Boris VOLOSATÂI – cel mai potrivit pretendent pentru postul de primar general

Boris VOLOSATÂI – cel mai potrivit pretendent pentru postul de primar general al Chişinăului

Noi, un grup de intelectuali şi reprezentanţi ai altor profesii (muncitori în construcţii, agricultori ş. a.), întruniţi la Masa Rotundă cu Statut Permanent „Reîntregirea” (în continuare – MRSP), am discutat în repetate rânduri situaţia creată după formarea noii conduceri a Republicii Moldova (RM), iar mai nou – situaţia creată în vederea alegerii primarului general al Municipiului Chişinău. Pe noi, participanţii la MRSP, ne-a îngrijorat şi continuă să ne îngrijoreze starea de lucruri când alegătorii municipiului, care împărtăşesc ideea reîntregirii naţionale, precum şi cetăţenii RM, care posedă şi cetăţenia României (Uniunii Europene) nu au reprezentanţii lor în organele de conducere ale RM, iar în ceea ce priveşte şefia Capitalei lucrurile sunt şi mai grave. În cursa electorală s-au înscris mai mulţi pretendenţi care se declară „unionişti”, dar care ei între ei nu se pot întâlni, cel puţin, la o şedinţă de dezbateri pentru a elabora o singură platformă-program care ar transforma Chişinăul în cea de-a doua capitală românească. În aşa sens, cu unanimitate de voturi, noi l-am propus pe dl dr. Boris Volosatâi ca reprezentantul nostru la funcţia de Primar general al Municipiului Chişinău – o personalitate distinsă, care să promoveze idealul unionist şi care să poată coagula, în cel de-al doisprezecelea ceas, pretendenţii unionişti în jurul unei figuri cu şanse mai mari de victorie. Continue reading

68 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

ISTORIA STALINISMULUI: 1929 – „Marea cotitură” şi urmările ei

ISTORIA STALINISMULUI: 1929 – „Marea cotitură” şi urmările ei. Conferinţă ştiinţifică internaţională, Ekaterinburg, 26-28 septembrie 2019

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice

Stimaţi cititori,

S-au împlinit 90 de ani de la luarea unor decizii tragice pentru popoarele URSS: partidul comunist bolşevic a decis să pună capăt Noii politici economice şi să realizeze industrializarea şi colectivizarea agriculturii, inclusiv – exterminarea „chiaburimii” ca pătură socială, considerată a fi „noua burghezie”. Această tristă aniversare a fost motivul convocării celei de-a XII-a ediţii a Conferinţei ştiinţifice internaţionale cu genericul „Istoria stalinismului. 1929 – „Marea cotitură şi urmările ei”, convocată de Centrul prezidenţial „B.N. Elţîn”, Societatea istorică şi de educare, filantropică şi de apărare a drepturilor „Memorial”, Editura „Enciclopedia politică” (ROSSPEN), Consiliul privind dezvoltarea societăţii civile şi [apărarea] drepturilor omului de pe lângă preşedintele Federaţiei Ruse, Arhiva de Stat a Federaţiei Ruse şi Arhiva de Stat a istoriei social-politice din Rusia.

Politicile de deportare şi deposedare a proprietăţilor ţăranilor gospodari i-au afectat şi pe locuitorii Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti din cadrul RSS Ucrainene. Experimentele comuniste din anii 30 ai secolului trecut au fost extinse în spaţiul Pruto-nistrean după re-anexarea Basarabiei (1944) de către URSS. Iată de ce problematica acestei Conferinţe a avut o importanţă deosebită şi pentru ştiinţa istorică din Republica Moldova şi România.

Conferinţa a avut loc în Ekaterinburg, în Centrul „Elţîn”. Continue reading

29 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Rusia, septembrie 2019: cronica nenorocirilor

Accidente rutiere grave şi deosebit de grave

 1 septembrie. În regiunea Voronej, raionul Pavlovsk, s-au lovit patru automobile. În rezultatul ciocnirilor au murit pe loc patru persoane, alte două au fost rănite, între ele – un minor[1].

