Maia Sandu la putere – prima sută de zile. Ce ar fi de spus?

Astăzi se împlinesc o sută de zile de la venirea la putere a M. Sandu. Există o regulă nescrisă, conform căreia primele o sută de zile de guvernare nu ar trebui criticate de opoziție sau presă. Se consideră că în acest timp se conturează politica noii guvernări pentru restul mandatului.

Maia Sandu a fost criticată la scurt timp după investirea în funcția de președinte al Republicii Moldova (RM). Și primele care au ”înțepat-o” au fost chiar femeile (o doamnă deputat și o fostă ministră a ocrotirii sănătății). Apoi au luat-o în furci câțiva bărbați, inclusiv fostul președinte al RM.

La scurgerea a o sută de zile, președintele RM ce are la activ? A avut o primă întâlnire cu președintele României Klaus Iohannis. O altă întâlnire, foarte importantă, a avut-o cu președintele Ucrainei Vl. Zelenski. Ambele întrevederi sunt binevenite. A treia vizită, mai puțin convingătoare ca fiind necesară – în Franța. De ce nu RFG sau Italia? Criticii M. Sandu au apostrofat-o (pe ea și echipa ei) cum că a greșit atunci când a afirmat că este primul președinte al RM care vizitează Palatul Elisei. Nu, nu a fost nici o greșeală: M. Sandu a fost primul președinte-femeie al RM care a vizitat reședința oficială a președintelui Franței.

Pe interior – i-a retras Ordinul Republicii lui Vlad Plahotniuk.   Continue reading

89 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Maia Sandu (MS) și vorbele ei… Ce ar fi de spus?

1. Zilnic, la știrile de la posturile de Radio și TV, în diverse comentarii și interviuri, auzim dorința președintelui Republicii Moldova (RM) de a dizolva Parlamentul. S-au lansat destul de multe declarații ale oamenilor politici, cum că ”Da, parlamentul trebuie dizolvat”; se fac zeci de prognoze cum că dacă nu primăvara, atunci cel puțin în toamna anului curent (2021), în RM se vor desfășura alegeri parlamentare anticipate. Se fac pronosticuri care anume partide vor accede în viitorul Legislativ, care nu și multe altele. S-a ajuns până în situația când oameni politici serioși au cerut deputaților să declare oficial că în cazul în care MS va numi un prim-ministru, ei, deputații, să nu-l voteze și, astfel, să provoace alegeri parlamentare anticipate. Continue reading

329 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Copiilor deportaților li s-a făcut dreptate

Istoricul și deputatul dr. Octavian Țâcu a adresat o sesizare Curții Constituționale a Republicii Moldova în care a contestat o dispoziție a unei legi de interpretare a Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.

În 1992 Parlamentul Republicii Moldova (RM) a condamnat represiunile politice comise de regimul comunist de ocupație, a reabilitat victimele acelui regim, le-a pus în drepturi politice, cetățenești și sociale, precum și în dreptul de a primi compensații materiale (financiare) pentru pagubele aduse de regimul sovietic. În categoria deportaților au intrat și copiii născuți în drum spre Siberia și nordul Kazahstanului sau care s-au născut în locurile de detenție ale părinților (sau a unuia din părinți).

În 1994 Parlamentul RM (președinte Petru Lucinschi) a adoptat o interpretare la Legea din 1992 prin care a impus viziunea proprie privind noțiunea de ”copii”, și anume: ”copiii persoanelor supuse represiunilor care s-au născut în locurile de represiune sau în drum spre ele se consideră copiii proveniți din căsătoria încheiată până la represiune”. Legiuitorul nu s-a gândit că pot exista cazuri când tinerii nu au reușit să-și legalizeze căsătoria, că au fost deportate mame necăsătorite. Apoi acolo, în Siberia, basarabenii nu au mers de voie bună, ci sub amenințarea armelor de foc, de nevoie. Mulți din ei acolo s-au căsătorit, alții și-au găsit consoartele acolo, la locul de detenție. Asta pentru că barbarii bolșevici le-au decretat ”vecinoie poselenie” (trimiterea în Siberia pe veci). Continue reading

134 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Problemele actuale ale românilor de pretutindeni, dar mai ales ale celor din Republica Moldova. Răspunsuri date domnului Vitalie Guțu, ziarist

 1.      A vorbi despre România și Republica Moldova, înseamnă a vorbi despre același lucru sau vorbim despre două state românești care fiecare merge pe drumul său?

Actualmente (2021) există două state: România și Republica Moldova (RM). Deocamdată nu este unul și același lucru: deși suntem un popor, locuim, totuși, în state diferite. Nu a fost decizia românilor să locuiască în formațiuni statale diferite. Este consecința politicii expansioniste a Rusiei țariste, care a anexat Basarabia la 1812 și a URSS, care în 1940, apoi în 1944 a răpit României nu doar Basarabia, ci și nordul Bucovinei, Ținutul Herța, câteva insule la Gurile Dunării. Realitățile postbelice au lăsat o urmă adâncă în spațiul românesc. În România de dincolo de Prut URSS a instaurat un regim comunist asemănător celui stalinist, iar românii incluși cu forța, împotriva dorinței lor, în componența URSS au suportat politicile sovietice de mancurtizare prin falsificarea istoriei, rusificare, îndoctrinare comunistă. Regimul sovietic s-a străduit să impună românilor basarabeni o identitate națională falsă, deosebită de cea română – ”moldovenească”. În timp, o bună parte din locuitori au început să creadă falsurilor staliniste, considerându-se ”moldoveni” care vorbesc o limbă ”deosebită” de cea română – limba ”moldovenească”. Fiind la putere, agrarienii au introdus acest fals stalinist (limbă ”moldovenească”) în Constituția RM. Deși Curtea Constituțională a decis că denumirea corectă a limbii este română, totuși contradicția există și este speculată în scopuri politice de adversarii românilor. Continue reading

101 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Activitatea științifică în 2020

Anul a fost deosebit de greu pentru toți, inclusiv pentru cercetătorii științifici. În pofida acestei realități triste am reușit să public monografia Rusia, 2019: „Acesta a fost un an greu…” [«Это был тяжелый год…»],primită pozitiv de specialiști. Recenzenții volumului au fost conf. univ. dr. Ion Valer Xenofontov[1] și Ruslan Șevcenco[2]. Am publicat mai multe articole pe teme istoriografice actuale în monografii colective, reviste de specialitate, atât în R. Moldova, cât și peste frontierele acesteia. Am tipărit mai multe recenzii, prefețe, cuvânte înainte. În calitate de președinte al Centrului de Excelență Institutul de Istorie Socială ProMemoria (USM) am contribuit la editarea a trei volume de studii științifice și materiale: Suveranitatea Republicii Moldova: concept și realitate, Chișinău, S. n., 2020; Unire-n cuget și simțiri…, Chișinău, S. n., 2020 și Ecoul represiunilor politice din RSS Moldovenească (1940-1991), Chișinău, S. n., 2020.

Am organizat o conferință internațională, consacrată Războiului hibrid, iar în condițiile pandemiei, la 23 iunie, în regim on-line – conferința inter-universitară 30 de ani de la proclamarea Suveranității RSS Moldova, prima în R. Moldova video-conferință în așa format. Am adunat și publicat materialele acestui for științific important[3]. Un rol deosebit în elaborarea volumului l-a avut istoricul Ion Negrei. Continue reading

303 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Arhiva