28 iunie 1940 în Istoria Românilor

În vara anului 1939, la Moscova, se desfăşurau tratative anglo-franco-sovietice privind constituirea unui sistem de securitate colectivă în Europa. Tot atunci a avut loc o apropiere între Germania hitleristă şi URSS stalinistă, încununată cu semnarea unui Tratat de neagresiune, publicat în presă pe 24 august 1939. Cele două mari puteri ale vremii au semnat şi un Protocol adiţional secret, prin care împărţeau între ele teritoriul din estul Europei. „În privinţa Europei Sud-estice, se stipula în documentul secret, partea sovietică subliniază interesul pe care-l manifestă pentru Basarabia; partea germană îşi declară totalul dezinteres politic faţă de acest teritoriu”. Aşa cum s-a subliniat de multe ori, acest Protocol „contravenea principiilor fundamentale unanim recunoscute şi normelor imperative ale dreptului internaţional, întrucât părţile semnatare hotărau soarta unor terţe state fără participarea sau încunoștințarea acestora. Din aceste motive Tratatul sovieto-german şi Protocolul adiţional secret au fost nule şi neavenite din momentul semnării lor”. Tranzacţia sovieto-germană, cunoscută mai larg „Pactul Molotov-Ribbentrop”, a deschis calea celui de-al Doilea Război Mondial. Continue reading

1 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Congresul extraordinar al PUN, 25 iunie 2017

În calitate de invitat, am fost prezent la lucrările Congresului extraordinar al Partidului Unităţii Naţionale (PUN), desfăşurat la 25 iunie 2017, în incinta Hotelului „Leo Grande”.

Preşedintele executiv al PUN, dl Anatol Şalaru, a deschis lucrările Congresului. Delegaţii au ales organele de conducerea ale Congresului, iar deputatul Constantin Codreanu a fost ales Prim-vicepreşedinte al PUN.

Au urmat discursuri.

Dna conf. univ. dr. Ana Guţu, vice-preşedinte PUN. Posedă arta oratorică, are stofă de profesor universitar. Soluţionarea tuturor problemelor, cu care se confruntă Republica Moldova (RM), o vede prin unirea RM cu România.

Apoi deputatul din partea Partidului Mişcarea Populară (PMP) Constantin Codreanu. Despre trecerea voinţei de reîntregire a ţării din stradă în Parlamentul României, adică de la mişcările stradale, organizate de dl C. Codreanu în RM la alegerea dumnealui deputat în Parlamentul României. Cuvinte de laudă la adresa lui Traian Băsescu.

După care a vorbit dl Nicolae Popa, român stabilit în SUA, fost deţinut politic în regimul comunist, condus de N. Ceauşescu.

La microfon – dl Călin Vieru: aşa şi-aşa, nimic deosebit.

De la organizaţia „Tinerii Moldovei” a vorbit dl Artemis Bălan, masterand în istorie. A salutat Congresul din numele organizaţiei ce o reprezintă. Este un bun orator, va fi şi mai bun. Continue reading

14 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Clubul Istoricilor din Republica Moldova (CIRM): şedinţa din 27 iunie 2017

Marţi, 27 iunie 2017, va avea loc şedinţa ordinară a CIRM. La ordinea zilei sunt nominalizate următoarele subiecte:

1. Lansarea cărţii „Calul, puşca şi nevasta: comentarii ale unor scrisori din vechime”, Chişinău, Editura Pontos, 2017, 204 p.

Autoarea volumului – dna Valeria Florea-Dascăl. Fiind în capitala Austriei, fiul dnei Valeria Florea-Dascăl, student la Viena, i-a adus de la bibliotecă două cărţi vechi, semnate de Nicolae Iorga. Interesul faţă de documentele timpului (evul mediu românesc), adunate de marele istoric român, i-a venit autoarei cărţii într-un mod lent, dar stabil. Curiozitatea lecturii s-a transformat în convingerea de a scrie o carte despre rolul cailor în evul mediu românesc. Acelaşi interes faţă de arme şi faţă de femei. Mai multe detalii – la lansare.

2. Prezentarea Statutului şi Programului CIRM.

Suntem martori şi subiecţi ai re-rusificării şi re-sovietizării fără precedent în ultimii 26 de ani de independenţă statală a R. Moldova. Asta pentru că în fruntea statului a fost ales (în condiţii cunoscute) un reprezentant al intereselor străine nouă, românilor moldoveni din R. Moldova.

