NISPORENI: celebrarea împlinirii a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria-mamă România

 

Astăzi, 24 martie 2013, la Nisporeni, în incinta Casei de Cultură, a avut loc un eveniment deosebit. Societatea „Ginta Latină”, împreună cu organizaţia de tineret „Ecolatinie”, a organizat o întâlnire de suflet a celor cu inima română, pentru a celebra împlinirea a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria-mamă România.

Festivitatea a fost deschisă de domnul Dumitru Lupei, preşedintele Societăţii „Ginta Latină”, directorul Şcolii Profesionale din centrul raional. În numele organizatorilor domnia sa a salutat prezenţa celor din sală – mulţi tineri, dar şi persoane în vârstă, toţi uniţi de sentimentul de dragoste faţă de Neam şi Ţară.

La tribună a fost invitat domnul Ghenadie Verdeş, vice-preşedintele raionului Nisporeni, care a prezentat un scurt raport referitor la cele întâmplate acum 95 de ani în Basarabia. Concis, dar convingător, raportorul a demonstrat marea însemnătate progresistă a Unirii Basarabiei cu România, mai ales pentru populaţia băştinaşă.

Subsemnatul, am vorbit succint despre urmările Unirii pentru populaţia românească a Basarabiei (am revenit în sânul culturii şi spiritualităţii naţionale româneşti; conform Reformei agrare din 1923 ţăranii noştri au fost împroprietăriţi cu pământ, care şi l-au păstrat, nu aşa cum s-a întâmplat în URSS – pământul promis a fost declarat proprietate a statului şi dat ţăranilor în folosinţă, ulterior – colectivizat, proces deosebit de tragic în istoria acelei ţări; în Basarabia a sporit numărul populaţiei, datorită creşterii naturale, natalitatea depăşind cu mult mortalitatea; timp de trei ani, 1918-1921, am schimbat ecartamentul căilor ferate, trecându-le la standarde europene; am avut licee cu absolvenţi de excepţie, am avut şcoli primare, rămase în memoria generaţiilor ca fiind deosebit de eficace etc.). Dar soarta a fost vitregă cu noi: în iunie 1940 URSS a răpit României nu doar Basarabia, ci şi nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa, insule de la Gurile Dunării; NKVD a promovat o politică deosebit de dură faţă de patrioţii Neamului, omorându-i prin împuşcare sau înfometare, deportându-i. Problema Reîntregirii rămâne deschisă pentru noi şi astăzi. Am expus câteva gânduri, referitoare la perspectivele realizării Idealului Reîntregirii.

A urmat doamna deputat Maria Ciobanu. Domnia sa a vorbit despre importanţa Unirii pentru basarabeni, despre necesitatea apropierii momentului, când toţi fiii Neamului Românesc se vor regăsi în frontierele unui Stat civilizat, european.

Conf. univ. dr. Gheorghe Negru, preşedintele Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova, a vorbit despre începuturile Mişcării de Eliberare Naţională, născută în cadrul Imperiului ţarist, în universităţile din Rusia, Estonia etc. Dl Gh. Negru a vorbit despre marele rol al personalităţilor istorice (între ei – Constantin Stere, Ion Pelivan, Ion Inculeţ etc.) în realizarea Unirii Basarabiei cu Patria-mamă România.

Dl Constantin Rusanovschi, originar din raionul Edineţ, actualmente locuitor în oraşul Oneşti, judeţul Bacău, preşedintele Asociaţiei „ProBasarabia şi Bucovina”, vechi şi fidel prieten al basarabenilor, a vorbit despre acţiunile realizate de Asociaţia pe care o conduce în vederea păstrării spiritului românesc dincoace de Prut, în special – despre contribuţiile la înălţarea Crucii Mântuirii Neamului Românesc, care, se pare, este controlată de stăpâni ostili cauzei noastre naţionale.

Dl Ion Ghilaş de la Iaşi, reprezentantul „Gintei Latine”, sucursala Iaşi, a transmis celor prezenţi salutul domnului dr. Vlad Bejan, preşedintele Societăţii „Ginta Latină”. Între altele, dl I. Ghilaş a propus formarea unei şcoli de vară, la Nisporeni, la care să fie invitaţi profesori universitari şi care să vorbească elevilor istoria şi cultura adevărată a românilor.

La microfon a fost invitat dl Ion Gangan, primarul oraşului Nisporeni. Domnia sa a evocat însemnătatea Unirii din 1918, Basarabia fiind prima provincie românească, care a aderat la Regatul României. Dl primar a spus despre o restanţă, care trebuie lichidată. Este vorba de o decizie mai veche a Consiliului orăşenesc de a-i conferi domnului profesor Alexandru Cocian, preşedinte de onoare al Societăţii „Ginta Latină”, sucursala Sângeorz-Băi, titlul „Cetăţean de Onoarea al oraşului Nisporeni”. A fost citită Decizia Consiliului orăşenesc, domnului profesor A, Cocian i s-a legat eşarfa de Cetăţean de Onoarea al oraşului Nisporeni şi i s-a înmânat medalia respectivă. Oraşul Nisporeni este înfrăţit cu oraşul Sângeorz-Băi.

Cu un cuvânt de răspuns, celor din sală li s-a adresat dl prof. A. Cocian.

După ce reprezentanta organizaţiei de tineret „Ecolatinie”, dna Victoria Micleuşanu, a salutat publicul prezent în sala, organizatorii evenimentului au trecut la partea artistică a programului.

Pe scena Casei de Cultură a evoluat cu un succes deosebit ansamblul de tineret „Doina Codrilor”, după care a urmat, cu un recital de versuri,  cunoscutul actor Sandu Aristin Cupcea. Rapsodul popular Grigore Adam, împreună cu fanfara din balconul sălii de spectacol, a cântat din frunză melodii româneşti.

Cântecele distinsei doamne Maria Sarabaş au ridicat sala în picioare la auzul melodiilor patriotice („Vântul bate, apa trece”, de exemplu) şi a scos lumea la dans la auzul pieselor îndrăgite de toţi cei cu inima română („Hora Unirii” ş. a.).

În încheiere, doresc să mulţumesc încă o dată organizatorilor acestui important eveniment ştiinţifico-cultural, să-i felicit pentru succesul incontestabil demonstrat şi să le urez:

„UNIRE, FRAŢI ROMÂNI!”

În imagini, de sus în jos:

Vorbeşte dl Dumitru Lupei;

Scena Casei de Cultură cu moderatorii evenimentului;

Vorbeşte doamna deputat Maria Ciobanu;

Vorbeşte conf. univ. dr. Gheorghe Negru;

La microfon – dl Constantin Rusanovschi;

La tribună – dl Ion Gangan, primarul oraşului Nisporeni;

Vorbeşte dl prof. Alexandru Cocian, Cetăţean de Onoare al Nisporenilor;

Ansamblul “Doina Codrilor”;

Cânta distinsa interpretă Maria Sarabaş;

HORA UNIRII.

 Prof. univ. dr. hab. Anatol PETRENCU,

preşedintele INIS „ProMemoria”

 24 martie 2013.

Lasă un răspuns

Arhiva