Istoricul Gheorghe PALADE a murit…

Am aflat cu adâncă mâhnire ştirea morţii subite a colegului Gheorghe PALADE.

Gheorghe PALADE a predat Istoria Românilor la Catedra de Istorie a Românilor (apoi Departamentul Istoria Românilor, Universală şi Arheologie) din cadrul Universităţii de Stat din Moldova. El a fost cel mai bun specialist de la noi în istoria interbelică a Românilor (1918-1940), având studii publicate pe diverse subiecte, referitoare la perioada dată. Concomitent, Gh. PALADE a elaborat şi predat cursul de Istoria Românilor, epoca contemporană (1918-2016). Atât studiile publicate, cât şi prelegerile prezentate în faţa studenţilor şi masteranzilor, au fost şi rămân model de competenţă, meticulozitate, seriozitate.

Gheorghe PALADE nu doar a studiat şi predat Istoria Românilor, ci a şi apărat acest obiect de studiu, atunci când guvernarea agrariană a lui Andrei Sangheli şi-a pus drept scop să scoată acest obiect din învăţământ şi să-l înlocuiască cu un alt obiect, politizat şi neştiinţific. Profesorul Gh. PALADE a fost unul din conducătorii Grevei Generale din învăţământ din primăvara şi toamna anului 1995.

Profesorul Gh. PALADE a apărat cauza naţională a basarabenilor, a promovat adevărul istoric, fiind unul din conducătorii Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova. Pe el te puteai baza, cu el era uşor în cadrul diverselor discuţii la posturile de Radio şi TV, dar şi la întâlnirile cu profesorii de istorie sau cu publicul larg.

Gh. PALADE a împărtăşit ideea Unităţii Naţionale a Românilor, considerând că şansa populaţiei Republicii Moldova de a supravieţui şi a prospera este Reîntregirea cu Patria-mamă România.

Dumnezeu să-l odihnească!

PS. Corpul neînsufleţit al Profesorului Gheorghe PALADE va fi depus în Biserica „Întâmpinarea Domnului” din curtea Universităţii de Stat din Moldova (str. Kogălniceanu, nr. 67), vineri, 6 mai 2016, începând cu ora 17.00.

Tot acolo, sâmbătă, 7 mai 2016, va avea loc prohodul şi mitingul de doliu, începând cu ora 10:00. Înmormântarea va avea lor în Cimitirul „Sfântul Lazăr” (str. Doina).

5 mai 2016

anatol_petrencu@yahoo. com

5 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

UNIREA ACUM! [§2. Sfatul Ţării-2: chinurile facerii]

Patru Organizaţii non-guvernamentale (ONG), declarate unioniste, au constituit un Super-ONG (sau federaţie a patru ONG-uri), numit „Sfatul Ţării-2”. Cele patru ONG-uri sunt: Forumul Democrat al Românilor din Moldova (FDRM)[1], condus de poetul şi scriitorul Nicolae Dabija, redactor-şef al săptămânalului „Literatura şi Arta”; Asociaţia Veteranilor de Război (AVR 1992) „Tiras-Tighina”, în frunte cu Anatol Caraman, Asociaţia obştească „Credinţă Patriei”, lider – Ghenadie Cosovan şi Blocul Unităţii Naţionale (BUN), dirijat de Constantin Codreanu. La întrebarea „Ce este „Sfatul Ţării doi”?”, liderii formaţiunii răspund: „Este Forul tuturor unioniştilor din Republica Moldova”.

Sâmbătă, 24 aprilie 2016, în incinta Sălii, în care, la 27 martie 1918, membrii Sfatului Ţării au votat Unirea Basarabiei cu Patria-mamă România, a avut loc prima şedinţă a Sfatului Ţării-2, prezidat de cei patru lideri-fondatori ai Sfatului Ţării-2.

