Igor Dodon – răul absolut pentru R. Moldova

Sâmbătă, 15 august, am scos din cutia poştală două foi volante identice, împăturite în patru, de format A-4, hârtie lucioasă. Mai târziu am observat că centrul Chişinăului a fost împânzit cu astfel de foi volante.

Pe dreapta, sus, portretul lui Igor Dodon. Tot sus, cu litere şi cifre mari e scris „Programele şi iniţiativele lui Igor Dodon”. Urmează următorul text: „Preşedintele ţării, Igor Dodon a lansat o serie de iniţiative sociale, de infrastructură şi economice, care au fost aprobate de Guvern şi Parlament. Prin urmare, cetăţenii moldoveni vor beneficia de: indexarea pensiilor de două ori pe an şi sprijin financiar în valoare de 700 lei; salariul medicilor va fi dublat în etape, pe parcursul unui an; construcţia şi reabilitarea drumurilor în toate raioanele şi în fiecare localitate din ţară; agenţii economici şi agricultorii vor beneficia de susţinere”. Cu cifre mari sunt evidenţiate cele 700 de lei pentru 660 000 de pensionari şi alte promisiuni.

Altfel spus, Igor Dodon a început campania electorală pentru ocuparea postului de preşedinte al R. Moldova (al doilea mandat). Continue reading

98 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Unire-n cuget și simțiri… O carte nouă, importantă

Stimați prieteni,

A fost scoasă de sub tipar și este difuzată cititorilor cartea Unire-n cuget și simțiri[1]

Pe data de 22 ianuarie 2020, la Chișinău, în Sala de festivități a Liceului teoretic „Gheorghe Asachi” a avut loc un eveniment deosebit, având în vedere unicitatea lui și nefericita perspectivă pandemică. Este vorba de Adunarea festivă, consacrată împlinirii a 161 de ani de la Unirea Principatelor Române. Genericul Adunării a fost: „24 ianuarie 1859 – 1 decembrie 1918: parcursul românilor de la Unirea Mică la Unirea Mare”. Acțiunea a fost organizată de Comitetul de conducere al Mesei Rotunde cu statut permanent ”Reîntregirea” din cadrul Centrului de Excelență Institutul de Istorie Socială „ProMemoria” (USM).

La manifestare au participat membrii Mesei Rotunde cu statut permanent „Reîntregirea”, profesori și elevi de la Centrul de Excelență în Construcții din Chișinău, Centrul de Excelență Financiar-Bancar din Chișinău, Colegiul Național de Coregrafie, Liceul Teoretic Româno-francez „Gheorghe Asachi”, Chișinău, Liceul Teoretic „Principesa Natalia Dadiani”, Chișinău, alte personalități marcante ale științei, culturii, mass-mediei etc. Continue reading

147 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Eroii ungheneni nu mor niciodată

Stimați prieteni,

A ieșit de sub tipar și este difuzată cititorilor carte istoricului Corneliu Prepeliță Eroii ungheneni nu mor niciodată[1]. Am avut prilejul să redactez Prefața la acest volum, text ce îl prezint mai jos.

În 1991 URSS s-a destrămat. Cauzele imploziei au fost gravele probleme cu care s-a confruntat conducerea de la Kremlin, probleme de ordin economic, social, dar şi naţional. După căderea URSS statele lumii au declarat că recunosc noile ţări, foste republici sovietice, în frontierele pe care le-au avut în cadrul Imperiului sovietic. Pentru noi, basarabenii, Independenţa de Stat a Republicii Moldova a însemnat nu doar ruperea de Federaţia Rusă, ci şi revenirea la viaţa noastră naţională, la limba română, exprimată în grafia latină, la istoria noastră corectă, adevărată, la tradiţiile noastre naţionale, care nu puteau fi altele decât româneşti. Mulţi basarabeni au considerat că proclamarea Independenţei va deschide drumul spre reîntregirea Patriei noastre – România. Continue reading

236 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Alesandru Duţu. Armata Română de la Prut la Stalingrad şi înapoi la Prut (1941-1944). Monografie

Stimaţi cititori,

A ieşit de sub tipar şi se difuzează cititorilor monografia domnului Alesandru Duţu „Armata Română de la Prut la Stalingrad şi înapoi la Prut (1941-1944), Editura Cartdidact, 2020.

Mai jos vedeţi Prefaţa, pe care am avut onoarea s-o redactez.

PREFAŢĂ

Alesandru Duţu este un binecunoscut istoric militar român. Lucrările domniei sale sunt examinate şi citate de specialiştii din domeniul celui de-al Doilea Război Mondial, atât de istoricii din dreapta, cât şi din stânga Prutului.

