Gheorghe Baciu – o monografie nouă

Este vorba de un volum despre propovăduitorii Ortodoxiei în interfluviul Pruto-nistrean[1]. Cartea este dedicată memoriei poetului Nicolae Dabija. Gheorghe Baciu: „Dedicată distinsului înaintaș, academician NICOLAE DABIJA, neîntrecut luptător pentru echitate socială și creștinism, incontestabil titan al adevărului, dreptății, devenit și SIMBOLUL NAȚIUNII. Chipul luminos și cugetul lui nobil treptat s-au transformat și au concrescut puternic cu NĂZUINȚELE ROMÂNISMULUI” (p. 3).

Prefața cărții este semnată de protoiereul mitrofor Ioan Ciuntu, doctor în teologie, academician (p. 5-11). După care urmează un Cuvânt introductiv („Gheorghe Baciu, la un nou «best-seller»”) semnat de scriitorul și publicistul Liviu Belâi, Om Emerit (p. 12-28). Continue reading

91 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Mihai Patraș – merituos arhitect al Independenței de Stat a R. Moldova

La 25 iunie 2021 domnul profesor universitar doctor Mihai Patraș a împlinit vârsta de 70 de ani.

Domnule Profesor, încă o dată sincere felicitări cu ocazia zilei Dvs. de naștere, Vă doresc multă sănătate, noi realizări în toate ceea ce faceți, numai bine! La mulți ani și toți buni!

Cu acest frumos prilej Facultatea de Științe Economice a Universității de Stat din Moldova a publicat o Biobibliografie[1] consacrată ilustrului economist și patriot român.

În compartimentul Consacrări au fost incluse 7 texte omagiale, semnate de ex-vicepreședintele Parlamentului R. Moldova Victor Pușcaș („Mihai Patraș – arhitectul Independenței Republicii Moldova”, 2011, p. 8-9); de conf. univ. dr. Serafim Florea („Savant, profesor și cetățean de forță. Schiță despre activitatea profesorului universitar Mihai Patraș cu ocazia zilei de naștere”, 2009, p. 10-13), de prof. univ., dr. hab., membrul corespondent al Academiei de Științe a Moldovei Nicolae Bilețchi („Mihai Patraș – lexicograful”, 2011, p. 13-17),  de Dumitru Moldovanu („Mihai Patraș – un economist universal «cu durerile neamului pe umeri»”, 2003, p. 17-19), de academicianul Petru Soltan („N-oi uita vreodată, dulcea Bucovină… Un bărbat cu durerile neamului pe umerii”, 1997, p. 19-22), de ziarista de la revista „Zorile Bucovinei” Felicia Nichita („Esența vieții noastre – rădăcina trainică a dorului din care venim și în care ne identificăm”, 2011, p. 23-26), de prof. univ., dr. hab. Silvestru Maximilian, dr. Victor Cheibaș, Boris Parii („Mihai Patraș – un sacrificiu cu 100 mii de «argumente»”, 2016, p. 26-39). Sunt materiale publicate în anii respectivi în diverse ediții, în majoritatea cazurilor – în săptămânalul „Literatura și Arta” și în care autorii l-au prezentat multilateral / multe-aspectual pe domnul profesor Mihai Patraș. Continue reading

111 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

O carte despre și pentru braviceni. Dar și pentru alții…

Este vorba de cartea doamnei dr. Asea M. Timuș Istorii scrise despre deportații din Bravicea[1], raionul Călărași, autoarea fiind originară din această localitate. Cartea beneficiază de un Cuvânt-înainte, semnat de dl dr. Ion Valer Xenofontov, cunoscut specialist în probleme de istorie orală, implicat direct și în studierea dramei deportărilor din RSS Moldovenească.

Autoarea monografiei recunoaște că la baza lucrării dumneaei a stat volumul III, tomul III, coordonat de dl dr. Ion V. Xenofontov[2].

Cartea include șase capitole și Anexe. Continue reading

118 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Post electorala 2021: ce ar fi de spus?

Am ascultat la posturile de radio (în special – la „Vocea Basarabiei”, emisiunea „Forum-Radio”), am citit pe rețelele de socializare diverse comentarii și prognoze, referitoare la rezultatele alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 și perspectivele R. Moldova. S-a scris și s-a vorbit mult despre „eșecul” partidelor unioniste (formațiuni politice care pledează pentru Reîntregirea națională, adică unirea politică a R. Moldova (RM) în frontierele ei de astăzi cu România).

Despre perspectivele Reîntregirii naționale românești ce ar fi de spus? Continue reading

168 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

O sinteză excelentă a istoriei noastre: istoricul italian Francesco Guida despre România secolului al XX-lea. Note de lectură

Monografia reprezintă o sinteză a istoriei României, care depășește puțin cadrul cronologic înscris în titlu  lucrării. Autorul a examinat istoria românilor de la constituirea Statului Național (sec. al XIX-lea) până în 2009[1]. Cartea are opt capitole, primul fiind întitulat „România până la Primul Război Mondial” (p. 9-31). Autorul expune procesul de formare a Statului Național Român, prezintă problemele cu care s-a confruntat societatea română la începutul secolului al XX-lea, cea mai arzătoare fiind chestiunea agrară. Istoricul italian remarcă că, în pofida unor progrese în mediul rural (de ex., au dispărut, epidemiile de holeră și de ciumă), în schimb au apărut altele, legate de alimentația deficitară. Marii latifundiari, scrie autorul, „continuau să fie adevărații stăpâni ai politicii și ai țării…” (p. 15).  Istoricul remarcă ca începutul secolului al XX-lea, în România, majoritatea populației locuia la țară, 85 la sută din săteni erau analfabeți și era o diferență evidentă între condițiile de viață din satele și cele din orașele României. F. Guida prezintă răscoala țăranilor din 1907 – „cea mai mare răscoală țărănească din epoca contemporană” (p. 21). Autorul explică cauzele unor manifestări anti-evreiești ale răsculaților și expune urmările acestei insurecții pentru clasa politică română: Partidul Conservator – reprezentantul marilor latifundiari, s-a scindat, luând naștere Partidul Conservator-Democrat, reprezentanții căruia erau dispuși la „reforme, la modernizarea României” (p. 22) și la acceptarea mai multor propuneri privind rezolvarea problemei agrare (exproprierea limitată a latifundiilor, folosirea muncii salariale în agricultură etc.). Autorul observă că și în cadrul Partidului Național Liberal a apărut un curent reformist care pleda pentru intervenții limitate, „apte să reducă latifundiul pentru a da viață unei mai răspândite proprietăți mici și mijlocii, cât mai eficiente și mai moderne cu putință (p. 23). Capitolul se încheie cu expunerea succintă a Războaielor balcanice și poziția/intervenția României. Continue reading

175 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Arhiva