Istoricii la datorie

Stimaţi prieteni,

Noi, istoricii, ne facem datoria.

Astfel, vreau să informez pe scurt despre desfăşurarea Conferinţei ştiinţifice a studenţilor din cadrul Facultăţii de Istorie şi Filozofie a USM. Evenimentul a avut loc ieri, 13 martie 2013.

Conferinţele ştiinţifice sunt un triumf, mic sau mare, al celor ce sunt pasionaţi de cunoaştere, de noi descoperiri, de noi viziuni asupra unor lucruri deja cunoscute. Tineretul studios este viitorul acestui neam de oameni harnici, viitori membri cu drepturi depline ai familiei europene unite şi civilizate. Iată de ce decanatul Facultăţii de Istorie şi Filozofie (USM), noi, profesorii universitari, acordăm o atenţie deosebită studenţilor care sunt antrenaţi în cercetarea trecutului.

Eu am participat la Secţia Istorie contemporană, unde, alături de conf. univ. dr. Gheorghe Palade, am moderat şedinţa respectivă.

În program s-au înscris cu comunicări 11 studenţi de la diferiţi ani de studii. Voi prezenta succint principalele realizări, expuse de tineri şi tinere, în cadrul Conferinţei.

Dl Ion Horozov, anul I, a fost cel care a deschis suita de comunicări, a expus subiectul „Scentologia – între interpretări părtinitoare şi analiza critică” (cond. şt. – conf. univ. dr. Ion Gumenâi). Dl student a vorbit despre noul curent religios şi impactul acestuia asupra societăţii contemporane.

Studentul anului II Rodion Rusnac a vorbit despre „Scutul blindat al lui Stalin: tancul de model T-34” (cond. şt. – lector univ. Valentin Arapu). El a prezentat informaţii interesante despre cea mai cunoscută  şi eficace maşină blindată din cadrul Armatei Roşii, care, de fapt, a fost nu atât scut, cât spadă în ofensiva trupelor militare sovietice de la Stalingrad până la Berlin. Autorul comunicării a făcut comparaţie cu maşinile blindate de aceiaşi clasă ale germanilor.

Andrei Răileanu, student la anul I, a expus comunicarea „Fascismul italian, naţional-socialismul german şi legionarismul românesc în crearea conceptului „Omului de tip nou” (cond. şt. – conf. univ. dr. Ion Gumenâi). Este salutabil efortul studentului Andrei Răileanu în realizarea unui studiu comparativ. Subiectul este interesant: regimurile totalitare, inclusiv cel comunist, au fost preocupate în cel mai serios mod de crearea unei noi societăţi umane, care să fie populată cu un „om nou”. De aici şi eforturile ce s–au depus în educarea oamenilor, începând cu grădiniţele de copii şi terminând cu orfelinatele pentru bătrâni; dar şi nimicirea în masă a „elementelor” sociale, ce nu se încadrau în viziunea bolnavă a reprezentanţilor de vază ai acelor regimuri.

Mihaela Râmbu, anul I, a prezentat comunicarea „Politica de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană: program şi acţiune” (cond. şt. – conf. univ. dr. Gheorghe Palade). Tema este mai actuală decât oricând în trecut. Şi noi ştim de ce: guvernul care şi-a formulat drept scop integrarea RM în UE, condus de Vlad Filat, a fost demis recent de fracţiunile parlamentare ale PCRM, PDM şi câtorva deputaţi trecuţi de la PCRM şi PLDM la categoria „neafiliaţi”. Studenta Mihaela Râmbu a vorbit convingător despre realizările guvernării Filat pe calea integrării europene a RM, dar şi despre anumite probleme, apărute pe parcurs.

Dl Dumitru Crihan, student la anul III, a expus comunicarea cu tema: „Autori ruşi despre cauzele înfrângerii Armatei Roşii în anul 1941” (cond. şt. – subsemnatul). Este un subiect care îl pasionează mult pe Dumitru. În cele 10 minute, rezervate expunerii subiectului, el a prezentat poziţia oficială a istoriografiei sovietice, privind insuccesul Armatei Roşii în vara-toamna anului 1941, explicaţiile oferite de Victor Suvorov, Mark Solonin şi alţi autori ruşi.

Roman Bodiu, anul I, a făcut u interesant studiu referitor la „Unele aspecte privind situaţia evreilor din Basarabia (1918-1940)” (cond. şt. – conf. univ. dr. Gheorghe Palade). Despre numărul comunităţii evreieşti din Basarabia interbelică, despre locul de trai şi muncă al evreilor basarabeni, despre organizaţiile lor culturale, implicarea lor în viaţa politică a României interbelice etc. Bine structurată, bine expusă, comunicarea dlui Roman Bodiu a fost una dintre cele mai bune în cadrul Conferinţei.