A fost interpretat Imnul „Deşteaptă-te, Române!”, urmat de alt Imn – „Limba noastră”. Poetul şi scriitorul Nicolae Dabija a prezentat auditoriului o informaţie despre reacţiile din presă şi din societate, referitoare la Congresul Sfatului Ţării-2 şi a Marşului Unioniştilor din 27 martie 2016. După care a fost făcut apelul membrilor Sfatului Ţării-2, 138 persoane, exact atâtea, câte erau în Sfatul Ţării din 1917-1918. A urmat alegerea şefilor de departamente şi anunţarea obiectivelor principale pentru fiecare departament (lista va fi publicată în „Literatura şi Arta”). Continue reading

81 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Şedinţa ordinară a CIRM: probleme de genealogie şi lansare de carte

Marţi, 19 aprilie 2016, în sala mică a Bibliotecii Municipale „B.P. Haşdeu” a avut loc şedinţa ordinară a Clubului Istoricilor din Republica Moldova (CIRM), la care au fost discutate două subiecte: probleme de studii genealogice şi lansarea volumului „Îndemn spre neuitare. Pagini din istoria Basarabiei. 1940-1949”, scrisă de doamna Anastasia Ambul-Balmuş.

La primul subiect al ordinei de zi a vorbit doctorul în istorie Viaceslav Stăvilă, cunoscut genealog, autor al multipli arbori genealogici. Dl V. Stăvilă a vorbit despre tradiţiile populare în care se aplică genealogia (deseori, înainte de a se căsători, tinerii sunt întrebaţi: „Tu de-a cui eşti?”, ceea ce înseamnă că părinţii fetei sau ai băiatului, rudele lor, se interesează din ce neam se trage celălalt. V. Stăvilă a vorbit, de asemenea, despre specificul cercetării genealogice în R. Moldova, a demonstrat mostre de arbore genealogic.

În faţa celor prezenţi a vorbit istoricul Mihai Adauge, autor al genealogiilor consătenilor săi, autorul arborelui genealogic al scriitorului Ion Druţă. Dl M. Adauge a vorbit despre specificul muncii istoricului, specializat în studii genealogice, a remarcat că preoţii care erau obligaţi să noteze actele de naştere, botez, cununie şi deces, în multe cazuri notau şi cauzele decesului (boala de care a suferit persoana decedată). Pe baza acestor informaţii se pot trage concluzii referitoare la bolile ce au însoţit neamuri în câteva generaţii, respectiv – pot fi mai uşor prevenite sau evitate anumite boli. Continue reading

15 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

PROGRAME de studii pentru masteranzi şi studenţi

Stuimaţi masteranzi şi studenţi,

public mai jos Programele la cursurile prezentate în anul universitar 2015-2016, în cadrul Facultăţii de Istorie şi Filosofie a USM.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ISTORIE ŞI FILOSOFIE

CATEDRA ISTORIE UNIVERSALĂ

 

CURRICULUM

LA DISCIPLINA

Probleme ale istoriei relaţiilor internaţionale postbelice

Master, ciclul II

La programul de master „Istorie Contemporană

Autor

Anatol Petrencu

dr. hab., prof. univ.

CHIŞINĂU 2015

 

APROBAT                                                                                   

la şedinţa Departamentului Istoria Românilor, Istoria Universală şi Arheologie

din „ 27”  august  2015   

 

Şef de Departament, doctor habilitat, profesor universitar

Ion EREMIA

 

  1. I.                   PRELIMINARII

 

Disciplina Probleme ale istoriei relaţiilor internaţionale postbelice prezintă nu doar un interes academic, dar şi un interes aplicativ. Dispariţia de pe arena politică a URSS şi a blocului de state comuniste, constituirea unor state noi, independente, determină preocuparea identificării unor priorităţi în politica externă, definirea clară a intereselor naţionale (de stat). În acest sens, cunoaşterea profundă a raporturilor Est-vest, a formării unor stereotipuri, atât la o parte, cât şi la cealaltă, depăşirea unor deprinderi negative sunt deosebit de importante.

Scopul prezentului Curs este de a aprofunda deprinderile de muncă ale masteranzilor în domeniul ştiinţific. Sarcinile cursului sunt axate pe evidenţierea principalelor probleme ale relaţiilor internaţionale postbelice; determinarea izvoarelor documentare, memoriilor oamenilor politici ai timpului respectiv, materialele presei, iar în baza acestora, capacitatea de a redacta referate speciale; expunerea comunicărilor şi fundamentarea unor concluzii.

Cursul Probleme ale istoriei relaţiilor internaţionale postbelice este propus masteranzilor, absolvenţi ai Ciclului I, Licenţă, care urmează programul de master „Istorie contemporană” la Facultatea de Istorie şi Filozofie a Universităţii de Stat din Moldova. Cursul se înscrie conceptual în modulul Transformări economico – sociale în perioada contemporană (150 ore/5 credite) la care este parte integrantă.

