PLDM în ofensivă

În RM lupta politică se duce nu doar între lideri, ci mai degrabă între partide. Care pe care. După ce s-au convins, că gruparea lui Vladimir Plahotniuc (VP) nu s-a ţinut de cuvânt; mai mult decât atât – Curtea Constituţională (CC), controlată de Plahotniuc-Ghimpu, a decis, cum că primul ministru în exerciţiu este numit contrar prevederilor legale, PLDM-ştii au trecut într-o serioasă contraofensivă. Operaţiunea lor a coincis cu concluziile liderilor PCRM de la 1 mai privind primejdia venită dinspre Partidul Socialist, condus de dl Igor Dodon. Acesta din urmă, din câte ni se spune, – puternic finanţat de anumite cercuri interesate din Est.

Cel puţin pentru acest moment, interesele PLDM şi PCRM au coincis. Această coincidenţă de interese a dat astăzi în Parlament roade spectaculoase. Să le trecem în revistă:

1. Prin legea, aprobată astăzi, primul ministru interimar (dl Iurie Leancă) are aceleaşi atribuţii ca şi un prim ministru în funcţie, privind modificarea guvernului. Este clar: Iurie Leancă va schimba miniştrii, rămaşi de căruţa istoriei. În primul rând, mă gândesc la acele persoane, care sunt legate de PL-Ghimpu. Ar putea fi înlăturaţi cei de la PDM. Oricum: către alegerile parlamentare, fie anticipate, fie ordinare, guvernul va fi mai consolidat politic (PLDM; poate în alianţă cu PCRM, deşi e greu de crezut).

2. Centrul Naţional Anticorupţie a fost trecut în subordinea Guvernului. După oficializarea legii, cel mai tânăr general din lume va trebui să-şi dea demisia. Asta pentru că a activat în interese de grup. Dl Leancă ar putea chiar săptămâna viitoare să prezinte o altă candidatură la acest post.

3. Dl Gurin demis din funcţia pe care a ocupat-o vreo două săptămâni. Dacă nu ar fi fost decizia CC în privinţa lui Filat, poate că se trecea cu vederea; în situaţia în care VP a decis distrugerea PLDM, membrii de frunte ai acestuia s-au mobilizat şi au contraatacat. În rest – detalii (cum că CV nu e corect, că voturi au fost 49 şi nu 51 etc.)

4. O victorie morală a PLDM a fost şi interpretarea moţiunii de cenzură, cu demiterea guvernului Filat. E scris: [decizia din 5 martie] a fost „o sancţiune politică, nu una juridică sau penală”. Deşi este clar ce s-a avut în vedere, totuşi formularea este incorectă: orice decizia ar lua Parlamentul ea este o decizie POLITICĂ. Asta pentru că Parlamentul este o instituţie politică. Ceva trebuie redactat.

5. A fost abrogată legea privind sistemul mixt de alegeri parlamentare. Asta în situaţia în care chiar PLDM a insistat în 2010 la schimbarea legii electorale în acest sens. Dar explicaţia, dată de dl Valeriu Streleţ a fost cât se poate de tranşantă, clară şi convingătoare: este un personaj politic care încearcă să răstoarne instituţiile democratice din RM; de aceea timpul acestui sistem electoral încă nu a venit. Ce cedare au făcut PLDM-ştii? Au permis să voteze şi cetăţenii ce mai deţin încă paşapoarte sovietice. Cred că nu este o cedare mare: oamenii care posedă aceste paşapoarte sunt înaintaţi în vârstă şi nu prea numeroşi.

6. Pragul electoral de 6 % (de la 4 %, cât e acum). În general e o iniţiativă antidemocratică. Dl Dumitru Diacov a avut dreptate, insistând asupra păstrării actualei prevederi. Dar el nu a fost auzit. Mai bine zis: majoritatea parlamentară a ignorat propunerea veteranului politicii moldoveneşti. Pentru blocuri electorale comuniştii propun 9 % pentru bloc din 2 partide şi 11 % pentru trei şi mai multe. În plus: dl Voronin a propus interzicerea formării blocurilor (el a zis „alianţelor”) post-electorale.

Deci, aşa: că se va trece de la pragul electoral de la 4 la 6 % este rău, antidemocratic (tendinţa bună fiind pragul cât mai scăzut sau, în general, fără prag electoral). Practica electorală din RM a demonstrat că blocuri politice pre-electorale deschise nu au fost. Camuflate, da. Chiar PCRM a inclus în lista sa electorală lideri ai altor partide, ca şi cum „ne-membri ai PCRM”. Asta tocmai ca să rămână la limita de jos a pragului electoral.  Asta ar fi în primul rând.

În al doilea rând: interzicerea prin lege a constituirii coaliţiilor de guvernare post-electorale este chiar antidemocratică; în orice caz contravine practicilor internaţionale.

Numai că în şedinţa de joia de după sărbătorile de Paşti veteranul bolşevicilor moldoveni va propune următorul amendament: „Sunt interzise blocurile (coaliţiile, alianţele etc.) post-electorale. Partidul politic, care a acumulat majoritatea de voturi în Parlament formează guvernul”.

Dacă lucrurile nu se vor schimba şi PLDM va susţine iniţiativa lui V. Voronin, asta înseamnă că în perspectivă PLDM va pierde şi va fi în opoziţie. Iar PCRM va forma guvernul conform noii legi. Asta-i capcana; nu doar pentru PLDM, ci pentru democraţia în RM.

Deci, aşa: luat per ansamblu, deocamdată nu avem motiv pentru îngrijorare, cu excepţia propunerii legislative a comunistului nr 1 Voronin.

Cam asta ar fi de pus. Ah, da! Magistraţii CC nu mai sunt inamovibili. Adică – pot fi scoşi din funcţii. Da cum altfel, domnilor? După implicarea CC în procesul politic, după decizii luate de te ia naiba, după comentarii absolut inutile etc., ce ne rămâne să mai dorim altceva, decât schimbarea lor şi numirea altor din sânul breslei lor de jurişti. Deci, din cadrul celora, ce nu s-au implicat politic.

 

Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU,

preşedintele IMIS „ProMemoria”

3 mai 2013

 

Lasă un răspuns

Arhiva