Studenta Alina Manzuc, anul I, a povestit despre „Mărturii privind evoluţia satului Bozieni (r. Hânceşti) în anii 1944-1950” (cond. şt. – conf. univ. dr. Gheorghe Palade). Ca şi întreaga populaţie a RSS Moldoveneşti, şi oamenii din satul natal al Alinei au trecut prin timpuri de restrişte: mobilizarea bărbaţilor din sat pe Frontul de Est în cadrul Armatei Roşii, foametea provocată de conducerea criminală a RSSM şi cea de la Kremlin, deportarea din 1949. În acel an din satul Bozieni, au fost deportate 30 de persoane, încadrate în noţiunea „chiaburi”. Astfel, fruntea satului, gospodarii, au fost deportaţi. De frică, rămaşii au constituit gospodărie agricolă colectivă, aşa cum prevedea programul PCUS de construire a socialismului. Alina Manzuc a realizat câteva interviuri, solicitate supravieţuitorilor deportării din 1949, dnei Ana Valerevici şi dlui Ion Ţurcanu.

Au vorbit: dl Dumitru Statchevschi, anul III, despre „Activitatea Partidului Naţional Moldovenesc (aspecte sociale şi culturale)” şi dl Nicolae Palade, anul III, despre „Unitatea europeană în concepţia lui Grigore Gafencu” (cond. şt. – conf. univ. dr. Gheorghe Palade). Ultima comunicare expusă a fost „Laogaiul – sistemul concentraţionar chinez” (cond. şt. – conf. univ. dr. Igor Şarov).

Autorilor comunicărilor li s-au adresat multe întrebări, la care ei au răspuns; după expunerea subiectelor au fost discutate temele abordate. Cele mai bune două comunicări au fost propuse pentru etapa următoare, universitară, a Conferinţei ştiinţifice studenţeşti.

 

***

Astăzi, 14 martie 2013, în sala 511, Facultatea de Istorie şi Filozofie a USM, a avut loc lansarea volumului omagial „Profesorul universitar Valeriu Cozma”, cu prilejul împlinirii unui an de la trecerea în Eternitate a istoricului şi Omului Valeriu Cozma.

Evenimentul a fost moderat de dl Igor Şarov, conf. univ. dr., decanul Facultăţii de Istorie şi Filozofie a USM. În cadrul lansării volumului au vorbit cei care l-au cunoscut destul de bine, ani în şir, pe profesorul Valeriu Cozma. Primul vorbitor – conf. univ. dr. Otilia Dandara, prorector al USM, fostă studentă a profesorului V. Cozma. A urmat dl prof. univ., dr. hab. Pavel Cocârlă, şeful Catedrei de Istorie Universală. Dl academician Gheorghe Rusnac, ex-rector al USM, prezent la lansarea volumului, a spus cuvinte calde în amintirea „cronicarului Universităţii”, aşa cum a fost supranumit profesorul Valeriu Cosma. Dl Gh. Rusnac, între altele, a propus ca decanatul să înainteze rectoratului USM propunerea de a numi Muzeul USM „Valeriu Cosma”.

Conf. univ. dr. Constantin Drachenberg (86 de ani, Mulţi ani înainte, domnule profesor![1]), prezent la eveniment, a găsit cuvintele potrivite pentru prezentarea obiectivă a profesorului Valeriu Cosma. A vorbit, de asemenea, dl conf. univ. dr. Ruslan Şevcenco, cel care a lucrat alături de profesorul V. Cosma ani în şir şi care l-a cunoscut destul de aproape. Profesorul universitar doctor habilitat dl Ion Niculiţă a povestit, de asemenea, lucruri interesante despre Valeriu Cosma, dar şi doamna Valeria Cosma, prezentă la eveniment şi care 

a încheiat şedinţa de lansare a volumului.

Dumnezeu să-l odihnească!

 

***



Tot astăzi, colegul nostru, conf. univ. dr. Vlad Mischevca a împlinit frumoasa vârstă de 50 de ani. Dl V. Mischevca este un binecunoscut specialist în istoria modernă a României, în special – problema raptului Basarabiei la 1812, urmărilor acelui tragic eveniment. A avut stagii de documentare în Grecia, a lucrat în arhivele Centrului monahal de la Muntele Atos etc.

La mulţi ani, domnule coleg, toţi cu rod şi bucurii!

În imagini, de sus în jos:

Moderator, împreună cu conf. univ. dr. Gheorghe Palade;

Vorbeşte studenta Mihaela Râmbu;

De la stânga la dreapta: Alina Manzuc, Roman Bodiu, Andrei Răileanu, Rodion Rusnac;

Lansarea volumului “Profesorul universitar Valeriu Cosma”. Vorbeşte dl conf. univ. dr. Igor Şarov, decanul Facultăţii de Istorie şi Filosofie, USM;

Profesorul Constantin Drachenberg, memorii verbale despre Valeriu Cosma.

 

Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU,

preşedintele INIS „ProMemoria”

14 martie 2013


[1] Replica domnului C. Drachenberg este: „Ţi-i dau toţi ţie, dar dă-mi cinci ani înapoi!”

Lasă un răspuns

Arhiva