Această carte, pe care avem onoarea s-o prefaţăm, este la a doua ediţie, corectată şi adăugită, şi este consacrată unui subiect mereu actual, accentuat cu împlinirea în acest an (2020), a 75 de ani de la victoria statelor Coaliţiei antihitleriste asupra Germaniei naziste şi Japoniei militariste. Este vorba de condiţiile implicării României în cel de-al Doilea Război Mondial şi de participarea forţelor militare române pe fronturile acelei conflagraţii. Continue reading

94 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Conducătorul ţării, Igor Dodon. Cronica faptelor şi vorbelor. Iulie 2020. Oaia cu leşie.

3 iulie.

Oaia cu leşie.

În discursurile sale preşedintele Republicii Moldova (RM) Igor Dodon deseori foloseşte cuvinte străine limbii române, de cele mai multe ori – din limba rusă. Este rău că nu cunoaşte limba mamei, că nu a învăţat cuvinte suficiente pentru a spune ceea ce are de spus. Există cazuri, când folosim cuvinte străine – atunci când ele exprimă o realitate distinctă sau când este impusă de contemporaneitate. De ex., on line. Sau fake news (ştiri/noutăţi false). Nu este, însă, cazul domnului Igor Dodon.

În adresare sa către deputatul Adrian Candu, Igor Dodon spune următoarele: „… Nici un fel de discuţii cu bandiţii. Alegeri parlamentare anticipate. Grupirovka asta mafiotică e ca, cum să vă spun, ca oaia cea cu leşie. Ştiţi, este stâna mare, frumoasă. Şi este o oaie cu leşie. Râioasă. Ea şede de o parte. Nimeni nu vrea să şadă cu dânsa…”[1]

Deci, „oaia cu leşie”. Conform DEX, leşie însemnă 1. „Soluție alcalină folosită la spălatul rufelor, în diverse procese industriale etc., obținută prin dizolvarea în apă a sodei sau a hidroxidului de potasiu. 2. Soluție alcalină obținută prin fierberea în apă a cenușii de lemn, cu care se spălau rufele la țară”. Astfel, „oaie cu leşie” ꞊ „oaie cu soluţie alcalină obținută prin fierberea în apă a cenușii de lemn, cu care se spălau rufele la țară” este o absurditate. Continue reading

186 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Enciclopedia curiozităţilor selectate de istoricul dr. Ion Valer Xenofontov. Note de lectură

Editura Lumen din Iaşi a scos de sub tipar volumul doi al Enciclopediei curiozităţilor, alcătuite de dr. Ion Valer Xenofontov[1]. Conform DEX, „curiozitate” înseamnă „dorinţa de a cunoaşte (amănunţit) ceva nou sau neobişnuit” şi mai semnifică  „lucru interesant care se întâlneşte rar, ciudăţenie, raritate”. Citind cartea, tragem concluzia că autorul ei, dr. Ion V. Xenofontov a satisfăcut din plin cerinţele acestor definiţii: a dat dovadă de curiozitate şi a depistat lucruri mai puţin ştiute de publicul larg cititor.

Cartea beneficiază de o prezentare generoasă, semnată de poetul, criticul literar, traducătorul şi redactorul Tudor Palladi. Între altele, prefaţatorul volumului remarcă: „Curiozitatea este cetatea forte care poate fi cercetată numai de cel curios, mereu însetat de tainele ascunse ale lecturilor, faptelor, gândurilor şi trăirilor individuale şi colective, istorice şi gnostice la toate anotimpurile inimii şi conştiinţei umane şi universale” (p. 8-9). Continue reading

348 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Rusia, 2019: „Acesta a fost un an greu…”

Stimaţi prieteni,

A fost scoasă de sub tipar şi este difuzată cititorilor monografia „Rusia, 2019: «Acesta a fost un an greu…»”[1]. Au fost două motive, care au stat la redactarea acestei cărţi.

Primul: Federaţia Rusă (FR) a reuşit să-şi promoveze oamenii săi în posturile-cheie ale Republicii Moldova (RM) – preşedintele RM este Igor Dodon, care pe bannerele electorale s-a prezentat alături de Vladimir Putin şi Zinaida Greceanâi şi care nu ascunde că promovează politica Kremlinului în regiunea dată; Z. Greceanâi este preşedinta Parlamentului RM, iar Ion Chicu este un fost consilier al lui I. Dodon, promotor fidel al urii faţă de Uniunea Europeană, inclusiv – România. Altfel spus, din 2019, RM a devenit un protectorat al FR. În acest sens este important să cunoaştem cât mai exact ce prezintă FR – interesele ei politice, succesele şi insuccesele interne, posibilităţile materiale de a soluţiona problemele apărute datorită activităţii oamenilor, dar şi în cazul unor calamități naturale, care sunt limitele puterii/posibilităţilor.

