Ne referim la experiența de secole a rușilor de aplicare a practicii „pământului pârjolit”. Sute de ani, la retragerea forțelor militare ale rușilor, din raționamentul de a căra cu ei sau de a distruge (dacă nu sunt în stare să ducă cu ei la retragere), – bunurile materiale au fost distruse. Pentru „a nu fi folosit de adversar”.

Cel mai la îndemână exemplu este incendierea Moscovei în 1812: în fața trupelor lui Napoleon, general-guvernatorul Moscovei Rostopovici a ordonat distrugerea orașului până la temelie; la indicația lui au fost pregătite substanțe inflamabile, precum și polițiști, îmbrăcați în civil, care au dat foc Moscovei[1].

După mai mult de un an de relații excelente de prietenie și cotropiri teritoriale coordonate, pe 22 iunie 1941, Germania condusă de A. Hitler a atacat URSS condusă de I. Stalin. Fiind pregătită de ofensivă împotriva Germaniei, conducerea de la Kremlin a fost surprinsă de înaintarea vertiginoasă a forțelor militare germane și nevoită să se retragă în interiorul țării și… să aplice tactica „pământului pârjolit”. La 29 iunie, I. Stalin și V. Molotov au semnat o Directivă în care cereau organelor de partid și de stat, între altele: „(…) 4. În cazul retragerii unităților Armatei roșii a trimite (în regiunile din interiorul URSS, a. p.) tot materialul rulant, a face să nu rămână nici o locomotivă, nici un vagon; a nu lăsa dușmanului nici un kilogram de pâine, nici un litru de carburanți (…). Toate bunurile de preț, inclusiv metalele neferoase, grâul și combustibilul, ce nu pot fi evacuate, urmează a fi nimicite necondiționat[2].

Conducerea numitei RSS Moldovenești a aplicat Directiva Kremlinului la condițiile basarabene: culturile cerealiere și cele de plante oleaginoase, rezervele de alimente ce se găsesc în depozite de lemn „să fie stropite cu benzină sau gaz lampant și să li se dea foc”[3]. Aceleași culturi, indică în continuare documentul citat, dar depozitate în încăperi ignifuge – depozite din cărămizi, elevatoare și uscătorii – să fie nimicite pe calea aruncărilor în aer[4]. Continue reading →

Pe data de 24 februarie 2022, la ordinul președintelui Federației Ruse (FR) Vladimir Putin forțele militare ruse au invadat Ucraina – stat suveran, independent, membru-fondator al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Scopul declarat al intervenției ruse în Ucraina – „denazificarea” și „demilitarizarea” acestei țări.

Conducerea FR a considerat că timp de trei zile Ucraina va capitula. Dar calculele putiniștilor s-au dovedit a fi greșite. Ucrainenii au opus rezistență, făcând ca agresorul rus să se retragă de pe multe teritorii ocupate provizoriu.

Un rol decisiv în apărarea Ucrainei l-a avut (îl are în continuare) președintele acestui stat Volodimir Zelenski (n. 1978). Datorită curajului personal de care a dat dovadă (în vremuri deosebite, în timp de război) chiar din primele clipe ale invaziei rusești, ucrainenii au rezistat și rezistă, își apără vitejește Patria lor și vor învinge! Continue reading →

Joi, 23 martie 2023, în Sala de Arte și Hărți a Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, a avut loc lansarea volumului Războiul monumentelor. Restabilirea monumentelor românești interbelice din Republica Moldova. 2010-2022[1]. Autor – avocatul, membru fondator al Asociației obștești „Monumentum”, Iulian Rusanovschi.

În calitate de moderator, subsemnatul am expus succint politica bolșevicilor față de monumentele de for public. Conducătorul loviturii de stat din octombrie 1917, conducătorul Statului sovietic, Vladimir Lenin personal a promovat politica de distrugere a monumentelor, înălțate de țarism și de ridicare a monumentelor care promovează ideologia comunistă. În anii Primei ocupații sovietice a Basarabiei (1940-1941), dar, mai ales după reocuparea Basarabiei, în august 1944, conducerea URSS a continuat cu o râvnă accentuată distrugerea monumentelor românești – parte a memoriei colective și pilon al identității românești, și înălțarea monumentelor ce înfățișau personalități și fapte ale timpurilor sovietice. Localitățile Republicii Moldova au fost înțesate cu monumente care înfățișau pe liderii bolșevici – Lenin, Stalin, Krupskaia etc., dar și ostași „eliberatori”, tancuri, tunuri ș.a.m.d.

