Crimele comunismului şi memoria victimelor bolşevismului: conferinţă ştiinţifică internaţională

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice

 

Pe data de 19 octombrie 2018, la Chişinău, şi-a desfăşurat lucrările Conferința științifică internațională cu tema „Crimele comunismului şi memoria victimelor regimului totalitar-comunist: probleme, realizări, perspective de cercetare”, organizată de Centrul de Excelenţă INIS „ProMemoria” din cadrul Facultăţii de Istorie şi Filozofie a Universităţii de Stat din Moldova în parteneriat cu Institutul de Istorie al MECC, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Muzeul Ocupaţiei și Luptei pentru Libertate a Poporului Lituanian din Vilnius (Lituania) şi Fundația Academia Civică și Complexul Memorial din Sighetu-Marmației (România). Continue reading

1 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Nemernicul Grigore Kotovski, decorat de Alexandru Botnari, primar de Hânceşti. Ce ar fi de spus?

Citim în „Ziarul de Gardă” că primarul oraşului Hânceşti, Alexandru Botnari, l-a decorat post-mortem pe banditul de drum mare Grigore Kotovski cu ordinul „Om emerit al oraşului Hânceşti”[1]. Primarul de Hânceşti Alexandru Botnari afirmă că el personal a turnat aceste ordine, altfel spus – cui doreşte, aceluia le înmână. În realitatea, nu este chiar aşa. Primarul este fruntea unui oraş, care – sunt convins, – [oraş] care merită o reputaţie bună. Alexandru Botnari zice că „a obosit de comentarii”, că în privinţa legislaţiei „totul e corect”, cum că opiniile referitoare la Gr. Kotovski „sunt împărţite” etc., etc.[2].

Părerile o fi fiind ele împărţite, noi cunoaştem adevărul despre cel care s-a numit Grigore (Grişa) Kotovski. Istoricul Anatol Ţăranu susţine, pe bună dreptate, că Gr. Kotovski a fost nu altceva decât „un bandit, un hoţ de drumul mare”[3].

Dl Anatol Ţăranu are perfectă dreptate: Gr. Kotovski a fost un bandit, un hoţ de drumul mare. Dar Grişa Kotovski a fost un svoloci [rus., în traducere înseamnă ticălos, canale, nemernic]. Voi scrie mai jos de ce consider astfel. Continue reading

52 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Profesorul universitar Constantin SOLOMON împlineşte astăzi 70 de ani

Profesorul universitar, doctor habilitat în istorie Constantin Solomon împlineşte astăzi şapte decenii de viaţă.

Dl Constantin Solomon s-a născut la 4 noiembrie 1948, în localitatea Morovaia, comuna Trebujeni, raionul Orhei. Locuitorii satului Morovaia sunt 100 % români (unii îşi zic „moldoveni”).

Constantin Solomon a fost elev al Şcolii Pedagogice din Orhei [ŞPO] (1964-1968). După absolvirea ŞPO a fost chemat la serviciul militar obligatoriu; a prestat serviciul militar până în 1971, după care a fost admis la Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova [USM], fiind aici student între 1971 şi 1976. După absolvirea Facultăţii a lucrat lector-metodist în instruirea studenţilor străini, veniţi la studii la USM (1976-1978). În 1978 dl Constantin Solomon a fost admis la doctorat, în 1982 susţinând cu succes teza de doctor în istorie. A continuat cariera de universitar, fiind lector, lector superior, conferenţiar. Între 1999 şi 2000 a îndeplinit funcţia de şef al Catedrei de Istoria Românilor (USM). În anul 2000 dl C. Solomon s-a înscris la studii post-doctorale, în 2002 susţinând teza de doctor habilitat în istorie, iar în 2003 i s-a conferit titlul pedagogic de Profesor Universitar. Între 2003 şi 2007 a fost decan al Facultăţii de Istorie şi Psihologie, iar din 2007 până în 2009 – decan la Facultăţii de Istorie şi Filozofie. Din 2010 până în prezent lucrează profesor universitar la Catedra de Istorie a Românilor [în prezent – Departamentul de Istoria Românilor, Universală şi Arheologie]. Continue reading

42 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Pe cea de-a patra cale a lui Vlad Plahotniuc. Primul pas.

Cea de-a patra cale, propusă Republicii Moldova (RM) de liderul Partidului Democrat din Moldova (PDM) Vlad Plahotniuc (VP), înseamnă RM nici cu ruşii, nici cu europenii, nici cu fraţii noştri de sânge, românii, ci doar noi, pentru noi, „prin noi înşine”, altfel spus: „Pro-Moldova”. VP a declarat: „Politica „Pentru Moldova” înseamnă, că noi vom continua să preluăm tot ce este mai bun în modelele de trai din Europa, astfel, încât să aducem bunăstarea aici, acasă, în Moldova, pentru viitorul copiilor noştri şi pentru afirmarea noastră ca societate modernă”. Şi a mai zis dl VP: „Avem pentru asta şi caracter, şi capacităţile necesare, şi, cel mai important, dorinţa noastră comună[1].

Lumea bună l-a luat „în furci” pe VP. Şi nu fără temei: am mai avut politicieni cu astfel de slogane (agrarienii, Lucinschi, Voronin etc.).

Mi-am zis, însă, de ce să nu-l luăm în serios pe dl VP (pe el şi echipa dlui)? Pe bune: cum ne prezentăm noi în faţa lumii? Nu ar trebui oare să facem puţină ordine în propria noastră „curte”? Continue reading

56 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

POLONIA ŞI POLONEZII ÎN PRESA ROMÂNEASCĂ (1918-1921)

Comunicare prezentată în cadrul Conferinţei ştiinţifice internaţionale cu tema „Relaţiile polono-moldoveneşti la Centenarul redobândirii Independenţei de către Polonia”, desfăşurată la 22 octombrie 2018 în incinta Muzeului Naţional de Istorie

Anul 1918 a fost unul plin de evenimente deosebit de importante, atât pentru români, cât şi pentru polonezi: iniţial Basarabia s-a unit cu România, apoi alte provincii, astfel constituindu-se România întregită. Polonia şi-a redobândit independenţa (11 noiembrie 1918), dar la scurt timp s-a pomenit implicată într-un război cu Armata Roşie (februarie 1919 – martie 1920), ce avea scopul exportului revoluţiei bolşevice în Europa occidentală (cel puţin – în Germania), având sloganul «Даёшь Варшаву – дай Берлин!» [„Cuceriţi Varşovia, cuceriţi Berlinul!”].

Victoria bolşevicilor părea a fi uşoară. Însă datorită eroismului militarilor şi înţelepciunii conducerii poloneze, sovieticii au suferit o grea înfrângere, ceea ce a însemnat salvarea Europei occidentale de tirania comunistă. În octombrie 1920 sovieticii au cerut semnarea păcii, care a şi fost realizată pe data de 18 martie 1921 la Riga. Continue reading

57 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.