Masă rotundă: Reîntregirea naţională: iluzie sau realitate?

Reîntregirea naţională: iluzie sau realitate?

Dacă-i iluzie, cum scăpăm de ea? Dacă-i realitate, cum o realizăm?

Chișinău, Masă rotundă, 24 aprilie 2019

Pe 24 aprilie 2019, în incinta Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi”, şi-a desfăşurat lucrările Masa rotundă cu genericul de mai sus.

După prezentarea unei informaţii, referitoare la situaţia românismului din Republica Moldova după alegerile parlamentare din 24 februarie a.c., au început dezbaterile.

Pe marginea subiectului abordat au vorbit: dnii Boris Volosatâi, directorul Liceului „Gheorghe Asachi”, prof. univ., dr. hab. Mihai Patraş, membrul corespondent al Academiei de Ştiinţe din Moldova Nicolae Dabija, poet, redactor-şef al săptămânalului „Literatura şi Arta”, istoricul Anatol Ţăranu, profesorul Vasile Grozavu, sociologul Constantin Lazăr, prof. uni., dr. hab. Nicolae Osmochescu, poeta Teodora Rotaru, istoricul Andrei Groza, prof. univ., dr. hab. Ion Şişcanu, agronomul Gheorghe Sârbu (Hânceşti), consilierul municipal Igor Călin, liderul Partidului Democraţia Acasă Vasile Costiuc, Andrei Iurie-Apostol (PNL) şi alţii.

După încheierea dezbaterilor a fost luată decizia de a oferi Mesei rotunde statut permanent. Pentru organizarea următoarelor şedinţe ale Mesei rotunde a fost ales un Comitet de coordonare, format din 11 persoane.

Publicăm mai jos textul discursului, rostit în cadrul Mesei rotunde.

a. p.

În 2018 s-au împlinit 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria-mamă, România. Aniversarea centenară a fost un bun prilej pentru a analiza contextul istoric, în care s-a produs marele eveniment, dar mai ales consecințele benefice ale acestui act istoric, în special – pentru basarabeni. Cu prilejul Centenarului Unirii au avut loc diverse manifestări ştiinţifice, comemorative, cultural-artistice, s-au făcute destule declaraţii politice. Pentru prima dată problemele Republicii Moldova, dar şi a comunităţilor româneşti din afara României, au fost discutate în Parlamentul European (4-5 septembrie 2018). Continue reading

6 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Propaganda comunistă în România: practici instituţionale şi tehnici de comunicare

Recenzie

În regimurile totalitare propaganda ideologică are un rol deosebit. Menirea ei este de a îndoctrina masele, de a le „convinge” de „justeţea” politicii, promovate de regimul de la conducere. Propaganda joacă un mare rol în formarea „omului nou”, devotat partidului de la putere. Tot propaganda impune o „moralitate” pentru societatea, supusă puterii politice.

România a cunoscut practica totalitarismului de stânga, cea a comunismului, impus de forţele militare sovietice după invadarea acesteia în august 1944. În acel an Partidul comunist român era prea puţin numeros pentru a putea acapara întreaga putere. A fost nevoie de timp, pentru a se „întări”. Iată de ce URSS a acceptat o perioadă de „coexistenţă” între monarhie şi comunişti. Dar „coexistenţa” nu a durat prea mult: la 30 decembrie 1947 regele Mihai a fost obligat să abdice de la tron şi să părăsească România. „Democraţia populară” a învins şi conducerea ţării, fidelă URSS, a promovat politici economice, sociale, culturale etc., asemănătoare celor din Ţara Sovietelor.