Observăm cum se depun eforturi sporite de a reveni în şcoli şi universităţi la numita istorie a Moldovei, o interpretare mincinoasă a trecutului nostru; am văzut cum un deputat din Parlamentul RM a rupt public o hartă istorică (nu, nu cea a URSS!) etc. Continue reading

20 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

ŞEDINŢA DIN 10 MAI 2017 A CLUBULUI ISTORICILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Pe data de 10 mai 2017, în incinta Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Haşdeu”, a avut loc şedinţa ordinară a Clubului Istoricilor din Republica Moldova (CIRM)[1]. Şedinţa a început cu lansarea volumului de memorii, semnate de dl Efim Şalin şi întitulate „Vremurile în care am trăit”[2]. Subsemnatul am evidenţiat paginile deosebit de importante ale cărţii, pagini, în care autorul, în calitate de martor, a scris despre evenimentele din primăvara-vara anului 1944, atunci când Frontul de est s-a oprit de-a curmezişul (est-vest) Basarabiei, când autorităţile militare sovietice i-au forţat pe locuitorii satelor din preajma Frontului să se evacueze în spatele acestuia, lăsând gospodăriile în voia sorţii. În august 1944, când s-au întors la casele şi ogoarele lor, oamenii au găsit casele sparte, fără uşi, fără ferestre, iar câmpurile rămăsese neprelucrate, pline de buruieni. În plus, se declanşase epidemia de tifos exantematic, care a secerat sute de vieţi omeneşti. Deosebit de memorabile sunt paginile cărţii, în care autorul a descris chinurile Foametei din 1946-1947: activiştii comunişti ai satului[3], încurajaţi şi susţinuţi de cei de la raion, au sechestrat toate rezervele alimentare ale oamenilor, provocând Foametea care a secerat sute de bărbaţi, femei, copii. Autorul povesteşte despre dispariţia oamenilor, despre atenţionarea ce i se făcuse de cei mari să nu meargă noaptea pe lângă garduri, ci prin mijlocul drumului (din frica de a nu fi prins şi omorât pentru mâncare). Sunt interesante paginile despre viaţa colhoznicilor: din lipsa de alimente erau nevoiţi să fure din bunurile colective, în unele cazuri fiind îndemnaţi chiar de preşedinţii colhozului. Cartea prezintă un document (o sursă) deosebit de important prin mesajul corect şi bogat, transmis Posterităţii. Continue reading

137 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Odesa – un mărgăritar pe ţărmul Mării Negre

Odesa – un mărgăritar pe ţărmul Mării Negre

Rubrica: Pe urmele făuritorilor de istorie

Cu prilejul participării la cea de-a VI-a Conferinţă ştiinţifică internaţională, care a avut genericul „Sudul Ucrainei: dimensiuni etnice, istorice, lingvistice, culturale şi religioase”, organizată de Catedra de Studii ucrainene, discipline istorico-juridice şi filologice, în frunte cu prof. univ., dr. hab. Nicolai Mihailţa, din cadrul Universităţii Naţionale de Marină din Odesa (28-29 aprilie 2017), am avut o posibilitate nouă de a mă documenta în privinţa locurilor memorabile ale cunoscutului oraş de pe ţărmul Mării Negre.

Am fost cazat în hotelul „Odesskii dvorik”, situat pe strada Uspenski, nr. 19. În preajma hotelului, peste drum, strada Uspenski, nr. 4-b, se află Mănăstirea de maici „Sveato-Arhanghelo-Mihailovskii” [Sfântul Arhanghel Mihail], pe care am vizitat-o cu mare interes.

Aflăm din literatură că în 1835, gubernatorul Basarabiei şi Novorossiei, generalul Mihail Voronţov (1823—1854), a construit la periferia Odesei un lăcaş sfânt în cinstea ocrotitorului său, Arhanghelul Mihail. Peste câţiva ani, Sfântul Sinod al Rusiei a decis să întemeieze aici o mănăstire de maici, un spital şi o ospătărie pentru cei săraci. În deceniul al treilea al secolului trecut bolşevicii au distrus mănăstirea sub pretextul că ar fi fost „contrarevoluţionară”. Acum atenţie: în 1942, autorităţile române (de ocupaţie) au restituit mănăstirea comunităţii religioase şi au susţinut viaţa spirituală a maicilor[1]. După război, mănăstirea a fost din nou închisă de către bolşevici şi transformată în spital pentru bolnavii de tuberculoză. De-abia în 1991, după ruinarea „Imperiului Răului” (aşa a numit preşedintele SUA Ronald Reagan Uniunea Sovietică în perioada guvernării lui L. I. Brejnev), mănăstirea a început o viaţă nouă. Continue reading

63 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.