Regimul Dodon impune Memoricidul

Stimaţi prieteni,

   La sfârșitul anului 2019, am depus pe numele directorului-adjunct al Agenției Naţionale pentru Cercetare şi Dezvoltare (ANCD), dna Viorica BOAGHE, proiectul de cercetare știinţifică cu titlul „Crimele comunismului în memoria transgenerațională. Proiect interdisciplinar de cercetare şi valorificare a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist în RSS Moldovenească”. Proiectul a fost expertizat de trei specialiști, dar nu a acumulat numărul necesar de puncte pentru a fi susținut financiar de statul Republica Moldova. Personal consider că a fost o decizie politică. Aceasta pentru că a fost uimitor decalajul între punctele puse de doi experți „din afară” şi cel de-al treilea „din interior”, iar ANCD nu a binevoit cel puțin să examineze cauza acestei diferențe de puncte acordate proiectului.

   Totuși, în această istorie cel mai dezagreabil a fost episodul cu contestările. Am mers la sediul ANCD, doamnele de acolo m-au îndemnat să reușesc să depun documentul până a doua zi, ora 17.00. Am muncit o zi, am depus contestarea ca să aflu mai apoi că există un anume punct într-o anume decizie prin care ANCD s-a scutit de obligațiunea de a studia contestările. De ce nu ați spus despre asta mai devreme, înainte de a redacta contestarea? Nu vă pare că este culmea cinismului, o subtilă bătaie de joc, doamna Boaghe? Continue reading

261 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Putin ameninţă Polonia cu o nouă invazie militară

Pe data de 24 decembrie, în cadrul şedinţei Colegiului Ministerului Apărării al FR, şedinţă la care au asistat multe alte persoane civile, ministrul de externe Serghei Lavrov, de ex., dar şi Patriarhul Moscovei şi întregii Rusii Kirill (acesta ce ar fi avut cu problemele militare?) preşedintele FR V. Putin a revenit asupra problemelor de istorie a relaţiilor internaţionale din ajunul celui de-al Doilea Război Mondial. Deja din memorie, a vorbit despre Rezoluţia Parlamentului european, citată mai sus, în care ambele regimuri totalitare, nazist şi bolşevic, sunt învinuite de declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, ceea ce, recunoaşte V. Putin l-a atins foarte puternic. Revine asupra subiectului privind discuţia dintre Hitler şi oficialii polonezi referitoare la soarta evreilor din Germania (deportarea lor în Africa). El îşi exprimă din nou opinia că această idee a lui Hitler, odată realizată, ar fi dus la moartea tuturor evreilor din Europa. V. Putin insistă asupra notei ambasadorului polonez la Berlin I. Lipski, trimisă ministrului de Externe polonez I. Beck, care, chipurile la auzul spuselor lui Hitler i-ar fi răspuns că dacă se va face acest lucru, atunci în Varşovia Fuhrerului i se va ridica un monument. V. Putin trece la etichetări impardonabile, numindu-l pe I. Lipski „ticălos şi porc antisemit” («сволочь и свинья антисемитская»), altfel, spune V. Putin, nu poţi să-i zici. Şi continuă: „Anume astfel de oameni, asemenea celor ce au vorbit cu Hitler, astăzi demolează monumentele ostaşilor-eliberatori ai Armatei roşii, [armată] ce a eliberat ţările Europei şi popoarele europene de nazism”.V. Putin zice că oamenii politici polonezi de astăzi sunt „discipolii” celor de atunci; în acest sens, consideră V. Putin, [situaţia] s-a schimbat foarte puţin. „Noi cu Dvs. trebuie să avem în vedere aceasta, inclusiv şi atunci când construim forţele noastre armate”[1]. Continue reading

65 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Vladimir Putin – „istoric”

La 1 septembrie s-au împlinit 80 de ani de la declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial. Cu acest prilej, Polonia a organizat manifestări comemorative la care au fost invitaţi mai mulţi şefi de state, nu, însă, şi preşedintele FR Vladimir Putin. În plus, Parlamentul european a adoptat o Rezoluţie referitoare la comemorarea a 80 de ani de la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial şi importanţa memoriei istorice europene pentru viitorul Europei” în care a condamnat Pactul Molotov-Ribbentrop, a demonstrat conlucrarea sovieto-nazistă în cotropirea Poloniei şi s-a pronunţat împotriva elogierii regimurilor totalitare, inclusiv a celui bolşevic, şi falsificării istoriei. Documentul remarcă: [Parlamentul Europei] „este profund îngrijorat de eforturile depuse de actuala conducere a Rusiei pentru a distorsiona faptele istorice și a încerca să ascundă crimele comise de regimul totalitar sovietic și consideră că acestea reprezintă o componentă periculoasă a războiului informațional purtat împotriva Europei democratice, care își propune să dezbine Europa și, prin urmare, solicită Comisiei să contracareze în mod decisiv aceste eforturi”.