Iulian Rusanovschi și-a formulat ca scop să inventarieze monumentele ridicate în Basarabia în anii interbelici (1918-1940), să găsească cimitirele eroilor români, distruse de sovietici, alte însemne publice naționale românești. În rezultat, în 2018, domnia sa a scos de sub tipar primul volum întitulat „Războiul monumentelor”[2]. Continue reading →

Pe data de 14 martie 2023, în regim on-line, a avut loc ședința Comitetului de Conducere al Asociației Istoricilor din republica Moldova „Alexandru Moșanu”.

La ordine zilei au fost abordate următoarele chestiuni:

1.      Activitatea membrilor AIRM „A. Moșanu” în luna curentă (martie 2023)

2.      Plata cotizațiilor și alocarea a 2 % din impozitul pe venit în fondul AIRM „A. Moșanu”

3.      Diverse.

La primul punct al ordinii de zi au luat cuvântul ss, Ion Negrei, pr. Dr. Viorel Cojocaru, drd. Viorel Bolduma, drd. Crina Harea.

Am decis: membrii AIRM „A. Moșanu” vor participa la următoarele activități: Continue reading →

Cuvinte cheie: România subjugată de sovietici; Stalin – cetățean de onoare al României; Molotov – cetățean de onoare al Clujului; Vîșinski, decorat de rege, cetățean de onoare al Sibiului

Având posibilitatea să aleagă între constituirea unui sistem de securitate colectivă în Europa alături de Puterile occidentale democratice (Franța și Marea Britanie), pe de o parte și Germania hitleristă, totalitară și revanșardă, pe de altă parte, la 19 august 1939, dictatorul URSS Iosif Stalin (1878-1953) a luat decizia de a se alia cu Führerul Adolf Hitler (1889-1945). În urma unor tratative lejere, ca „între vechi prieteni”, Viaceslav Molotov (1890-1986), comisarul poporului pentru Afaceri externe și Joachim von Ribbentrop (1893-1946), ministrul german de Externe, în prezența dictatorului bolșevic, au semnat Tratatul de neagresiune și Protocolul adițional secret, numite și Pactul Molotov-Ribbentrop. Unii autori folosesc sintagma Pactul Stalin-Hitler. Este corect în toate cazurile. Continue reading →

Pe data de 24 februarie 2023, în incinta Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova (BNRM), Sala cu Hărți, Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (AIRM „A. Moșanu”) a desfășurat Conferința științifică cu tema „Politica agresivă a Federației Ruse față de statele din spațiul fost sovietic”, prilejuită de împlinirea unui an de la declanșarea războiului agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei (24 februarie 2022).

Conferința a fost deschisă de doamna Elena Pintilei, directoarea BNRM. În Cuvântul de salut dna Directoare a prezentat expoziția de fotografii care au imortalizat marile distrugeri, comise de militarii ruși în Ucraina: edificii (așa cum erau ele până la invazia rusească) și, alături – aceleași clădiri, transformate de cotropitorii ruși în ruine. Dna Elena Pintilei a urat succes participanților la Conferință. Continue reading →

Joi, 16 februarie 2023, în Sala de Conferințe a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, a avut loc lansarea monografiei dlui drd. Corneliu Prepeliță, consacrată deportărilor din localitățile raionului Ungheni[1].

În debutul evenimentului, dl Corneliu Prepeliță, președintele Asociației Istoricilor „Nicolae Iorga” din raionul Ungheni, a semnat un Acord de colaborare cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, director – Petru Vicol.

Despre importanța noii monografii a vorbit dl dr. Octavian Țâcu, ex-deputat (2019-2021), originar din localitatea Costuleni, raionul Ungheni. Domnia sa este unul din cei mai competenți istorici basarabeni în problema deportărilor; în câteva rânduri a condus „Expedițiile Memoriei” – studii de documentare în locurile în care au fost deportați basarabenii (1941, 1949, 1951). Continue reading →

Pe data de 9 februarie, în cadrul Conferința științifică internațională „Patrimoniul de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine” (Sala Azurie, Academia de Științe a Moldovei, AȘM), a avut loc lansarea volumului Arta metalelor. Portrete de creație ale bijutierilor și meșterilor de artă decorativă (a doua jumătate a secolului al XX-lea – începutul secolului al XXI-lea)[1], semnată de dr. hab. Liliana Condraticova, secretar științific general al AȘM.