Curricula disciplinei Probleme ale istoriei relaţiilor internaţionale postbelice poate constitui un instrument funcţional pentru masteranzii care audiază cursul, fiind un fundament comprehensiv şi metodologic pentru studiul disciplinei respective.

 

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI DE STUDIU

Codul disciplinei

Denumirea disciplinei

Responsabil de disciplina

Perioada de predare (sem.)

Ore total:

Evaluarea

C

S

LI

Forma de

evaluare

Nr. de

credite

S.03.A.010

Probleme ale istoriei relaţiilor internaţionale postbelice

Anatol Petrencu

III

6

14

55

Examen

5

 

Tematica şi repartizarea orientativă a orelor de curs

 

Nr.

 

Tema

Ore

Lucru individ.

Curs

Sem.

Introducere

2

10

Etapele principale ale relaţiilor internaţionale în perioada postbelică.

2

5

„Războiul Rece”.

2

Relaţiile internaţionale în anii 1961-1962.

2

10

Tragedia Vietnamului în anii 1965-1973.

2

10

Doctrina Nixon.

2

10

Destinderea relaţiilor internaţionale (1965-1979).

2

5

Antidestinderea: cauzele şi urmările ei.

2

5

Sfârşitul „războiului rece”(1985-1991).

2

Unirea celor două Germanii. Locul RFG în lumea contemporană.

2

Situaţia internaţională în Balcani (privire specială asupra fostei RFS Iugoslavia).

2

Integrarea europeană: istorie şi perspective.

2

Republica Moldova în relaţiile internaţionale.

2

Noua ordine mondială

2

Încheiere.

2

Total ore

6

14

55

 

III. COMPETENŢE

 

Prin studiul disciplinei Probleme ale istoriei relaţiilor internaţionale postbelice” se formează următoarele competenţe:

  • cunoaşterea detaliată a istoriei statelor din Vestul şi Estul Europei din perspectivă comparativă;
  • analizarea şi evaluarea concepţiilor, teoriilor, ideilor, punctelor de vedere cu privire la politica principalilor actori al relaţiilor postbelice;
  • identificarea şi definirea unor teme de cercetare, şi realizarea unor proiecte de cercetare ştiinţifică potrivite pentru a contribui la cunoaşterea şi dezbaterea istoriografică cu privire la istoria relaţiilor internaţionale postbelice;
  • identificarea şi utilizarea în mod corespunzător a surselor de informaţii relevante (bibliografie, documente, mărturii orale etc.) referitoare la istoria statelor Europei şi Americii pentru proiectul de cercetare
  • comentarea, adnotarea sau recenzarea corectă a unor texte şi documente cu referire la  evoluţia istoriei relaţiilor internaţionale postbelice;

 

IV. OBIECTIVE GENERALE

  1. 1.      La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
  • Să explice şi să utilizeze corect noţiunile de bază ale cursului special („război rece”, confruntarea Est-Vest, „destinderea relaţiilor internaţionale”, „antidestinderea”, „noua mentalitate politică” etc.);
  • să identifice izvoarele principale ale politicii externe a ţărilor lumii şi a Forurilor internaţionale;
  • să descrie condiţiile şi modul de formare a politicii externe a principalelor ţări ale lumii;
  • să distingă trăsăturile specifice şi distinctive ale diplomaţiei Marilor Puteri ale lumii;
  • să relateze esenţa iniţiativelor de politică externe a statelor europene, URSS, SUA etc.;

 

  1. 2.      La nivel de aplicare
  • să compare specificul politicii externe a unei sau altei ţări;
  • să stabilească interdependenţa dintre situaţia politică şi social-economică a statelor europene în perioada postbelică;
  • să analizeze unele lucrări care au stat la baza elaborării doctrinelor politicii externe;
  • să aplice cunoştinţele de bază în redactarea unor referate, comunicări, lucrări scrise etc.;
  • să demonstreze abilităţi în necesitatea de a convinge interlocutorii;
  • să structureze istoriografia cu privire la politica de reformare economică, socială, politică şi a modului de viaţă în Turcia, Afganistan şi Iran;
  • să identifice şi să utilizeze surse relevante de informaţii (bibliografie, documente, etc.) referitoare la istoria modernizării statelor Asiei;

 

