Omagierea Limbii Române la Căuşeni (31 august 2014)

Astăzi, 31 august 2014, în oraşul Căuşeni, au avut loc manifestări culturale, prilejuite de împlinirea a 25 de ani de la aprobarea legislaţiei lingvistice a Republicii Moldova (31 august 1989). La depunerea de flori la bustul lui Alexei Mateevici şi la Adunarea festivă din incinta Consiliului raional Căuşeni au participat, cu luări de cuvânt, preşedintele raionului Căuşeni, dl Ion Ciontoloi, oaspeţi din România, intelectuali din raionul Căuşeni. Moderatorul evenimentelor a fost neobositul profesor de limbă română, dl Valeriu Ostaş.

În conformitate cu programul aprobat, în cadrul manifestării, au fost prezentate / lansate câteva cărţi, publicate recent. Este vorba de cartea „Basarabia, pământ străbun”, redactată de dna Vasilica Mitrea[1], scriitoare, secretar al Ligii Scriitorilor din România, filiala Dobrogea, membră a Asociaţiei Scriitorilor de Limbă română din Quebec (Canada), secretar de redacţie de redacţie al revistei „Dobrogea Culturală”. Este o carte de impresii de călătorie, realizate de autoare în Republica Moldova. Autoarea a demonstrat că este o fină observatoare a realităţilor actuale basarabene. Continue reading

7 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

O mare ţară cu o rană mereu sângerândă

Este vorba de Imperiul ţarist (1721-1917), de Republica Sovietică Socialistă Federativă Rusă (1918-1922), de URSS (1922-1991), iar după dispariţia acesteia – de Federaţia Rusă (1991 până în prezent). Mai simplu ar fi să spunem Rusia, dar aşa nu este corect. Istoriceşte, întotdeauna, conducătorii stabiliţi în capitalele Sankt-Petersburg, Petrograd sau Moscova au condus nu doar pământuri populate de etnici ruşi, ci şi de alte naţionalităţi.

În rândurile ce urmează, propun o scurtă trecere în revistă a conducătorilor formaţiunilor statale, enumerate mai sus, a războaielor, în care ei au implicat ţara şi câte victime umane au produs acele lupte armate. Ar fi prea mult să mă refer la toţi ţarii, mă voi limita la conducătorii din secolele XX şi XXI.

Astfel, împăratul rus Nicolai al II-lea, canonizat de Biserica Ortodoxă Rusă (el şi membrii familiei lui) sfânt, a implicat Imperiul Rus (justificat sau nu este o altă problemă) în Marele Război, numit ulterior – Primul Război Mondial. Ţarul Nicolai al II-lea a fost un bun creştin, un familist exemplar, un om cu multe alte calităţi pozitive, dar a fost un militar mediocru, având gradul de colonel. Asta în situaţia în care Imperiul Ţarist avea comandanţi de oşti mult mai experimentaţi. Postul de Comandant Suprem al Forţelor armate, însă, a fost ocupat chiar de ţar. Insuccesele pe Front au dus la nemulţumiri în masă şi detronarea împăratului (februarie 1917). Continue reading

90 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Paul Goma – laureat al Premiul de Stat al R. Moldova (2014)

Unul din pretendenţii la Premiul de Stat al R. Moldova este distinsul scriitor român de origine basarabeană Paul Goma. Ca mai întotdeauna, şi în cazul Paul Goma s-au găsit detractori care încearcă să pună la îndoială reputaţia ireproşabilă a scriitorului, cunoscut opiniei publice nu doar ca scriitor, ci şi disident activ şi luptător deschis cu dictatura comunistă, instaurată de Nicolae Ceauşescu în România.

Între lucrările, semnate de Paul Goma, se remarcă eseul „Săptămâna Roşie (28 iunie – 3 iulie 1940) sau Basarabia şi evreii”[1], carte, care a fost retipărită în mai multe rânduri de diverse edituri. Deşi autorul eseului foloseşte documente publicate, referitoare la comportamentul unei părţi a comunităţii evreieşti din Basarabia în perioada 28 iunie – 3 iulie 1940, adică când administraţia civilă şi militară românească se retrăgea din provincie sub ameninţarea forţelor militare sovietice şi instaurarea administraţiei sovietice (3 iulie), unii cititori, mai competenţi, dar, de regulă, incompetenţi, îl învinuiesc pe scriitor de „antisemitism”. Continue reading

22 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Dodon şarlatan, nikakoi emu podderjki!

Dodon şarlatan, nikakoi emu podderjki!

sau Ocupanţii şi fidelii lor satrapi celebrează victoria lor asupra noastră

M-am gândit: face oare să intervin cu comentarii asupra planului de acţiuni al liderilor unui partid din RM, o formaţiune politică mică, gălăgioasă, promotoare a unor interese străine în RM? Face oare, dacă materialele liderului acestui partid sunt citite de puţini oameni, iar comentariile făcute ajung la 50, maximul la 70 de intervenţii?

Dar, luând în calcul faptul că acest plan este deosebit de puternic mediatizat (eram în magazinul nr. 1 şi aud un post de radio făcând reclamă unui concert festiv din 24 august 2014), am decis să scriu rândurile de mai jos.

Da, peste câteva zile se vor împlini 70 de ani de la încheierea unei operaţiuni militare importante ale Armatei roşii (numită „Iaşi-Chişinău”), în rezultatul căreia Republica Moldova (atunci RSS Moldovenească) a fost reocupată de URSS, România a fost scoasă din războiul împotriva Coaliţiei antihitleriste şi a trecut de partea acesteia, iar trupele sovietice au înaintat spre Bulgaria şi Iugoslavia. Continue reading

46 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Supuşi represiunilor politice: cazul Victor GÂRBU

Doamna Ana Vâlcu a fost deja prezentată pe acest blog. Este un patriot român desăvârşit. La insistenţa dumneaei, doamna Zinaida Gârbu, naşa dumneaei de cununie, a scris câteva rânduri despre soţul ei, Victor Gârbu, supus represiunilor politice şi care a făcut ani grei de Gulag în unul din cele mai primejdioase şi severe sectoare – în minele de extras aur, numai pentru faptul că era român şi făcuse doi ani de studii în România (1944-1946).

Doamna Zinaida Gârbu este născută în 1932, la 27 ianuarie 1955 s-a căsătorit cu Victor Gârbu. Împreună au o fiică.

Iată ce a scris doamna Zinaide Gârbu despre soţ, Victor Gârbu, decedat în 2005:

„Gârbu Victor Nicolae s-a  născut la 2 ianuarie 1926 în comuna Năpădeni, raionul Corneşti (astăzi – Ungheni). A absolvit şase clase în satul natal, după care a mers la Şcoala de Agronomie din Cricova, de lângă Chişinău. Continue reading

31 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.