Şedinţa Clubului Istoricilor, 10 mai 2017: UE şi Spaţiul Românesc; lansarea unor cărţi noi…

CLUBUL ISTORICILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

AVIZ

Problemele unităţii europene au devenit deosebit de actuale, datorită problemelor noi, cu care se confruntă Uniunea Europeană (UE). O dovadă în acest sens este decizia Marii Britanii de a părăsi UE, declaraţiile unor lideri de partide din alte state-membre ale UE de a urma exemplul Marii Britanii, poziţia unor mari puteri de a dezmembra UE. Toate acestea (şi altele) pe fundalul tendinţei de extindere a UE, de aderarea la Uniunea Europeană a noilor membri, inclusiv a R. Moldova.

9 mai este Ziua Europei. Este un bun prilej de a analiza situaţia creată, de a face un schimb de opinii, referitoare la perspectivele cetăţenilor R. Moldova de intrare în UE, de reîntregire a Neamului nostru Românesc.

În vederea discutării problemelor arzătoare, ce au cuprins societatea noastră, Vă invităm la următoarea şedinţă a Clubului Istoricilor din Republica Moldova (CIRM), care îşi va desfăşura lucrările miercuri, 10 mai 2017, în incinta Bibliotecii Centrale a Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Haşdeu”.

La ordinea zilei:

1. Comunicare: „Problemele actuale ale Uniunii Europene şi poziţia R. Moldova şi României”, prezentată de conf. univ. dr., colonel (r) Anatolie MUNTEANU, preşedintele Uniunii Culturale Bucureşti-Chişinău.

2. Lansarea volumelor:

a). Efim Salin. Vremurile în care am trăit, Iaşi, Editura Stef, 2016.

                (prezintă prof. univ., dr.-hab. Anatol Petrencu) Continue reading

14 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Un eveniment ştiinţific important, desfăşurat la Universitatea de la Cahul (6 aprilie 2017)

În 2017 se împlinesc o sută de ani de la mari cotituri istorice în Europa şi lume, prilej pentru cercetători de a rememora sau de a prezenta noi descoperiri ştiinţifice. În acest sens, pe data de 6 aprilie 2017, în cadrul Universităţii „Bogdan Petriceicu Haşdeu”, Facultatea de Filologie şi istorie, şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa ştiinţifică internaţională cu tema „Revoluţia rusă din 1917 şi Basarabia”.

Conf. univ. dr. Sergiu Cornea, prorectorul pentru activitatea ştiinţifică, relaţii internaţionale şi parteneriate de cercetare-dezvoltare, s-a adresat cu un cuvânt de salut participanţilor la conferinţă. A urmat dl prof. univ., dr.-hab. Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, care, de asemenea, a salutat participanţii la conferinţă. Continue reading

57 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Evenimentul cultural-istoric „Ţara mea de dincolo de Ţară”, Constanţa, 25 martie 2017

Pe data de 25 martie 2017, la Constanţa, în incinta Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Filiala Constanţa, a avut loc evenimentul cultural-istoric întitulat „Ţara mea de dincolo de Ţară”, prilejuit de împlinirea a 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria-mamă România (27 martie 1918) şi a 90 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei „Astra Dobrogeană” (5 mai 1927). Organizatorii evenimentului au fost: Asociaţia „Pro Basarabia şi Bucovina”, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Filiala Constanţa, Asociaţia Culturală „Astra Dobrogeană”, Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Constanţa şi Primăria cominei Cumpăna.

Manifestarea a fost deschisă de Corul Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân”, care a prezentat un recital muzical, dirijor fiind profesorul Sabin Nicolaină. Studenţii Colegiului au interpretat Imnurile celor două State Româneşti – „Deşteaptă-te, Române!” şi „Limba noastră”, după care au urmat cântece populare şi patriotice (între care – „Treceţi, batalioane române Carpaţii”). Tot în această parte a evenimentului cultural-istoric, o tânără, studentă la Facultatea de Arte din cadrul Universităţii „Ovidius” (Constanţa) a recitat poezia „Ţara mea de dincolo de Ţară”. Continue reading

52 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Crimele regimului comunist în atenţia tinerilor cercetători

Pe data de 24 martie 2017, în cadrul Facultăţii de Filologie şi Istorie a Universităţii de Stat „B. P. Haşdeu” din Cahul (USC) şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa ştiinţifică cu tema „Istoria şi memoria regimului totalitar comunist în RASSM şi RSSM: contribuţiile tinerilor cercetători”. Evenimentul ştiinţific a fost încadrat în Programul de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”.

În faţa celor prezenţi la Conferinţă – studenţi, masteranzi, doctoranzi şi profesori – cu cuvinte de salut s-au adresat doamna Ludmila Chiciuc (USC), subsemnatul şi dl dr. Virgiliu Bîrlădeanu, secretarul ştiinţific al Programului de Stat.

A urmat expunerea comunicărilor, compartimentate în două secţiuni. În prima, moderată de Radu Dan, doctorand (Universitatea de Stat din Moldova, USM) şi Elena Nistor, studentă (USC), au fost expuse următoarele comunicări: „Deportaţi din oraşul Leova: cazul Valentinei Matiuşenco (Dogaru)”, autor – doctorandul Gheorghe Bagrin de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi; „Anii de şcoală a copiilor deportaţi din RSS Moldovenească, reflectaţi în studiile de istorie orală”, prezentată de Ana Cuculescu şi Romina Lungu, studente, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi.

DSC_02f

Continue reading

60 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Igor Dodon – un arlechin al clasei politice basarabene

Conform DEX, arlechin înseamnă 1. „Personaj comic din vechea comedie italiană, înfățișat întotdeauna într-o costumație pestriță și viu colorată” („bufon”, „paiaţă”), dar, totodată, mai înseamnă şi 2. „Om (politic) fără principii, care a trecut prin mai multe partide politice”. Cunoscând cariera politică a lui I. Dodon şi analizând recentele demersuri ale lui, putem conchide că ambele calificative, oferite de DEX, i se potrivesc de minune. Să exemplificăm.

1. Pe data de 17 martie 2017, Igor Dodon a mers la Moscova şi s-a întâlnit cu preşedintele Federaţiei Ruse Vladimir Putin. Aşa cum relatează presa, I. Dodon l-a aşteptat patru ore pe V. Putin, ceea ce, bineînţeles, este un gest jenant pentru un şef de stat (I. Dodon). Dar nu-i bai: ambii sunt preşedinţi, doar că unul din ei conduce o mare putere mondială (V. Putin), iar altul (I. Dodon) – un stat artificial, creat de stalinişti în 1940, pe teritoriu românesc, anexat de URSS, şi care – stat -, ca întindere teritorială, este mai mic decât multe gubernii ruse[1]. Aşa că supărarea nu e mare, am putea spune – nici nu este. Continue reading

104 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.