Preşedintele V. Putin s-a interesat personal de desfăşurarea evenimentelor din perioada interbelică, a pregătit o adevărată prelegere pe care a expus-o pe data de 20 decembrie în faţa liderilor de state-membre ale CSI, la Sankt-Petersburg. La acest summit informal au participat preşedintele FR Vladimir Putin, preşedintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev, prim-ministrul Armeniei Nicol Pachinian, preşedintele Belarus Alexandr Lukaşenko, primul preşedinte al Kazahstanului Nursultan Nazarbaev, preşedintele Kîrgîzstanului Sooronbay  Jeenbekov, preşedintele Republicii Moldova Igor Dodon, preşedintele Tadjikistanului Emomali Rahmon şi preşedintele Turkmenistanului Gurbangulî Berdîmuhamedov. Continue reading

235 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Despre Putin, numai de bine… (Recenzie)

Numele autorului monografiei este Constantin Dolgov. El este ziarist, specialist în tehnologii politice. Monografia semnată de el se numeşte „În urma lui Putin” [После Путина[1]]. Este o carte despre preşedintele Federaţiei Ruse (FR) Vladimir Putin, autorul monografiei fiind un fan declarat deschis al liderului FR.

Cartea conţine o Introducere, 15 capitole şi Încheiere. În cartea recenzată autorul încearcă să dezvăluie cititorilor succesele obţinute de preşedintele FR Vladimir Putin şi să prezică greutăţile cu care se va confrunta succesorul său. Autorul începe expunerea cu explicarea unui fenomen din istoria diverselor state: de foarte multe ori anumite perioade de timp sunt legate de numele conducătorului statului – „epoca lui Petru cel Mare”, „pe timpul Ecaterinei a II-a”, pentru URSS – „epoca stalinistă”, „în timpul lui Hruşciov”, „epoca Brejnev”, „restructurarea lui Gorbaciov” etc. De numele marilor personalităţi sunt legate anumite evenimente, fie reforme, fie războaie, fie dispariţia statelor. Autorul este de părere că „Elţîn a risipit Rusia pe băutură, în timp ce Putin a ridicat-o din genunchi” (p. 10). Continue reading

56 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Trecutul şi prezentul unui popor neastâmpărat: Rusia la răspântie. Recenzie

Distinsul om de ştiinţă şi diplomat Oleg Serebrian a scos de sub tipar ediţia a două a monografiei „Rusia la răspântie. Geoistorie, geocultură, geopolitică”[1]. Editarea volumului este deosebit de importantă anume acum, când la Chişinău, în urma destituirii guvernului, condus de Maia Sandu, întreaga putere în stat, inclusiv în capitală, au fost cucerită de partizanii fideli ai Kremlinului – reprezentanţii Partidului Socialiştilor din Republica Moldova. În aceste condiţii este important pentru noi, cetăţenii Republicii Moldova (RM) să cunoaştem cât mai bine ce prezintă Federaţia Rusă, ţara spre care ne împinge echipa preşedintelui Igor Dodon.

Prefaţa lucrării este semnată de profesorul de geografie şi geopolitică de la Universitatea din Saint-Etienne, dr. Christian Daudel (p. 9-13). Urmează 11 compartimente. „Rusia şi Rusiile” este titlul capitolului introductiv, autorul expunând succint istoria slavilor de răsărit (velicoruşilor, maloruşilor/ucrainenilor şi beloruşilor), şi polemicile reapărute după 1991 între cercetătorii ruşi şi ucraineni referitoare la moştenirea Rusiei Kievene. De reţinut: „…unii autori ruşi neagă însăşi existenţa unor popoare precum ucrainenii (şi beloruşii), numindu-i „invenţie” a propagandei austriece dinaintea Primului Război Mondial, menite să deturneze de la calea cea dreaptă mişcarea panslavistă prorusească din Galiţia şi, totodată, să alimenteze ideologic un curent separatist în ţinuturile sud-vestice ale fostului Imperiu Rus” (p. 23). Continue reading

300 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.