Copiilor deportaților li s-a făcut dreptate

Istoricul și deputatul dr. Octavian Țâcu a adresat o sesizare Curții Constituționale a Republicii Moldova în care a contestat o dispoziție a unei legi de interpretare a Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.

În 1992 Parlamentul Republicii Moldova (RM) a condamnat represiunile politice comise de regimul comunist de ocupație, a reabilitat victimele acelui regim, le-a pus în drepturi politice, cetățenești și sociale, precum și în dreptul de a primi compensații materiale (financiare) pentru pagubele aduse de regimul sovietic. În categoria deportaților au intrat și copiii născuți în drum spre Siberia și nordul Kazahstanului sau care s-au născut în locurile de detenție ale părinților (sau a unuia din părinți).

În 1994 Parlamentul RM (președinte Petru Lucinschi) a adoptat o interpretare la Legea din 1992 prin care a impus viziunea proprie privind noțiunea de ”copii”, și anume: ”copiii persoanelor supuse represiunilor care s-au născut în locurile de represiune sau în drum spre ele se consideră copiii proveniți din căsătoria încheiată până la represiune”. Legiuitorul nu s-a gândit că pot exista cazuri când tinerii nu au reușit să-și legalizeze căsătoria, că au fost deportate mame necăsătorite. Apoi acolo, în Siberia, basarabenii nu au mers de voie bună, ci sub amenințarea armelor de foc, de nevoie. Mulți din ei acolo s-au căsătorit, alții și-au găsit consoartele acolo, la locul de detenție. Asta pentru că barbarii bolșevici le-au decretat ”vecinoie poselenie” (trimiterea în Siberia pe veci). Continue reading

92 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Problemele actuale ale românilor de pretutindeni, dar mai ales ale celor din Republica Moldova. Răspunsuri date domnului Vitalie Guțu, ziarist

 1.      A vorbi despre România și Republica Moldova, înseamnă a vorbi despre același lucru sau vorbim despre două state românești care fiecare merge pe drumul său?

Actualmente (2021) există două state: România și Republica Moldova (RM). Deocamdată nu este unul și același lucru: deși suntem un popor, locuim, totuși, în state diferite. Nu a fost decizia românilor să locuiască în formațiuni statale diferite. Este consecința politicii expansioniste a Rusiei țariste, care a anexat Basarabia la 1812 și a URSS, care în 1940, apoi în 1944 a răpit României nu doar Basarabia, ci și nordul Bucovinei, Ținutul Herța, câteva insule la Gurile Dunării. Realitățile postbelice au lăsat o urmă adâncă în spațiul românesc. În România de dincolo de Prut URSS a instaurat un regim comunist asemănător celui stalinist, iar românii incluși cu forța, împotriva dorinței lor, în componența URSS au suportat politicile sovietice de mancurtizare prin falsificarea istoriei, rusificare, îndoctrinare comunistă. Regimul sovietic s-a străduit să impună românilor basarabeni o identitate națională falsă, deosebită de cea română – ”moldovenească”. În timp, o bună parte din locuitori au început să creadă falsurilor staliniste, considerându-se ”moldoveni” care vorbesc o limbă ”deosebită” de cea română – limba ”moldovenească”. Fiind la putere, agrarienii au introdus acest fals stalinist (limbă ”moldovenească”) în Constituția RM. Deși Curtea Constituțională a decis că denumirea corectă a limbii este română, totuși contradicția există și este speculată în scopuri politice de adversarii românilor. Continue reading

74 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Activitatea științifică în 2020

Anul a fost deosebit de greu pentru toți, inclusiv pentru cercetătorii științifici. În pofida acestei realități triste am reușit să public monografia Rusia, 2019: „Acesta a fost un an greu…” [«Это был тяжелый год…»],primită pozitiv de specialiști. Recenzenții volumului au fost conf. univ. dr. Ion Valer Xenofontov[1] și Ruslan Șevcenco[2]. Am publicat mai multe articole pe teme istoriografice actuale în monografii colective, reviste de specialitate, atât în R. Moldova, cât și peste frontierele acesteia. Am tipărit mai multe recenzii, prefețe, cuvânte înainte. În calitate de președinte al Centrului de Excelență Institutul de Istorie Socială ProMemoria (USM) am contribuit la editarea a trei volume de studii științifice și materiale: Suveranitatea Republicii Moldova: concept și realitate, Chișinău, S. n., 2020; Unire-n cuget și simțiri…, Chișinău, S. n., 2020 și Ecoul represiunilor politice din RSS Moldovenească (1940-1991), Chișinău, S. n., 2020.

