Problema Tezaurului României de la Moscova

AVIZ

Acum 100 de ani, în 1916-1917, fiind îngrijorată de perspectivele războiului în care intrase la cererea Aliaţilor, conducerea României a decis să dea Rusiei la păstrare Tezaurul ţării. În baza unui Acord interguvernamental, la Moscova au fost trimise nu doar rezervele de aur ale Băncii Naţionale Române, ci şi bijuteriile Coroanei, obiecte de artă, colecţii private etc.

După încetarea războiului, Rusia (şi cea bolşevică, şi cea democratică) refuză să restituie României Tezaurul. Litigiul durează deja un secol, este unul specific, inedit în lume şi în istorie. Probleme legate de condiţiile trimiterii Tezaurului, motivele bolşevicilor de a nu restitui integral bogăţia României, alte subiecte ale acestei probleme vor fi discutate în cadrul şedinţei Clubului Istoricilor din Republica Moldova (CIRM), care va avea loc marţi, 17 ianuarie 2017, în incinta Bibliotecii Municipale „B. P. Haşdeu”, în Sala Germană.

Începutul la ora 16. Sunt invitaţi toţi doritorii.

Comitetul de conducerea al CIRM.

49 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

LINIŞTE: vorbeşte TRUMP!

În conformitate cu Amendamentul al XX-lea al Constituţiei, împuternicirile legitime ale preşedintelui şi vicepreşedintelui SUA expiră pe data de 20 ianuarie, la amiază. Din acel moment intră în funcţii succesorii lor. Astfel, la 20 ianuarie 2017, împuternicirile preşedintelui Barack Obama vor înceta, iar nou-alesul preşedinte, republicanul Donald Trump, va ocupa postul de preşedinte al SUA pentru următorii patru ani. Cine este noul preşedinte al SUA, ce promisiuni a făcut alegătorilor, pentru ca aceştia să-i ofere majoritatea voturilor? Răspuns la aceste, dar şi alte întrebări, le găsim în cartea recent apăruta de sub tipar „Linişte: vorbeşte Trump. De la războiul cuvintelor la candidatura pentru Casa Albă”[1]. Editorul volumului, George Beahm, a selectat citate din discursurile electorale ale lui Donald Trump (în continuare – DT), [citate] referitoare la problemele-cheie ale societăţii americane, a arătat sursa de unde a fost luat citatul, după care a comentat opinia sau poziţia lui DT. Continue reading

22 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

A murit istoricul Vladimir IVANOV

Necrolog

În aceste clipe deosebite, determinate de forfoteala pregătirilor de Revelion 2017, iată că vine vestea tristă de deces a celui cine a fost Vladimir Ivanov, istoric, conferenţiar universitar doctor.

Vladimir Ivanov s-a născut la 1 ianuarie 1954, în localitatea Novîe Troianî, regiunea Odesa, în familia unor intelectuali. După absolvirea şcolii de cultură generală din satul natal, V. Ivanov şi-a continuat studiile în Colegiul Pedagogic din Cahul, după care a fost admis la Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Chişinău (1975). Fiind student, a dat dovadă de capacităţi organizatorice, a fost ales şef de grupă (grupa cu predare în limba rusă), a fost pasionat de studierea trecutului. Fiind etnic bulgar, V. Ivanov a fost preocupat de istoria Bulgariei. După încheierea studiilor universitare (1980), Vl. Ivanov a fost admis la lucru la Catedra de Istorie Modernă şi Contemporană universală, condusă de prof. uni., dr. hab. Alexandru Moşanu.

După un stagiu de muncă de trei ani, V. Ivanov a fost trimis la studii de doctorat la Universitatea „Lomonosov” de la Moscova, Catedra de Istorie a Slavilor de sud şi de vest. După trei ani de studii, la 24 februarie 1987, V. Ivanov a susţinut teza de doctor în istorie „Formarea viziunilor social-democraţilor din Bulgaria referitoare la dezvoltarea social-economică a Bulgariei la sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea”. Într-un şir de studii şi în teza de doctorat susţinută, V. Ivanov a demonstrat care a fost poziţia social-democraţilor bulgari faţă de dezvoltarea economică a Bulgariei la răscrucea secolelor al XIX-lea şi XX-lea: după obţinerea independenţei politice a fost pusă problema dezvoltării unei economii independente a ţării. Social-democraţii bulgari considerau, arată V. Ivanov în studiile sale, că Bulgaria poate trece de la capitalism la socialism doar pe baza naţionalizării mijloacelor de producţie (aici exista un consens). În rest, însă – nivelul de dezvoltare a capitalismului, ritmurile de afirmare a acestuia în economia ţării etc. – existau divergenţe ce au dus la constituirea a trei curente distincte în cadrul aceluiaşi partid. Continue reading

174 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Frontierele şi noi, cetăţenii

Stimaţi prieteni, se apropie de sfârşit anul 2016. Câteva gânduri la răscrucea anilor 2016-2017.

