Tudor ŢOPA la Clubul Istoricilor din R. Moldova

AVIZ
Domnul Tudor Ţopa are un loc deosebit în publicistica din R. Moldova. Este un om care cunoaşte la perfecţie trecutul şi prezentul localităţilor din Basarabia. Dl T. Ţopa este autorul a peste 65 de cărţi de proză documentară. Nu demult domnia sa a lansat volumul „Generaţia mea de sacrificiu” (Chişinău, Editura „Draghiştea”, 2016, 330). Cartea cuprinde 35 eseuri despre distinse personalităţi basarabene – scriitori, oameni de ştiinţă, medici, istorici (Ion Buga), publicişti etc., precum şi informaţii utile despre realităţile de astăzi (Viorel Ţopa, Adevărul din prima sursă).
Conducerea Clubului Istoricilor din R. Moldova l-a invitat pe dl Tudor Ţopa la şedinţa ordinară, care se va desfăşura marţi, 8 noiembrie 2016, la Biblioteca municipală „Bogdan Petriceicu Haşdeu”, invitaţie acceptată de distinsul publicist. Invităm la această şedinţă istoricii, ziariştii, tinerii studioşi pentru a vorbi despre carte şi eroii ei.
Începutul la ora 16.
Comitetul de conducere.

PS. Aici, pe blog, va urma o prezentare mai amplă a cărţii dlui Tudor Ţopa

anatol_petrencu@yahoo.com

211 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

60 de ani de la începutul Insurecţiei anticomuniste din Ungaria: Conferinţă ştiinţifică

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice
La 23 octombrie se vor împlini 60 de ani de la declanşarea Insurecţiei anticomuniste şi antisovietice din Ungaria. Cu acest prilej, pe data de 13 octombrie, Ministerul Culturii din Republica Moldova (RM), Ambasada Ungariei în RM, Universitatea de Stat din Moldova (USM) a organizat, în incinta USM, vernisarea unei expoziţii de fotografii „Revoluţia Maghiară din 1956”, expoziţia personală a scriitorului şi publicistului Boris Marian, precum şi Conferinţa ştiinţifică internaţională „Revoluţia maghiară din 1956. Ecourile şi impactul ei asupra RSS Moldoveneşti”.
La deschiderea Expoziţiei a vorbit doamna Monica Babuc, Ministru al Culturii al RM, ES dl Mátyás Szilágyi, Ambasadorul Ungariei în RM, alte persoane oficiale.
Lucrările Conferinţei s-au desfăşurat în sala Senatului USM. În faţa celor prezenţi – profesori universitari, studenţi, alte persoane interesate de subiectul abordat, – un cuvânt de salut l-a rostit dna Monica Babuc, Ministru al Culturii al RM, care, între altele, s-a adresat tinerilor cu îndemnul ca aceştia să cunoască istoria adevărată. Mesajul de salut din numele preşedintelui Academiei de Ştiinţe a RM l-a prezentat prof, univ., dr.-hab. Victor Ţvircun care a observat că Revoluţia Maghiară a impulsionat mişcarea disidentă din URSS. Apoi a vorbit ES dl Mátyás Szilágyi, Ambasadorul Ungariei în RM, care a menţionat că mama dumnealui avea 18 ani când s-a implicat în mişcarea protestatară a tineretului maghiar din 1956. Oficialul maghiar a vorbit despre rolul Postului de Radio „Europa Liberă”, care a încurajat protestatarii unguri şi a lansat promisiuni de acordare a ajutorului Occidental, dar care [promisiuni] nu au fost onorate. De aici şi marea dezamăgire a luptătorilor anticomunişti ai Ungariei. Excelenţa Sa consideră că actuala Conferinţă Ştiinţifică este primul pas spre realizarea unui proiect mai amplu, privind Insurecţia Maghiară din octombrie-noiembrie 1956.

Continue reading

95 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Şedinţa ordinară a Clubului Istoricilor din RM (octombrie 2016): despre Monumentul celor trei martiri basarabeni

Pe data de 11 octombrie 2016, în incinta Bibliotecii Municipale „B. P. Haşdeu” a avut loc şedinţa ordinară a Clubului Istoricilor din Republica Moldova (CIRM). În discuţie: istoria ridicării şi demolării, apoi – cea a restabilirii Monumentului celor trei martiri basarabeni – Alexei Mateevici, Simeon Murafa şi Andrei Hodorogea.

Înainte de şedinţă, un grup de istorici a depus flori la Monumentul nominalizat, ridicat şi dezvelit luna trecută în Scuarul Catedralei Mitropoliei Chişinăului şi întregii Moldove.