În oraşul Kondopog din Karelia şoferul uni TIR s-a proiectat într-o casă, distrugând-o. O fetiţă de 15 ani, care se afla în casă, a fost rănită. Poliţia rutieră a constatat că şoferul de 39 de ani, din regiunea Arhanghelsk, era în stare de ebrietate. Şoferul riscă să fie condamnat conform art. 168 a Codului Penal al FR, care prevede pedepsirea pentru „nimicirea sau deteriorarea averii din neatenţie[2].

4 septembrie. În regiunea Leningrad, între staţiile de cale ferată Terebacevo şi Glajevo, un tren de pasageri a lovit o limuzină marca Ford EcoSport. În rezultat au murit doi oameni: şoferul automobilului de 50 de ani şi pasagerul de alături. A treia persoană a fost spitalizată. Şoferul automobilului se face vinovat de accident. Nimeni din cei aflaţi în tren nu a avut de suferit[3]. Continue reading

27 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

80 de ani de la intrarea URSS în cel de-al Doilea Război Mondial

Pe data de 17 septembrie 2019, la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filozofie, în incinta Muzeului de Arheologie „Tudor Arnăut”, şi-a desfăşurat lucrările Masa rotundă cu genericul „80 de ani de la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Destine paralele – interpretări diferite”.

Şedinţa a fost deschisă de conf. univ. dr. Sergiu Matveev, decanul Facultăţii de Istorie şi Filozofie. Domnia sa a salutat prezenţa la dezbaterile Mesei rotunde a Excelenţei sale, Ambasadorului Poloniei în Republica Moldova, dlui Bartłomiej Zdaniuk, a altor reprezentanţi ai Ambasadei Poloniei la Chişinău, a profesorilor, studenţilor, altor persoane interesate, venite la eveniment. Continue reading

122 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

O rebelă anti-bolşevică omorâtă la Soloveţk. Recenzie

Este vorba de un text nu prea mare ca volum, scris de Evghenia Iaroslavskaia-Markon cu puţin timp înainte de împuşcarea ei de către cekişti, pe insula Soloveţk, la 20 iunie 1931[1]. Cartea recenzată are un Cuvânt înainte („O viaţă incredibilă”), semnat de dna Alina Pavelescu (p.5-10) o Prefaţă, semnată de Olivier Rolin (p. 11-17), textul propriu-zis, întitulat „Autobiografia mea”, scris de Evghenia Iaroslavskaia-Markon (p.19-96), Anexe (p. 99-118) şi Postfaţă, redactată de dna Irina Flige, directoarea Centrului de cercetare şi informare, Asociaţia „Memorial” din Sankt-Petersburg (p. 118-138).

În 1996, lucrând în arhivele Direcţiei FSB din regiunea Arhanghelsk, dna Irina Flige a descoperit un manuscris (39 de pagini), scris de mână şi anexat la dosarul de investigaţie a Evgheniei Iaroslavskaia-Markon ca probă materială.

Despre autoarea manuscrisului: Evgheniea Iaroslavskaia-Markon s-a născut la 14 mai 1902, în Moscova, în familia unor intelectuali. Tatăl – Isaak Markon – a fost ebraist, bibliotecar la Biblioteca Publică Imperială, profesor la Universitatea din Petrograd (1920-1922), după care a lucrat la Universitatea din Minsk. Mama Evgheniei provenea dintr-o familie de intelectuali cu atitudini revoluţionare, „cinstiţi până la extrem, principiali până la prostie, idealişti până la miopie”; sub influența lor Evghenia a început să se ruşineze de provenienţa ei „burgheză” şi să viseze la un trai „într-un subsol igrasios, ca fiica spălătoresei din curtea noastră” (p. 23). Lovitura de stat bolşevică i-a oferit posibilitatea de a se manifesta ca revoluţionară, dar nu ca una bolşevică, ci anarhistă. Continue reading

75 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.