  1. 3.      La nivel de integrare
  • să evalueze locul cursului special Probleme ale istoriei relaţiilor internaţionale postbelice în cadrul Istoriei Universale;
  • să aprecieze influenţa politicii externe a SUA asupra relaţiilor internaţionale;
  • să argumenteze legătura dintre interesele naţionale ale Franţei, RFG, Italiei etc. şi obligaţiunile luate în cadrul unor organisme internaţionale (NATO etc.);
  • să propună soluţii privind rezolvarea unor conflicte locale (exemplu fiind regiunea Balcanilor sau conflictul din regiunea separatistă  a Republicii Moldova) ;

 

 

  1. I.                   OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI

 

Subiectul 1. Introducere

Obiective de referinţă

Unităţi de conţinuturi

-          să identifice rezultatele politice ale celui de-al Doilea Război Mondial pentru Europa şi lume;

-           să determine consecinţele social-economice ale celui de-al Doilea Război Mondial Primului Război Mondial pentru SUA şi URSS;

-          să compare situaţia social-economică şi politică a blocului occidental şi a celui de Est

 

  • actualitatea, scopul şi sarcinile.
  • Problemele principale;
  • Izvoarele şi literatura de bază;

Subiectul 2. Etapele principale ale relaţiilor internaţionale în perioada postbelică.

Obiective de referinţă

Unităţi de conţinuturi

-          Să identifice principalele etape ale relaţiilor externe postbelice;

-          să determine cauzele existenţei mai multor etape ale relaţiilor externe postbelice;

-          să compare cele trei etape ale relaţiilor postbelice;

 

  • evidenţierea principalelor etape ale relaţiilor internaţionale postbelice.
  • Caracteristicile de bază ale etapelor.

Subiectul 3. „Războiul Rece”.

Obiective de referinţă

Unităţi de conţinuturi

-          să sistematizeze istoriografia cu privire la originile “războiului rece”;

-          să aprecieze istoriografia americană cu privire la originea războiului rece;

-          să stabilească interdependenţa dintre istoriografia sovietică şi cea occidentală cu privire la cauzele războiului rece;

-          să estimeze obiectivele constituirii NATO;

-          să determine rolul NATO în evoluţia relaţiilor internaţionale postbelice;

 

  • originile “războiului rece”.
  • Viziunile istoriografiei americane faţă de sorgintea “războiului rece”.
  • Poziţia oficialităţilor şi a istoriografiei sovietice privind cauzele “războiului rece”;
  • Constituirea Alianţei Atlanticului de Nord (NATO): istorie şi actualitate.
  • Doctrina “reţinerii” comunismului – aspecte teoretice şi aplicarea practică. RFG, Austria, (1945-1961).

 

Subiectul 4. Relaţiile internaţionale în anii 1961-1962..

Obiective de referinţă

Unităţi de conţinuturi

-          să identifice cauzele crizei Berlinului;

-          să determine specificul crizei Berlinului;

-          să estimeze consecinţele crizei Berlinului în evoluţia raporturilor “celor două tabere”;

-          să stabilească circumstanţele crizei din Marea Caraibilor;

-          sa aprecieze rolul liderilor: american şi sovietic în depăşirea Crizei din Cuba;

-          să argumenteze învăţămintele crizei:

  • criza berlinului.
  • Criza din Marea Caraibilor, depăşirea ei: consecinţele şi învăţămintele crizei.

Subiectul 5. Tragedia Vietnamului în anii 1965-1973 .

Obiective de referinţă

Unităţi de conţinuturi

-          să identifice cauzele izbucnirii conflictului din Vietnam;

-          să structureze istoriografia referitoare la războiul din Vietnam;

-          să caracterizeze desfăşurarea operaţiunilor militare;

-          să determine scopul intervenţiei SUA în Vietnam;

-          să estimeze rolul opiniei publice americane şi celei mondiale privind evoluţia ostilităţilor de mai departe;

-          să evalueze urmările războiului di Vietnam;

-

  • Cauzele intervenţiei SUA în Vietnam.
  • Desfăşurarea operaţiilor militare.
  • Opinia publică americană şi mondială privind războiul din Vietnam.
  • Încetarea ostilităţilor. Urmările războiului.

Subiectul 6. Doctrina Nixon.