Am organizat o conferință internațională, consacrată Războiului hibrid, iar în condițiile pandemiei, la 23 iunie, în regim on-line – conferința inter-universitară 30 de ani de la proclamarea Suveranității RSS Moldova, prima în R. Moldova video-conferință în așa format. Am adunat și publicat materialele acestui for științific important[3]. Un rol deosebit în elaborarea volumului l-a avut istoricul Ion Negrei. Continue reading

261 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Cronicile publicistului Nicolae Roibu, inclusiv din timpul pandemiei

Recent cunoscutul publicist și scriitor Nicolae Roibu, supranumit de poetul Nicolae Dabija ”o santinelă a culturii române”, a publicat un nou volum de reportaje, știri și comentarii, întitulat ”Cronici din perioada pandemiei”[1]. Scriitorul Nicolae Dabija semnează un mic studiu introductiv în care îl prezintă pe autorul volumului și valoarea cărții recent apărute de sub tipar. Cităm: ” «Cronici din perioada pandemiei» e o carte-document, prin care autorul ne dorește un popor liber întru cultură. El amestecă vârstele celor intervievați, dar niciodată valorile. Acestea se află în centrul preocupărilor sale” (p. 4).

Primul compartiment este întitulat ”Scrisul și coronavirusul (interviuri, cronici, eseuri)” (p. 6 și urm.). Nicolae Roibu a intervievat scriitori, compozitori, pictori, artiști, întrebându-i ce au reușit să facă în condițiile pandemiei, altfel spus – în situația de autoizolare forțată. Din cele citite aflăm că academicianul Mihai Cimpoi a îngrijit o carte care va apărea la Editura ”Junimea” din Iași și care este o premieră absolută – ”Epoca Eminescu” de Titu Maiorescu. ”Am adunat toate textele pe care le-a scris Maiorescu despre Eminescu, fiindcă lumea noastră românească credea și continuă să creadă că Maiorescu are un singur articol despre Eminescu”, spune acad. Mihai Cimpoi (p. 6). Nicolae Roibu l-a întrebat pe scriitorul, poetul, publicistul Nicolae Dabija despre recentele preocupări ale domniei sale și a aflat că redactorul-șef al săptămânalului ”Literatura și Arta” a lucrat la o antologie de poezie veche românească, pe baza unor manuscrise pe care le-a studiat în 1985 la Moscova, Sankt Petersburg și Kiev, ”împingând” istoria literaturii române vechi cu peste 250 de ani mai devreme (p. 8). Nicolae Roibu a aflat că compozitorul Constantin Rusnac scrie o carte despre Nicolae Sulac (p. 11), că, ajuns la vârsta de 98 de ani, poetul Anatol Gujel scrie în continuare versuri, că compozitorul Ghenadie Ciobanu oferă lecții de la distanță tinerilor muzicologi și compozitori (p. 16), că scriitorul Iurie Colesnic a publicat o nouă ediție a cărții ”Chișinăul nostru necunoscut” (p. 18). Continue reading

61 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Inima profesorului Constantin Drachenberg a încetat să bată

Dis-de-dimineață am fost anunțați de decesul conf. univ. dr. Constantin Drachenberg – erudit profesor universitar, specialist de marcă în problemele Istoriei Moderne a statelor occidentale, unul din cei mai îndrăgiți dascăl al tineretului studios.

Dr. Constantin Drachenbeg s-a născut la 14 septembrie 1927 în orașul Soroca. A făcut studii primare în localitatea natală. În 1940, împreună cu părinții și alți soroceni s-a refugiat dincolo de Prut, la Făgăraș, unde a continuat studiile la Liceul ”Negru Vodă”. După încheierea războiului a revenit în Basarabia reocupată de sovietici. A fost student (1948-1952) la Universitatea Pedagogică de Stat ”Ion Creangă” din Chișinău. După absolvirea Universității a lucrat în aceeași instituție în calitate de asistent și lector superior (1952-1960), după care a trecut la Universitatea de Stat din Moldova, unde a predat Istoria Modernă a Europei occidentale și Americii. În 1969 a susținut teza de doctor în istorie, primind și gradul didactic de conferențiar universitar. În această calitate a lucrat până la pensionare.

Conf. univ. dr. Constantin Drachenberg a fost preocupat de cercetări privind istoria Țărilor Române la începutul epocii moderne, a publicat studii privind istoria interbelică a Basarabiei; în 1975 a publicat o schiță istorică a orașului natal Soroca. Continue reading

255 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Arhiva