O carte despre și pentru braviceni. Dar și pentru alții…

Este vorba de cartea doamnei dr. Asea M. Timuș Istorii scrise despre deportații din Bravicea[1], raionul Călărași, autoarea fiind originară din această localitate. Cartea beneficiază de un Cuvânt-înainte, semnat de dl dr. Ion Valer Xenofontov, cunoscut specialist în probleme de istorie orală, implicat direct și în studierea dramei deportărilor din RSS Moldovenească.

Autoarea monografiei recunoaște că la baza lucrării dumneaei a stat volumul III, tomul III, coordonat de dl dr. Ion V. Xenofontov[2].

Cartea include șase capitole și Anexe. Continue reading

26 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Post electorala 2021: ce ar fi de spus?

Am ascultat la posturile de radio (în special – la „Vocea Basarabiei”, emisiunea „Forum-Radio”), am citit pe rețelele de socializare diverse comentarii și prognoze, referitoare la rezultatele alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 și perspectivele R. Moldova. S-a scris și s-a vorbit mult despre „eșecul” partidelor unioniste (formațiuni politice care pledează pentru Reîntregirea națională, adică unirea politică a R. Moldova (RM) în frontierele ei de astăzi cu România).

Despre perspectivele Reîntregirii naționale românești ce ar fi de spus? Continue reading

94 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

O sinteză excelentă a istoriei noastre: istoricul italian Francesco Guida despre România secolului al XX-lea. Note de lectură

Monografia reprezintă o sinteză a istoriei României, care depășește puțin cadrul cronologic înscris în titlu  lucrării. Autorul a examinat istoria românilor de la constituirea Statului Național (sec. al XIX-lea) până în 2009[1]. Cartea are opt capitole, primul fiind întitulat „România până la Primul Război Mondial” (p. 9-31). Autorul expune procesul de formare a Statului Național Român, prezintă problemele cu care s-a confruntat societatea română la începutul secolului al XX-lea, cea mai arzătoare fiind chestiunea agrară. Istoricul italian remarcă că, în pofida unor progrese în mediul rural (de ex., au dispărut, epidemiile de holeră și de ciumă), în schimb au apărut altele, legate de alimentația deficitară. Marii latifundiari, scrie autorul, „continuau să fie adevărații stăpâni ai politicii și ai țării…” (p. 15).  Istoricul remarcă ca începutul secolului al XX-lea, în România, majoritatea populației locuia la țară, 85 la sută din săteni erau analfabeți și era o diferență evidentă între condițiile de viață din satele și cele din orașele României. F. Guida prezintă răscoala țăranilor din 1907 – „cea mai mare răscoală țărănească din epoca contemporană” (p. 21). Autorul explică cauzele unor manifestări anti-evreiești ale răsculaților și expune urmările acestei insurecții pentru clasa politică română: Partidul Conservator – reprezentantul marilor latifundiari, s-a scindat, luând naștere Partidul Conservator-Democrat, reprezentanții căruia erau dispuși la „reforme, la modernizarea României” (p. 22) și la acceptarea mai multor propuneri privind rezolvarea problemei agrare (exproprierea limitată a latifundiilor, folosirea muncii salariale în agricultură etc.). Autorul observă că și în cadrul Partidului Național Liberal a apărut un curent reformist care pleda pentru intervenții limitate, „apte să reducă latifundiul pentru a da viață unei mai răspândite proprietăți mici și mijlocii, cât mai eficiente și mai moderne cu putință (p. 23). Capitolul se încheie cu expunerea succintă a Războaielor balcanice și poziția/intervenția României. Continue reading

112 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

TRATATUL DE PACE DE LA RIGA (1921): ISTORIE ȘI ACTUALITATE

Pe data de 18 martie 2021 s-au împlinit 100 de ani de la semnarea Tratatului de Pace de la Riga[1], între Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă (împuternicită să reprezinte și interesele Republicii Sovietice Socialiste Belarus) și Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene – pe de o parte și Republică Polonia – pe de altă parte. Condițiile preliminare ale Tratatului de la Riga au fost semnate ceva mai devreme, la 12 octombrie 1920.

Tratatul de la Riga a pus capăt unui război agresiv din partea Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse și aliatele formale ale ei –  RSS Belarus și RSS Ucraineană (care, ceva mai târziu, în decembrie 1922, vor constitui URSS) [război agresiv] față de Polonia. Motivele războiului sunt cunoscute: conducerea bolșevică de la Moscova, Vladimir Lenin, în mod special, – a considerat că revoluția comunistă, începută la Petrograd în 1917, va continua și dincolo de frontierele Rusiei, astfel – revoluția proletară va deveni una mondială. Lenin era convins că Germania este pregătită de revoluție [în acest sens el a scris un articol - „Germania este gravidă de revoluție” (de revoluție bolșevică)]. Atâta doar, că revoluția comunistă germană trebuia ajutată de Armata roșie. Apăruse sloganul „Daioși Varșavu, dai Berlin!” („Dați/ocupați Varșovia, dați/ocupați Berlinul!” Continue reading

56 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

2021: comemorarea victimelor Primului val de deportare din RSS Moldovenească

Pe data de 12 spre 13 iunie 2021 s-au împlinit 80 de ani de la marea tragedie a basarabenilor – prima deportare în masă a cel puțin 22 000 de persoane (bărbați, femei, copii, bătrâni) din numita RSS Moldovenească în Siberia.

Cu acest prilej, în diverse localități ale Republicii Moldova (RM) au avut loc comemorări ale victimelor acelui diabolic regim totalitar comunist. Astfel, în Chișinău, la Monumentul din fața Gării feroviare, a avut loc un miting de comemorare, la care a participat și președintele RM, dna Maia Sandu, și primul ministru interimar Aureliu Ciocoi. Ambii demnitari au ținut discursuri în care au condamnat practicile antiumane ale bolșevismului față de locuitorii pașnici din interfluviul Pruto-nistrean. Cuvintele domnului președinte al actualului Guvern Provizoriu al RM merită reținute.

Iată ce a declarat domnul Aureliu Ciocoi: Continue reading

112 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Arhiva