Cartea a apărut în condiții poligrafice excelente; conține imagini color și alb-negru de o calitate înaltă. Subsemnatul, am avut onoarea să citesc manuscrisul cărții, să redactez Prefața. Mă bucur de apariția acestei monografii deosebit de importante pentru comunitatea științifică, dar și pentru publicul larg de cititori.

Felicitări autoarei!      Mai jos re-tipăresc Prefața (p. 7-8).

Acum câțiva ani, la Chișinău a văzut lumina tiparului monografia Arta metalelor din Basarabia, ce a stat la baza tezei de doctor habilitat în studiul artelor și culturologie și doctor habilitat în istorie Evoluția prelucrării artistice a metalelor în Basarabia (secolul al XIX-lea – prima jumătate a secolului al XX-lea) susținută în 2018. Autoarea tezei și a monografiei dr. hab. Liliana Condraticova a venit cu informații și imagini inedite cu privire la dezvoltarea orfevrăriei și feroneriei laice și de cult în acest interval cronologic. Istoriografia națională a fost completată astfel cu o lucrare de sinteză cu referire la prelucrarea artistică a metalelor din Basarabia, un compartiment valoros care, din păcate, a fost neglijat pe nedrept de cercetători. Continue reading →

Recent, la București, a apărut cartea domnului Dan Cristian Turturică „Români deportați în ghețurile Siberiei. Mărturii”[1]. La solicitarea autorului, subsemnatul am prezentat o post-față pe care o re-public mai jos.

Ziaristul Dan Cristian Turturică, autorul acestei cărți, este un om curajos.

Imediat după destrămarea URSS, în 1992, documentându-se la București și Chișinău (aici a vorbit cu Maria, soția scriitorului Nicolae Costenco, pe care l-a cunoscut și cu care s-a căsătorit în localitatea Dudinka, regiunea Krasnoyarsk) despre regiunile de deportare a basarabenilor, a decis să meargă în acele locuri, în speranță găsirii unor supraviețuitori.

Autorul descrie drumul făcut din Chișinău spre Ufa și Novosibirsk, de acolo – la Krasnoyarsk, și – până la urmă -, la Dudinka, localitate situată pe malul drept al râului Enisei, dincolo de Cercul polar de nord. Aici Dan C. Turturică face cunoștință cu basarabenii, supraviețuitori ai deportărilor organizate de Puterea sovietică, extinsă asupra teritoriilor românești Basarabia, nordul Bucovinei, Ținutul Herța. Dan C. Turturică a vizitat și localitatea Pihtovka, regiunea Novosibirsk, unde, de asemenea, a vorbit cu originari basarabeni, rămași cu traiul în îndepărtata Siberia. Continue reading →

Luni, 6 februarie, împreună cu părintele dr. Viorel Cojocaru, membru al Comitetului de Conducere al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (AIRM „A. Moșanu”), originar din localitatea dată, și Ion Negrei, vice-președinte al AIRM „A. Moșanu”, am mers în satul Ciuciulea, raionul Glodeni, unde am avut o întâlnire cu profesorii și elevii claselor superioare ale Gimnaziului. În cadrul întrevederii am vorbit despre cauzele, mersul și perspectivele războiului agresiv al Federației Ruse împotriva Ucrainei, stat suveran și independent. Am dat răspuns la întrebările puse și am oferit un set de cărți și reviste de istorie, limbă și literatură română.

Cu ocazia aflării în satul Ciuciulea am discutat cu domnul primar Ilie Calistru, un împătimit de istoria localității. În fața Primăriei au fost ridicate patru lespezi de granit pe care au fost trecute numele bărbaților din sat – participanți la războiul URSS din Afganistan: „Consătenii noștri care au luptat în războiul din Afganistan” (38 persoane) și a celor ce au apărat independența de stat a Republicii Moldova: „Consătenii participanți la lupta pentru apărarea Integrității și Independenței Republicii Moldova. 1991-1992” (43 persoane). Pe celelalte două lespezi au fost sculptate următoarele versuri: „Târziu odată – cine știe? / Trecând pe-aici un călător, / Te va culege dintr-o floare / De dup-o aripă de nor…” // „Te-a coborî în largul văii, / Și-o lume te va ascultă, / Și-o lume-întreagă va începe / Să plângă cu durerea ta…” Continue reading →