Obiective de referinţă

Unităţi de conţinuturi

-          Să aprecieze politica externă americană, promovată de preşedintele R. Nixon;

-          Să sistematizeze istoriografia cu privire la politica externă a preşedintelui R. Nixon;

-          Sa expună concepţia „diplomaţiei triunghiulare”;

-          Să motiveze cauzele ce i-au făcut pe americani să stabilească relaţii economice cu China comunistă;

-          Să evalueze reacţia sovietică la apropierea americano-chineză.

 

  • politica externă ca geopolitică.
  • Diplomaţia „triunghiulară”.
  • Raporturile SUA cu China.
  • Relaţiile URSS cu SUA.

 

Subiectul 7. Destinderea relaţiilor internaţionale (1965-1979).

Obiective de referinţă

Unităţi de conţinuturi

-          Să caracterizeze noua politică orientală a lui Willy Brandt;

-          Să estimeze importanţa actului final de la Helsinki în cadrul relaţiilor externe;

-          Să argumenteze necesitatea destinderii relaţiilor externe;

-          să motiveze impasul destinderii relaţiilor internaţionale;

 

  • Willy Brandt – noua politică orientală.
  • Actul final de la Helsinki.
  • Nemulţumirile generate de destindere.

Subiectul 8. Antidestinderea: cauzele şi urmările ei.

-          Să stabilească cauzele antidestinderii;

-          Să determine reacţia Occidentului cu privirea la intervenţia sovietică din Afganistan;

-          Să evalueze urmările antidestinderii în evoluţia relaţiilor externe ulterioare;

. intervenţia sovietică în Afganistan: reacţia Occidentului.

Subiectul 9. Sfârşitul „războiului rece”(1985-1991).

-          Să aprecieze obiectivele politicii externe promovate prin „perestroka”;

-          Să stabilească interdependenţa scopurilor exprimate de liderul american R. Regan şi cel sovietic M. Gorbaciov;

-          Să determine aportul celor doi lideri sovietici în vederea încheierii „războiului rece”;

-          Să caracterizeze fenomenul destrămării URSS;

-          Să argumenteze dispariţia regimurilor comuniste di Europa;

Principiile politicii externe a URSS, expuse de Mihail Gorbaciov;

Relaţiile URSS cu SUA (Gorbaciov – Regan);

Încheierea „războiului rece”;

Destrămarea URSS;

Dispariţia regimurilor comuniste din Europa;

Subiectul. 10. Unirea celor două Germanii. Locul RFG în lumea contemporană.

-          să evidenţieze premisele unirii RFG cu RDG;

-          să stabilească rolul căderii Zidului Berlinului;

-          să estimeze urmările unirii RFG cu RDG în evoluţia ulerioară a Germaniei;

 

Unirea RFG cu RDG: premise şi urmări.

Locul RFG în Europa şi în lume.

Subiectul. 11. Situaţia internaţională în Balcani (privire specială asupra fostei RFS Iugoslavia).
- Să identifice motivele crizei iugoslave, disensiunile din federaţie;

Să determine cauzele crizei cosovare şi căile de soluţionare a ei;

Să estimeze procesele de democratizare în fosta Iugoslavie.

Dezintegrarea Federaţiei Socialiste Iugoslave.

Constituirea noilor state.

Iugoslavia „restrânsă” azi: problema Kosovo.

Subiectul. 12. Integrarea europeană: istorie şi perspective.

-          să identifice interdependenţa dintre Piaţa comună şi CEE;

-          să determine criteriile aderării la UE a ţărilor candidate;

-          să estimeze evoluţia relaţiilor dintre UE şi Republica Moldova;

-           

De la „Piaţa comună” la Comunitatea Economică Europeană (CEE).

Uniunea Europeană (UE) şi ţările candidate.

UE şi Republica Moldova.

Subiectul. 13. Republica Moldova în relaţiile internaţionale.

-          Să evidenţieze priorităţile politicii externe în ultimii 20 ani;

-          Să caracterizeze relaţiile reciproce ale Republicii Moldova şi celelalte state membre ale CSI;

-          Să argumenteze orientarea tot mai accentuată a relaţiilor externe spre Europa Occidentală ;

-          Să estimeze realizările practice ale Republicii Moldova în vederea orientării ei spre Europa Occidentală;

Priorităţile în politica externă.

Colaborarea CSI.

Orientarea spre Europa Occidentală:  declaraţii şi realităţi.