În sala Bibliotecii, în faţa iubitorilor Muzei Clio, a vorbit dl Iurie Colesnic, care a scris despre acest monument în lucrările publicate[1] şi a moderat ceremonia de dezvelire a monumentului, restabilit şi dezvelit în septembrie 2016. Continue reading

61 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Boris Movilă nu mai este printre noi… Necrolog

Joi, 29 septembrie 2016, a încetat să bată inima patriotului basarabean, cineastului şi publicistului Boris Movilă.

În 2003, alături de Vadim Pirogan, Boris Movilă a scos de sub tipar volumul „Destine româneşti”[1]. Partea a doua a cărţii (p. 300-567) cuprinde un CV al lui Boris Movilă, semnat de istoricul Ion Dron. Urmează câteva aprecieri, date personalităţii şi activităţii lui Boris Movilă, semnate de Anatol Codru şi Iurie Colesnic. După care au fost tipărite articolele lui Boris Movilă. În total sunt 64 articole, din ele 56 au fost publicate pe paginile săptămânalului „Literatura şi Arta”. Întâmplător oare? Sunt convins – nu! Asta pentru că Boris Movilă a fost un bun patriot al Neamului Românesc din care face parte, a fost un promotor al valorilor naţionale, un susţinător al talentelor autentice, nu a imposturii.

Strâns legat de arta cinematografică, Boris Movilă a promovat opere şi artişti de valoare, contribuind esenţial la turnarea unor filme artistice, intrate în fondul de aur al cinematografiei mondiale. Destrămarea URSS a dus, inevitabil, şi la pierderi de valori. În Republica Moldova cinematografia a murit înainte de a se naşte. Poate părea ciudat, dar nimeni nu e de vină. O ţară mică, aşa cum este R. Moldova, nu dispune de resurse financiare suficiente, pentru a întreţine o cinematografie competitivă cu cea din Occident sau chiar cu cea din Federaţia Rusă. Pentru o cinematografie performantă e nevoie de bani. De mulţi bani. Iar noi nu-i avem.

Fiind în „cealaltă lume”, în lumea comunistă, promovând filmele moldoveneşti în faţa Centrului [Moscovei], Boris Movilă a fost martorul unor destăinuiri ale oficialilor de acolo, pe care ni le-a spus ulterior nouă, istoricilor. Astfel, după demonstrarea unui film artistic, turnat pe baza unor realităţi post-belice din RSSM, ne-acceptat de cenzura de la Chişinău, şefii de la Moscova i-au spus: „Da, v Moldove, mî narubili slişcom mnogo drov” [„Da, în Moldova, noi am lovit prea tare”]. Adică represiunea stalinistă/comunistă în fosta RSSM a fost prea dură, mai aspră decât în alte republici -„surori” ale Federaţiei Ruse. Iar urmările acestei „lovituri” o simţim şi astăzi. Continue reading

104 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Cele mai PROASTE 25 DECIZII ale Republicii MOLDOVA (RM). DECIZIA nr. 8: Constituirea UTA Găgăuzia

Găgăuzii sunt descendenţi ai oguzilor – poporaţie turcică nomadă, venită de la poalele Munţilor Ural şi stabilă pe teritoriul de nord-est al actualei Bulgarii. Fiind de origine turcică, găgăuzii au acceptat creştinismul. În anii războiului ruso-otoman din anii 1806-1812, fiind creştini, găgăuzii s-au solidarizat cu Rusia ţaristă şi o ajutau împotriva otomanilor. În timp de război o astfel de stare de lucruri nu putea dura mult şi turcii i-au pedepsit pe găgăuzi, aceștia fiind nevoiţi să ceară protecţia ţarului rus. Spre sfârşitul războiului (1806-1812) administraţia ţaristă le-a permis găgăuzilor să se stabilească în sudul Basarabiei şi le-a oferit drepturi de colonişti. Astfel, după 1812 în partea de sud a Basarabiei a apărut populaţie găgăuză şi bulgară, protejată şi avantajată de ţarism.

În perioada României întregite găgăuzii s-au folosit din plin de libertăţile cetăţeneşti, oferite de Constituţia din 1923 şi de legislaţia românească de model vest-european. Intelectualii găgăuzi vorbeau fluent limba română, unii dintre ei devenind mari cărturari ai timpului. Aduc exemplul lui Mihail Ciachir, numit de Nicolae Costenco „fratele mai mare al scriitorilor basarabeni”[1]. Protoiereul Mihail Ciachir a publicat pe paginile revistei „Viaţa Basarabiei” lucrarea „Istoria Găgăuzilor”, iar în 1936 a publicat Psaltirea, tradusă de el în limba găgăuză, iar cu o săptămână înainte de deces (septembrie 1938) a ieşit de sub tipar Dicţionarul găgăuzo (turco) – român pentru găgăuzii din Basarabia. Găgăuzii basarabeni au avut reprezentanţi în organele de conducere româneşti, inclusiv – în Parlamentul României, precum şi în comerţ, economie, învăţământ, cultură şi artă. Continue reading

327 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.