Dar dominaţia sovietică în România nu a fost de prea lungă durată. În URSS însăşi s-au schimbat multe priorităţi. La 5 martie 1953 a murit dictatorul I. Stalin, iar în martie 1956, în cadrul Congresului al XX-lea al PCUS, într-o şedinţă închisă, noul lider de la Kremlin, Nikita Hruşciov, a condamnat crimele comise de clica lui Stalin. În URSS începuse numitul „dezgheţ” hruşciovian. Oficial, Kremlinul a declarat că respectă dreptul ţărilor-surori din cadrul lagărului socialist de a-şi formula şi promova politici proprii, în interesul popoarelor şi cauzei comunismului mondial. Continue reading

15 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Igor Dodon şi Vladimir Zelenski, ce ar fi de spus?

Despre victoria lui Vladimir Zelenski am scris într-un articol, publicat pe data de 18 martie 2019[1]. Am arătat care au fost factorii, care l-au propulsat în potenţialii învingători ai cursei prezidenţiale. Iar duminică, 21 aprilie 2019, Vl. Zelenski a fost primul.

Printre primii care l-au felicitat a fost şi preşedintele R. Moldova (RM), dl Igor Dodon. Bravo, aşa e bine.

După ce l-a felicitat şi şi-a exprimat convingerea că dl V. Zelenski va contribui la „prosperarea în continuare a Ucrainei în beneficiul poporului său”, dl Igor Dodon şi-a exprimat speranţă ca în cel mai scurt timp să aibă posibilitatea de a se vedea cu nou alesul preşedinte al ţării vecine şi va discuta „agenda relaţiilor bilaterale”[2].

Ce ar fi de spus? Continue reading

21 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Lansarea volumului „Istoria Gărzii de Fier. Un fascism românesc” de Traian Sandu

Ieri, 18 aprilie 2019, în Librăria din Centru, a avut loc prezentarea/lansarea volumului „Istoria Gărzii de Fier. Un fascism românesc”, semnat de istoricul francez de origine română Traian Sandu.

Volumul dlui Traian Sandu cuprinde o Prefaţă, semnată de cunoscutul istoric Catherine Durandin, Introducere, şapte părţi, concluzii, anexe, surse bibliografice[1].

Autorul expune ceea ce zicem noi „Istoriografia problemei” şi constată că „niciuna din lucrările de până la monografia de faţă, nu a îndeplinit studiul arhivelor cu abordările teoretice cele mai recente ale fascismului” (p. 15).

Traian Sandu a prezentat sursele arhivistice folosite, a descoperit în arhivele din România documente noi, ceea ce i-a permis redactarea monografiei de faţă. În linii mari, cartea poate fi compartimentată convenţional în patru părţi: geneza Mişcării legionare, activitatea ei, anihilarea/distrugerea ei şi moştenirea lăsată de aceasta. Continue reading

60 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Lansarea volumului „Soarta familiei Curoş. Povestire” de Pavel Curoş. Şeptelici, Soroca

Vineri, 5  aprilie 2019, în incinta Gimnaziului „V. Burduja” din satul Şeptelici, raionul Soroca, a avut loc lansarea cărţii „Soarta familiei Curoş. Povestire”, autorul volumului fiind domnul Pavel Curoş, originar din acest sat, care în vara anului 1949, împreună cu părinţii, fraţii şi surorile, a fost deportat în Siberia.

Evenimentul a fost deschis de dl Aureliu Haric – profesor de istorie, directorul Gimnaziului. Domnia sa a salutat oamenii, prezenţi la eveniment: dna Victoria Andriuţă, primar al satului Şeptelici, specialiştii din Direcţia de Învăţământ Soroca, consilieri locali, cadrele didactice, elevii, rudele autorului etc.

După cuvintele de salut, dl Aureliu Haric a propus ţinerea unui moment de reculegere în memoria consătenilor deportaţi de regimul sovietic în Siberia, din care mulţi nu s-au mai întors la baştină.

Dna Natalia Gheorghiţă, bibliotecara Gimnaziului şi moderatoarea evenimentului, a oferit cuvântul elevilor care au prezentat poezii pe tema deportărilor staliniste. Continue reading

33 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.