Subiectul. 14. Noua ordine mondială

-          Să evalueze evoluţia relaţiilor internaţionale după dispariţia URSS;

-          Să argumenteze redirecţionarea relaţiilor externe ale fostelor republici sovietice socialiste;

-           

Lumea după dispariţia URSS.

Terorismul mondial: cauzele fenomenului.

Efectele terorismului.

Condamnarea terorismului.

Lumea pluricentristă: mit sau realitate?

 

 

IV. LUCRUL INDIVIDUAL (produs final)

 

Produsul preconizat

Strategii de realizare

Criterii de evaluare

Termen de realizare

Prezentarea unor recenzii la monografiile consacrate subiectelor din cadrul Cursului special sau referate la problematica Cursului

 

  • § Alegerea temei
  • § Selectarea monografiilor
  • § Studierea şi recenzarea lor sau redactarea referatelor
  • § Prezentarea în context cronologic şi geografic
  • § Să conţină o recenzie;
Monografiile să fie relevante pentru  tematica Cursului special;

  • § Fiecare referat să fie însoţit de un comentariu, explicaţie, adnotare;
Cu cel puţin o lună înainte de examen
Proiect de cercetare
  • § Proiectarea etapelor
  • § Documentarea
  • § Realizarea investigaţiei
  • § Prezentarea rezultatelor
  • § Actualitatea temei de cercetare
  • § Formularea corectă a aparatului categorial
  • § Analiza şi prelucrarea datelor
  • § Originalitatea formei de prezentare
  • § Corectitudinea utilizării termenilor
  • § Relevanţa concluziilor
Cu cel puţin 2 săptămâni înainte de examenul de disciplină

 

 

V. BIBLIOGRAFIE

 

A)    Izvoare:

  1. Brandt W. Vospominania. – Moscova, 1991.
  2. Brown L. R. et al. Problemele globale ale omenirii. Starea lumii 2001. Rraportul Institutului Worldwatch asupra progreselor spre o societate durabilă. – Bucureşti, 2001. – 318 p.
  3. Constituţii gosudarstv Evropeiskogo Soiuza. – Moscova, 1997. – 816 p.
  4. Nixon R. Na arene. Vospominania o pobedah, porajeniah i vozrojdenii. – Moscova, 1992.
  5. Reagan R. Jizni po-amerikanski. – Moscova, 1992.
  6. Winkier Allan M. Trecutul apropiat. Eseuri şi documnente despre America după cel de-al doilea război mondial. – Cluj-Napoca, 1996.
  7. Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa. – Bucureşti, 1975.

 

B)     Studii:

