Unire-n cuget și simțiri… O carte nouă, importantă

Stimați prieteni,

A fost scoasă de sub tipar și este difuzată cititorilor cartea Unire-n cuget și simțiri[1]

Pe data de 22 ianuarie 2020, la Chișinău, în Sala de festivități a Liceului teoretic „Gheorghe Asachi” a avut loc un eveniment deosebit, având în vedere unicitatea lui și nefericita perspectivă pandemică. Este vorba de Adunarea festivă, consacrată împlinirii a 161 de ani de la Unirea Principatelor Române. Genericul Adunării a fost: „24 ianuarie 1859 – 1 decembrie 1918: parcursul românilor de la Unirea Mică la Unirea Mare”. Acțiunea a fost organizată de Comitetul de conducere al Mesei Rotunde cu statut permanent ”Reîntregirea” din cadrul Centrului de Excelență Institutul de Istorie Socială „ProMemoria” (USM).

La manifestare au participat membrii Mesei Rotunde cu statut permanent „Reîntregirea”, profesori și elevi de la Centrul de Excelență în Construcții din Chișinău, Centrul de Excelență Financiar-Bancar din Chișinău, Colegiul Național de Coregrafie, Liceul Teoretic Româno-francez „Gheorghe Asachi”, Chișinău, Liceul Teoretic „Principesa Natalia Dadiani”, Chișinău, alte personalități marcante ale științei, culturii, mass-mediei etc. Continue reading

93 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Eroii ungheneni nu mor niciodată

Stimați prieteni,

A ieșit de sub tipar și este difuzată cititorilor carte istoricului Corneliu Prepeliță Eroii ungheneni nu mor niciodată[1]. Am avut prilejul să redactez Prefața la acest volum, text ce îl prezint mai jos.

În 1991 URSS s-a destrămat. Cauzele imploziei au fost gravele probleme cu care s-a confruntat conducerea de la Kremlin, probleme de ordin economic, social, dar şi naţional. După căderea URSS statele lumii au declarat că recunosc noile ţări, foste republici sovietice, în frontierele pe care le-au avut în cadrul Imperiului sovietic. Pentru noi, basarabenii, Independenţa de Stat a Republicii Moldova a însemnat nu doar ruperea de Federaţia Rusă, ci şi revenirea la viaţa noastră naţională, la limba română, exprimată în grafia latină, la istoria noastră corectă, adevărată, la tradiţiile noastre naţionale, care nu puteau fi altele decât româneşti. Mulţi basarabeni au considerat că proclamarea Independenţei va deschide drumul spre reîntregirea Patriei noastre – România. Continue reading

164 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Alesandru Duţu. Armata Română de la Prut la Stalingrad şi înapoi la Prut (1941-1944). Monografie

Stimaţi cititori,

A ieşit de sub tipar şi se difuzează cititorilor monografia domnului Alesandru Duţu „Armata Română de la Prut la Stalingrad şi înapoi la Prut (1941-1944), Editura Cartdidact, 2020.

Mai jos vedeţi Prefaţa, pe care am avut onoarea s-o redactez.

PREFAŢĂ

Alesandru Duţu este un binecunoscut istoric militar român. Lucrările domniei sale sunt examinate şi citate de specialiştii din domeniul celui de-al Doilea Război Mondial, atât de istoricii din dreapta, cât şi din stânga Prutului.

Această carte, pe care avem onoarea s-o prefaţăm, este la a doua ediţie, corectată şi adăugită, şi este consacrată unui subiect mereu actual, accentuat cu împlinirea în acest an (2020), a 75 de ani de la victoria statelor Coaliţiei antihitleriste asupra Germaniei naziste şi Japoniei militariste. Este vorba de condiţiile implicării României în cel de-al Doilea Război Mondial şi de participarea forţelor militare române pe fronturile acelei conflagraţii. Continue reading

52 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Conducătorul ţării, Igor Dodon. Cronica faptelor şi vorbelor. Iulie 2020. Oaia cu leşie.

3 iulie.

Oaia cu leşie.

În discursurile sale preşedintele Republicii Moldova (RM) Igor Dodon deseori foloseşte cuvinte străine limbii române, de cele mai multe ori – din limba rusă. Este rău că nu cunoaşte limba mamei, că nu a învăţat cuvinte suficiente pentru a spune ceea ce are de spus. Există cazuri, când folosim cuvinte străine – atunci când ele exprimă o realitate distinctă sau când este impusă de contemporaneitate. De ex., on line. Sau fake news (ştiri/noutăţi false). Nu este, însă, cazul domnului Igor Dodon.

În adresare sa către deputatul Adrian Candu, Igor Dodon spune următoarele: „… Nici un fel de discuţii cu bandiţii. Alegeri parlamentare anticipate. Grupirovka asta mafiotică e ca, cum să vă spun, ca oaia cea cu leşie. Ştiţi, este stâna mare, frumoasă. Şi este o oaie cu leşie. Râioasă. Ea şede de o parte. Nimeni nu vrea să şadă cu dânsa…”[1]

Deci, „oaia cu leşie”. Conform DEX, leşie însemnă 1. „Soluție alcalină folosită la spălatul rufelor, în diverse procese industriale etc., obținută prin dizolvarea în apă a sodei sau a hidroxidului de potasiu. 2. Soluție alcalină obținută prin fierberea în apă a cenușii de lemn, cu care se spălau rufele la țară”. Astfel, „oaie cu leşie” ꞊ „oaie cu soluţie alcalină obținută prin fierberea în apă a cenușii de lemn, cu care se spălau rufele la țară” este o absurditate. Continue reading

141 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Enciclopedia curiozităţilor selectate de istoricul dr. Ion Valer Xenofontov. Note de lectură

Editura Lumen din Iaşi a scos de sub tipar volumul doi al Enciclopediei curiozităţilor, alcătuite de dr. Ion Valer Xenofontov[1]. Conform DEX, „curiozitate” înseamnă „dorinţa de a cunoaşte (amănunţit) ceva nou sau neobişnuit” şi mai semnifică  „lucru interesant care se întâlneşte rar, ciudăţenie, raritate”. Citind cartea, tragem concluzia că autorul ei, dr. Ion V. Xenofontov a satisfăcut din plin cerinţele acestor definiţii: a dat dovadă de curiozitate şi a depistat lucruri mai puţin ştiute de publicul larg cititor.

Cartea beneficiază de o prezentare generoasă, semnată de poetul, criticul literar, traducătorul şi redactorul Tudor Palladi. Între altele, prefaţatorul volumului remarcă: „Curiozitatea este cetatea forte care poate fi cercetată numai de cel curios, mereu însetat de tainele ascunse ale lecturilor, faptelor, gândurilor şi trăirilor individuale şi colective, istorice şi gnostice la toate anotimpurile inimii şi conştiinţei umane şi universale” (p. 8-9). Continue reading

263 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Arhiva