1. Igor Dodon: utopia aderării Republicii Moldova la Uniunea Vamală Belarus–Rusia-Kazahstan

Preşedintele Republicii Moldova (RM), dl Igor Dodon, este reprezentantul unei părţi a cetăţenilor RM: al etnicilor ruşi, locuitori şi cetăţeni ai RM, dar care continuă să vorbească doar limba rusă, al găgăuzilor, care l-au votat cu 99,99 %, scor care nu a fost înregistrat nici pe timpul lui Iosif Stalin, şi al moldovenilor (românilor, unii având chiar şi paşapoarte româneşti[1]). Altfel spus, I. Dodon este exponentul acelor cetăţeni ai RM, care consideră că R. Moldova poate şi trebuie să adere la Uniunea Vamală Belarus–Rusia-Kazahstan. Dorinţa ruşilor şi pro-ruşilor din RM este o speranţă deşartă, fantezistă. Cel puţin pe durata mandatului lui Igor Dodon. Asta pentru că RM nu are frontieră comună cu una din ţările membre ale Uniunii Vamale. În plus, între RM şi statele membre ale Uniunii Vamale (UV) este Ucraina, aflată în stare de război (nedeclarat) cu Federaţia Rusă, un război de apărare a teritoriilor naţionale ale Ucrainei. Dorinţa de aderare a RM la UV, exprimată de I. Dodon, poate fi realizată doar dacă Rusia va anexa teritoriul ucrainean, numit „Novorossia”, adică regiunile de sud ale Ucrainei, inclusiv – regiunea şi oraşul Odesa. Acest scenariu este din alt domeniu, cel al războiului. Asta pentru că Ucraina nu va ceda de bună voie niciodată teritorii ce-i aparţin de drept. Oare la realizarea acestor scenarii visează nou-alesul preşedinte I. Dodon? Continue reading

52 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Crimeea aparţine Ucrainei

Preşedintele Partidului Socialiştilor din R. Moldova (PSRM) Igor Dodon a primit majoritatea voturilor, inclusiv al românilor basarabeni (moldovenilor) pentru promisiunile lui gălăgioase privind recuperarea miliardului de euro, furat din băncile RM. Votanţii lui I. Dodon nu au uitat protestele, organizate de PSRM, în faţa edificiului Parlamentului, proteste ce aveau sloganele „Hoţii la puşcărie!”, „Miliardul înapoi!” etc. Deci, pentru recuperarea miliardului de euro, pentru pedepsirea hoţilor şi pentru anularea deciziei guvernului Filip de a pune pe umerii contribuabililor returnarea miliardului de euro.

Fiind ales, I. Dodon s-a lansat în declaraţii iresponsabile, care vor duce la înrăutăţirea raporturilor bilaterale cu vecinii noştri – Ucraina şi România. Dl Dodon se comportă nu ca un om de stat înţelept, ci ca un adolescent teribilist. Vom aduce exemplul unei declaraţii cu totul deplasate, dar deosebit de periculoase pentru R. Moldova. Este vorba de opinia dlui Dodon cum că Crimeea ar aparţine Rusiei. Citez: „De fapt [Crimeea] e parte a Rusiei, dar [din punct de vedere] juridic [acest fapt] nu e recunoscut de nimeni”[1].

Ţinând cont că „regele este format de camarila de la curte” şi în speranţa că cineva din acea „camarilă” va avea grijă de politica externă a preşedintelui RM Igor Dodon, venim cu câteva explicaţii, referitoare la (uşor zis) disputa ruso-ucraineană, privind apartenenţa de facto a Crimeii. Este vorba de nişte principii elaborate de oamenii politici luminaţi ai Europei şi care [principii] stau la baza relaţiilor internaţionale contemporane. Ar fi excelent, dacă aceste principii ar fi cunoscute şi de liderii politici ai R. Moldova, de Igor Dodon, în primul rând, el fiind preşedinte al acestui stat. Continue reading

125 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.