Al doilea motiv, ce a impulsionat studiul dat, a fost îndemnul scriitorului Vasile Ernu de a cunoaşte Rusia, de a ocoli adoraţia sau fobia şi de a ne elabora propria noastră poziţie în sensul păstrării identităţii etnice. Am încercat să prezentăm realităţile din FR în mod obiectiv, nepărtinitor, folosind diverse surse disponibile. Continue reading

266 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

A murit Vlad Pohilă

Ştirea a venit ca un trăsnet pe timp senin. Regret foarte mult atât de rapida trecere în nefiinţă a unui Om (cu majusculă!) deosebit, a unui Om, pe care Natura rar îl oferă societăţii. Regret mult moartea lui Vlad Pohilă. A cunoscut 12 limbi. În primul rând – a ştiut la perfecţie limba acestui popor – Limba Română, dovadă fiind lucrările ştiinţifice publicate, emisiunile de cultivare a Limbii Române, prezentate sistematic la Postul de Radio România Chişinău, lucrările redactate şi corectate de el. A ştiut, de asemenea, limbile rusă, poloneză, letonă, lituaniană, estonă, bulgară, sârbă, croată, engleză, franceză şi germană. A tradus şi publicat în română multe opere literare din aceste limbi. A fost mulţi ani redactor-şef al publicaţiei „Biblio-Polis. Revistă de biblioteconomie, ştiinţe ale informării şi de cultură”, editată de Biblioteca Municipală „B. P. Haşdeu” din Chişinău. A fost un mare Cititor de cărţi bune.

Vlad Pohilă a cunoscut în profunzime Istoria Neamului din care face parte – Istoria Românilor, dar şi istoria altor popoare, a popoarelor, limbile cărora reuşise să le înveţe. A fost un mare patriot al poporului său, s-a implicat nemijlocit în revenirea la denumirea corectă a limbii pe care o vorbim – limbii române,- şi la alfabetul latin. A participat la aducerea din Lituania a primului număr al ziarului „Glasul”, tipărit în grafia latină, deci – Vlad a făcut istorie. Continue reading

169 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

A mai căzut un mit cu eroi sovietici, mitul de la Răscăieți

Autorul acestui volum, ziaristul şi istoricul Gheorghe Mărzencu[1], a realizat un lucru intelectual deosebit de important pentru ştiinţa istorică, societatea noastră și, în special, pentru tineri. Prin scrierea sa și în baza materialelor primare de arhivă, a restabilit adevărul evoluțiilor militare, în cadrul teatrului de operațiuni din aprilie 1944, în partea de jos a fluviului Nistru, în care s-au confruntat oștirile sovietice cu cele româno-germane.

Până la apariţia acestei cărţi, opinia publică din Republica Moldova era aburită de povestirea unei pretinse fapte eroice a unui grup de 11 ostaşi sovietici, care, după cum se spunea, la 17 aprilie 1944 „au traversat râul Nistru pe mijloace plutitoare improvizate, în preajma localităţii Răscăieţi, au atacat prin surprindere liniile de apărare ale trupelor româno-germane, situate pe malul drept al fluviului, au ocupat o colină importantă și au menţinut-o într-o luptă neîntreruptă, timp de 36 de ore, până la venirea trupelor principale”. Legenda născută în birourile bolșevice mai susţine, precum că ostaşii roşii au respins 17 ofensive ale forţelor româno-germane, au realizat două contraofensive, au nimicit 250 de soldaţi inamici, în acelaşi timp capturând numeroase trofee. Se mai informa că, ”în această bătălie legendară, ostaşii sovietici au pierdut un camarad mort și alţi doi au fost răniţi”. Pentru aceste isprăvi fanteziste, fiecare dintre cei 11 ostaşi a fost decorat cu distincţia supremă, Erou al Uniunii Sovietice. Continue reading

269 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Rostul şi rolul delegaţiei basarabenilor la Conferinţa de Pace de la Paris

Textul comunicării prezentate în cadrul Conferinței științifice internaționale „Contribuția Armatei Române şi a elitelor la apărarea şi recunoașterea internațională a Marii Uniri (1919-1920)”, desfăşurate la Iaşi, la Cercul Militar, Filiala Iași a Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, pe data de 20-22 iunie 2019.

Rezumat

Activitatea delegaţiei României în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris este studiată destul de bine de istoriografia românească. Au fost publicate documente diplomatice, scrisorile unor delegaţi, articole şi monografii. Atât membrii delegaţiei române, cât şi istoricii contemporani români au considerat că în capitala Franţei România a fost prezentată de o singură delegaţie. În pofida acestui fapt, sunt mai mulţi autori care consideră că au activat două delegaţii oficiale, una de la Bucureşti (România), alta de la Chişinău (Basarabia). Această opinie eronată a fost repetată cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la Unirea Basarabiei cu România şi făurirea României întregite (2018). În articolul de faţă au fost analizate documentele timpului, în special – corespondenţa lui Ion Pelivan cu persoane politice din Chişinău, care demonstrează fără tăgadă că basarabenii trimişi oficial la Paris au activat în cadrul unei singure delegaţii româneşti. Continue reading

193 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Arhiva