  1. Beschloss Michael, Tallbott Strobe. La cele mai înalte nivele. – Bucureşti: Editura Elit, 1995. – 680 p.
  2. Concepte şi metodologii în studiul relaţiilor internaţionale. – Iaşi, 1998. – 562 p.
  3. Gârz F. NATO: globalizare sau dispariţie. De la războiul rece la pacea pierdută. – Bucureşti, 1995. – 263 p.
  4. Globalnaia ecologhiceskaia problema. – Moscova, 1988. – 205 p.
  5. Gromâco Anatolii, Lomeico Vladimir. Novie mâşlenie v iadernâi vek. – Moscova, 1984. – 296 p.
  6. Filipov A. M. „Holodnaia voina”: istoriograficeskie diskussii na Zapade. – Moscova, 1991.
  7. Fontain A. Istoria războiului rece. Dela revoluţia din Octombrie la războiul din Coreea. Vol. II-III. – Bucureşti, 1992.
  8. Hilor Constantin. Istoria secolului XX. – Bucureşti, 2000. – 152 p.
  9. Hobsbawn Eric. O istorie a secolului XX. Era extremelor. 1914-1991. – Chişinău: Editura Cartier, 1999. – 624 p.
  10. Hoffmann S. Ianus şi Minerva: Eseuri asupra teoriei şi practicii politicii interbaţionale. – Chişinău: Ştiinţa, 1999. – 418 p.
  11. Horia C. Matei et al. Enciclopedia Statelor lumii. – Bucureşi, 2004. – 640 p.
  12. Huntington Samuel P. Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale. – Oradea, 1998. -  528 p.
  13. Istoria Soedinennâh Ştatov Ameriki, vol. 4. 1945-1980. – Moscova, 1997.
  14. Istoria diplomatii, vol. V. – Moscova, 1974.
  15. Istoria vneşnei politiki SSSR. 1945-1985, vol. I-II. – Moscova, 1986.
  16. Kissinger Henry. Diplomaţia. – Bucureşti: Editura ALL, 1998. – 807 P.
  17. Mejdunarodnâe conflictî sovremennosti. – Moscova, 1983.
  18. Onişoru Gheorghe. Istoria contemporană universală după 1945. – Bucureşti: Editura Fundaţiei România de Mîine, 2004. – 180 p.
  19. OON i sovremennâe mejdunarodnâe otnoşenia. – Moscova, 1986. – 287 p.
  20. Parrish Thomas. Enciclopedia războiului rece. – Bucureşti: Univers enciclopedic, 2002. – 401 p.
  21. Petrencu Anatol. Istoria Universală. Epoca contemporană . 1939-1995 (Europa, SUA, Canada, America Latină). Prelegeri. – Chişinău: Editura Museum, 1996. – 344 p.
  22. Preda Eugen. NATO. Scurtă istorie. – Bucureşti, 1999. – 112 p.
  23. Razorujenie. Periodiceskii obzor podgotovlennâiOrganizaţiei Obiedinionnîh Naţii. – New-York, 1987.
  24. Sovremennaia vneşneaia politika SŞA, vol. I-II. – Moscova, 1984.
  25. Sovremennâe burjuaznâe teorii mejdunarodnâh otnoşenii. Kriticeskii analiz. – Moscova, 1976.
  26. Şofranskz Octavian. Republica Moldova: capital geopolitic. – Chişinău, 1999.
  27. Zapadno-evropeiskaia integraţia: proectî i realnost. – Moscova, 1986. – 207 p.
  28. Zamfir Zorin. Istoria ţărilor din Asia, Africa şi America Latină. – Bucureşti, 1999. – p. 222-287.

 

17 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Probleme de genealogie în şedinţa Clubului Istoricilor

Conform DEX, GENEALOGIE înseamnă „descendenţa membrilor unei familii, de diferite generaţii, în funcţie de gradul lor de rudenie”; „reprezentare într-un tablou, într-un grafic a unei astfel de filiații” (descendenţe). Genealogia este „ştiinţa care se ocupă cu studiul diferitelor filiații; istoriei neamului”. Interesul oamenilor faţă de înaintaşii lor nemijlociţi, faţă de rudele mai apropiate sau mai îndepărtate este mare oriunde, inclusiv în Republica Moldova. Fiind ştiinţă, genealogia pretinde la anumite rigori, reguli, cunoştinţe şi experienţă. Iată de ce ne-am propus să invităm în şedinţa ordinară a Clubului Istoricilor din RM (CIRM) specialişti consacraţi domeniului dat. În faţa celor prezenţi vor vorbi istoricii Veaceslav STĂVILĂ, doctor în ştiinţe istorice, şi Mihai ADAUGE, cunoscuţi autori de Arbori Genealogici.

În aceiaşi şedinţă va fi lansat volumul „Îndemn spre neuitare. Pagini din istoria Basarabiei. 1940-1949”, apărută acum o lună în urmă, la Editura Dorinţa din Ploieşti. Autoarea cărţii este doamna Anastasia AMBUL-BALMUŞ, membră activă a CIRM, locuitoare în oraşul Cimişlia. Autoarea cărţii a studiat mulţi ani istoria crimelor comunismului, comise în localităţile raionului Cimişlia (represiuni politice, inclusiv deportări, foametea provocată în 1946-1947). La începutul monografiei autoarea a scris: „Dedic această carte memoriei copământenilor mei din raionul Cimişlia, circa 10 000 de oameni, care au suferit de pe urma calvarului stalinist-comunist, în anii 1940-1949; memoriei rudelor mele din familiile lui Blonschi Miron şi Blonschi Vasile, pierduţi fără urmă şi celor 15 oameni dragi din familia bunelului Ambul Efim, a unchiului Ambul Serghei şi a mătuşii Jiricov Maria, victime ale deportărilor”.

Şedinţa CIRM va avea loc marţi, 19 aprilie 2016, în Sala Mică a Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Haşdeu”.

Începutul la ora 16. Sunt invitaţi membrii CIRM şi persoanele interesate.

Comitetul de conducere.

48 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.