care a vorbit despre marea însemnătate a ideii de apartenenţă naţională, idee ce fortifică caracterul unei naţiuni. Au continuat dezbaterile dl prof. univ., dr. hab. Pavel Parasca de la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, dl conf. univ. dr. Gheorghe Palade, USM, dl conf. univ. dr. Nicolae Cibotaru de la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” din Chişinău.

În ceea ce mă priveşte, am vorbit despre două lucruri legate de subiectul dezbaterilor. Am spus că Unirea Principatelor Române este un bun prilej pentru a discuta problema unităţii de Neam şi a reîntregirii naţionale. Una din problemele actuale este conştiinţa de Neam a românilor basarabeni. Statistice este următoarea: la recensământul populaţiei din 2004 16 % din respondenţi au declarat că limba vorbită de ei este limba română, iar în cadrul unui sondaj sociologic de acum jumătate de an 35 % din respondenţi a afirma acelaşi lucru. În ciuda acestor date, doar puţin mai mult de 3 % din respondenţi au curajul sau conştiinţa să declare cu sunt români. Cu atât mai grav, cu cât mulţi cetăţeni români au redobândit deja cetăţenia României. Sarcina ce stă în faţa intelectualităţii româneşti din RM este evidentă: să facem în aşa fel ca numărul celor ce declară că sunt români să fie cât mai mare (am zis, cel puţin 12-15 % la recensământul din 2014, preconizat a fi desfăşurat în RM). Şi cel de-al doilea subiect abordat în cadrul discursului: să nu neglijăm ameninţările ce vin din afara spaţiului românesc. M-am referi concret la articolul lui Andrei Safonov „România trebuie să dispară de pe harta politică a lumii”, tradus de subsemnat şi publicat pe acest portal de ştiri la 17 ianuarie 2013. Opinia mea este: noi îl cunoaştem pe Andrei Safonov; cărţile lui se vând liber în librăriile noastre (nu şi ale noastre în librăriile din Tiraspol!); el nu este un oarecare, cu atât mai mult un tâmpit sau idiot. El prezintă vârful de lance al forţelor antiromâneşti nu doar din Tiraspol (sau – mai larg – rmn), ci şi a celor de la Moscova. Să nu uităm de Dimitri Rogozin, apropiat al lui Vladimir Putin, care a fost pe la Tiraspol şi cunoaştem bine ce declaraţii a făcut. Consider, că noi, istoricii, suntem obligaţi să ne promovăm adevărul ştiinţific, referitor la trecutul Neamului nostru, să avem argumente convingătoare la toate subiectele ce apar în presa de orice culoare ar fi ea.

Dl profesor Alexandru Moşanu a tras câteva concluzii, bazându-se pe ideile şi propunerile lansate de vorbitori (inclusiv de cei ce nu au fost incluşi din varii motive în program, dar propunerile cărora au fost foarte utile; mă refer la discursul dlui prof. univ., dr. hab. Anton Moraru şi al dlui conf. univ. dr. Aurel Marinciuc).

A urmat cea de-a doua parte a Mesei rotunde, în care au fost prezentate un şir de cărţi şi reviste noi. Este vorba de: Ioan PELIVAN, istoric al mişcării de eliberare naţională din Basarabia.  Ediţie îngrijită, studiu introductiv, note, bibliografie şi indice de nume de Ion Constantin, Ion Negrei şi Gheorghe Negru, Editura Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2012, 646 p. (Volumul a fost prezentat de scriitorul Vladimir Beşleagă).

La lansarea volumului a fost prezentă doamna Ileana Venera Piţurescu, nepoata celui care a fost Ioan Pelivan, care a prezentat un mesaj de salut din partea descendenţilor lui I. Pelivan.

Academicianul Andrei Eşanu a prezentat Ediţia specială a revistei „Destin Românesc” (nr. 5-6 / 2012), consacrată vieţii şi activităţii prof. univ., dr. hab. Alexandru Moşanu, cu prilejul împlinirii vârstei de 80 de ani.

Dl dr. Constantin Ungureanu a prezentat cartea semnată de dl Dinu Poştarencu Destinul românilor basarabeni sub dominaţia ţaristă, Chişinău, 2012, 546 p.

Dl dr. Vlad Mischevca a vorbit elogios despre cartea Documente privind istoria Moldovei sub ocupaţie militară rusă (1806-1812). Alcătuitori: Alexei Agachi, Ion Varta, Valentin Constantinov, Larisa Svetlicinâi, Tatiana Varta, Chişinău, 2012_, 488 p.

Dl dr. Ion Constantin a vorbit despre două cărţi noi, scoase de sub tipar de către colaboratorii Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului (Bucureşti). Este vorba de România (1945-1989). Enciclopedia regimului comunist. Represiunea, voi. II, F-O, Bucureşti, Institutul pentru Studiul Totalitarismului, 2012 şi volumul România (1945-1989). Enciclopedia regimului comunist. Instituţii de stat, de partid, obşteşti şi cooperatiste, Bucureşti, Institutul pentru Studiul Totalitarismului, 2012.

Dl dr. Ion Jarcuţchi a prezentat Revista de Istorie a Moldovei, 2012, nr. 2, 3-4, iar dl Demir Dragnev, membru corespondent al AŞM – Anuarul Institutului de Istorie al AŞM. 2011, Chişinău, 2012.

În încheierea manifestării organizatorii au oferit participanţilor reviste de istorie, de mare interes public. Este vorba de Magazin Istoric, 2012, nr. 1-12 şi Destin Românesc. Revistă de Istorie şi Cultură, serie nouă, 2012, nr. 1 – 5-6.

În concluzie: evenimentul, organizat de instituţiile nominalizate la începutul acestui material, a avut un succes deplin; audienţa numeroasă a avut multe de aflat, nou, inedit.

Sincere felicitări organizatorilor!

În imagini, de sus în jos:

moderatorii Mesei rotunde: dnii Gheorghe NEGRU, Alexandru MOŞANU, Ion NEGREI;

vorbeşte dl dr. Igor ŞAROV, decanul Facultăţii de Istorie şi Filosofie a USM;

doamna prof. Ileana Venera PIŢURESCU, nepoata lui Ioan Pelivan;

Dr. Vlad MISCHEVCA la tribună.

Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU,

preşedintele INIS „ProMemoria”

25 ianuarie 2013