De ce Solovki a „doua Golgotă” şi când Moscova – „a treia Romă”?

Note de lectură

 Este vorba de cartea semnată de Ioann Blajennîi, „Solovki – a doua Golgotă”[1]. Alături de alte volume, ce aparţin aceluiași autor[2], cartea este vândută în Chişinău şi alte localităţi ale republicii, de comercianţi ambulanţi, la preţuri modeste.

Paralel cu expunerea textelor mistice, religioase, autorul cărţii a formulat mai multe subiecte istorice şi morale, care se referă la Biserica Ortodoxă Rusă (BOR), Mitropolia Chişinăului şi întregii Moldove fiind supusă canonic Patriarhiei Ruse. În plus, mulţi originari din Republica Moldova s-au implicat activ în restabilirea Mănăstirii Soloveţk[3], unii din ei ocupând funcţii importante în administraţia Mănăstirii[4].

Referindu-se la Ortodoxia Rusă, I. Blajennîi consideră că, în câteva rânduri, BOR a deviat de la credinţa creştină autentică, supunându-se puterii laice şi servind această putere. Prima denaturare de la credinţă (autorul scrie „Rănile pe Cruce”, p. 51) a fost comisă în secolul al XVI-lea de către Iosif Voloţki şi susţinătorii lui, care considerau că mănăstirile trebuie să posede latifundii, iar bisericile să fie împodobite bogat. În opoziţie cu Iosif era Nil Sorski, care considera că BOR trebuie să revină la colectivismul creştin şi la modul ascetic de viaţă. Puterea politică (cneazul Ivan al III-lea) a susţinut curentul iosiflean (de la Iosif), care, la rându-i a acceptat ceva mai târziu Opricinina lui Ivan cel Groaznic, cerând autorităţilor persecutarea „ereticilor”, adepţilor lui Nil Sorski[5]. Continue reading

5 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

MILIARDUL DE EURO FURAT URMEAZĂ A FI RESTITUIT CUI?

Consider că problema recuperării valutei furate din băncile R. Moldova nu poate fi redusă doar la CINE să restituie banii furaţi, hoţii sau cetăţenii cinstiţi ai R. Moldova. Problema furtului miliardului de euro din sistemul bancar al R. Moldova (în continuare – RM) este mai complexă decât ar părea la prima vedere şi, cred, necesită implicarea nu doar a unor persoane sau formaţiuni politice, ci şi a societăţii în ansamblu.

Observăm că, în mod oarecum ciudat, Constituţia RM – Legea fundamentală a ţării, – nu are o prevedere specială, referitoare la Banca Naţională, spre deosebire, de pildă, de Curtea de Conturi – organ de control asupra „modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare publice” (art. 133). Aşa dar, instituţia care are, între alte atribuţii şi pe cea de „păstrare şi gestionare a rezervelor valutare ale statului” nu are un articol în Constituţie, pe când instituţia de control – are!

Cele trei bănci, din care au fost sustraşi banii, erau private. Odată banii furaţi, au falimentat acţionarii (proprietarii) acestor bănci. Deşi, se pare, că banii au ajuns în alte conturi/bănci (din alte state) ale aceloraşi acţionari (proprietari). Nu am văzut nici un acţionar al băncilor jecmănite să iasă în stradă la protest sau, cel puţin, să facă o declaraţie de protest (revoltă) în presă. Continue reading

158 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Complexul arhitectural Manuc Bei, Hânceşti

Duminică, 10 iulie 2016, am vizitat complexul arhitectural „Manuc Bei” din Hânceşti.

Manuc Bei Mirzoian a fost un comerciant de origine armeană, un om foarte bogat, care s-a implicat şi în activităţi diplomatice: el a mediat tratativele ruso-otomane din 1809, apoi a jucat un rol activ în negocierile ruso-otomane din 1812 – în incinta hanului din Bucureşti, han, ce-i poartă acum numele, a fost semnată pacea prin care teritoriul Pruto-nistrean al Principatului Moldova a trecut la Imperiul ţarist. Fiind agent al Rusiei, Manuc Bei Mirzoian a fost decorat cu un ordin imperial[1]. El a cumpărat o moşie la Hânceşti, pe teritoriul căreia deja urmaşii lui au construit mai multe edificii somptuoase, unele dispărute, altele – în curs de reabilitare, iar Castelul de vânătoare este deschis pentru vizitatori.

Castelul a fost construit din cărămidă roşie, arhitect fiind Alessandro Bernardazzi. Pe una din cărămizi a fost imprimat blazonul familiei, iniţialele „M.B.” [Manuc Bei] şi anul edificării Castelului – 1881. Continue reading

25 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

MESAJ adresat participanţilor la Săptămâna Internaţională de Cultură a Câmpului Românesc, ediţia 2016

Stimaţi prieteni,

Între 9 şi 14 iulie 2012, subsemnatul, prof. univ., dr. hab., Anatol Petrencu din Chişinău, am beneficiat de invitaţia de a participa la Săptămâna Internaţională de Cultură a Câmpului Românesc, ediţia 2012, în cadrul căreia am prezentat o comunicare, referitoare la situaţia politică, economică şi spirituală din numita Republica Moldova. În cadrul Săptămânii de Cultură a Câmpului Românesc am avut fericita ocazie să cunosc distinşi români – personalităţi de vază ai ştiinţei şi culturii, stabiliţi cu traiul în Canada.

Şi cu acest prilej, aduc sincere mulţumiri dlui Dumitru Rachitan, preşedintele Asociaţiei Culturale Hamilton şi pr. dr. Dumitru Ichim, Directorul Săptămânii, istoricului şi poetului Iacob Cazacu. M-am bucurat să-l cunosc pe dl Ovidiu Creangă, autorul volumului „Cu şi fără securişti”, citită cu mare interes în Basarabia. Continue reading

37 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

MEMORIAL DEZVELIT LA CĂUŞENI

Astăzi, 6 iulie 2016, la Căușeni a fost dezvelit un complex memorial, ridicat în amintirea persoanelor deportate în Siberia, în perioada ocupaţiei sovietice. Un sobor de preoţi a sfinţit Memorialul, după care a luat cuvântul dl Ion Ciontoloi, preşedintele raionului Căuşeni, iniţiatorul proiectului. Domnia sa a spus că consilierii raionali, în unanimitate, au votat pentru aprobarea proiectului dat şi pentru locul, unde să fie ridicat. Este vorba de terenul din faţa clădirii în care-şi avea sediul comitetul raional de partid comunist. Adică, locul, unde erau alcătuite şi aprobate listele persoanelor supuse deportărilor.

Dl Ion Ciontoloi a înmânat Diplome ale Consiliului raional Căuşeni unor personalităţi, care s-au evidenţiat în realizarea acestui important proiect. Continue reading

60 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.