Ieri, 8 septembrie 2026, în regim on-line, a avut loc ședința ordinară a Comitetului de conducere al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”. Trei membri ai CC al AIRM „A. Moșanu” au lipsit din motive obiective.

Ordinea de zi a ședinței și deciziile luate:

1.      Examinarea Curriculei la Istoria Românilor și Universală pentru clasele a IX-a și a XII-a.

Membrii CC al AIRM „A. Moșanu” au ascultat și discutat părțile slabe ale proiectului de document (curriculei) și au decis să adune toate obiecțiile referitoare la Curriculă, să redacteze un Aviz și să organizeze o Masă rotundă cu invitarea autorilor Curriculei, a profesorilor de istorie și reprezentanților Ministerului Educației și Cercetării (MEC), la care să fie expuse opiniile asupra subiectului dat.

Data orientativă a Mesei rotunde – 17 septembrie. Locul și ora concretă vor fi anunțate la scurt timp. Continue reading →

Pe data de 31 august a. c., împreună cu câțiva oameni de cultură și educație din Căușeni, am vizitat Complexul Muzeal „Monahul Ioan Zlotea” din Sălcuța, același raion. Cel care ne-a fost ghid și care a dat explicațiile respective a fost poetul, scriitorul, pedagogul Ioan Găină (n. 1962).

Excursia a început cu vizitarea celor două case de dimensiuni modeste, transformate în muzee: Casa cu șindrilă și Casa de oaspeți. În odăi  sunt expuse diverse obiecte ce au aparținut părintelui Ioan Zlotea, sau obiecte de epocă. Pe unul din pereți a fost fixată o fotografie istorică: înmormântarea părintelui Ioan Zlotea. În jurul sicriului – un sobor de preoți , mireni etc. Continue reading →

Între 2 și 6 septembrie 2026, la Chișinău, și-a desfășurat lucrările Salonul Internațional de Carte „Bookfest, 2026”, la care au participat 31 de edituri[1] din Spațiul Românesc (Republica Moldova și România). În cadrul acestui eveniment cultural și științific un loc aparte l-au avut istoricii, inclusiv – membrii Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”. Bazându-ne pe Programul evenimentelor, vom aduce câteva pilde.

Astfel, vineri, 4 septembrie, a fost prezentată cartea dlui drd Sergiu Gurin, membru al Comitetului de Conducere al AIRM „A. Moșanu”, cu titlul „Între Olimpiadă și Război Rece. Mișcare olimpică în Moldova sovietică: sport, ideologie și identitate (1944-1991)”, publicată de Editura Lexon-Prim. Continue reading →

Astăzi, 30 august, s-au împlinit 35 de ani de la deschiderea primei biblioteci cu literatură română din Chișinău – Biblioteca „Transilvania”, Sectorul Ciocana. La scurt timp de la proclamarea Independenței de Stat a Republicii Moldova (27 august 1991), la inițiativa regretatului Gheorghe Mare și cu susținerea imediată a dnei Lidia Kulukovski, a fost inaugurată Biblioteca „Transilvania”. Cu acest prilej, la Bibliotecă a avut loc primul eveniment dintr-o serie de activități unite sub genericul „Zilele Bibliotecii „Transilvania” – 35 de ani de lectură, dialog și inovație pentru comunicare”.

Evenimentul de astăzi a fost moderat de Alex Luca, prezentator TV, prima invitată fiind dna dr. Mariana Harjevschi, director general al Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, care a avut cuvinte de laudă la adresa bibliotecarelor instituției-gazdă. Continue reading →

Recent a fost scoasă de sub tipar cartea „Istoria satului Mana (Documente, legende, amintiri)”[1], pe care am avut onoarea s-o prefațez. Mai jos – Prefața subsemnatului.

Monografia satului Mana, raionul Orhei (autori domnii Anatol Portnoi și Ion Olaru), este o realizare excelentă în ceea ce privește restabilirea istoriei unei localități de oameni gospodari, o concretizare a etapelor prin care a trecut atât spațiul pruto-nistrean, cât și așezarea respectivă. Fiind originari ai satului Mana, chiar de la început, autorii cărții și-au declarat marea lor dragoste față de locul de baștină: „Aici cerul e mai albastru, soarele strălucește mai luminos, luna e mai aproape… Totul e feeric aici…” Lectura cărții demonstrează nu doar sentimentul de afecțiune față de satul natal, ci și gradul înalt de competență al autorilor, tenacitatea dumnealor de a căuta răspunsuri la diverse întrebări, prima din ele fiind etimologia cuvântului „Mana” și locurile (țările) unde se mai întâlnește această denumire. Continue reading →

Conducătorul Ministerului Educației și Cercetării (MEC) Dan Perciun (n. 1991, în continuare – DP) este un politician (vice-președinte al Partidului Acțiune și Solidaritate, PAS) competent, erudit (nu caută cuvintele prin buzunare), lansează replici inteligente și la subiect (vedeți, de ex., recentul discurs în ședința Parlamentului Republicii Moldova [RM], privind reforma în Educație). Domnia sa are contribuții pozitive la cauza națională a basarabenilor: a știut să apere manualele de Istoria Românilor și Universală în ultima redacție, manuale atacate nefondat de diverși politruci și „atotștiutori” ai trecutului nostru. Mai mult: sub conducerea dumnealui au fost elaborate programe de studii și suporturi informaționale referitoare la cele mai dramatice pagini ale istoriei basarabenilor – raptul teritorial sovietic din 28 iunie 1940, deportările în masă a populației, Foametea organizată de Kremlin în numita RSSM[1]. Domnia sa a coordonat nemijlocit organizarea și desfășurarea, sub auspiciile MEC, a decadelor tematice privind subiecte importante ale trecutului și prezentului RM, care urmăresc dezvoltarea culturii memoriei și atingerea coeziunii în societatea noastră.

Ministrul DP are o poziție puternică în cadrul PAS și în Executiv (de ex., în urma discuției cu primul ministru Alexandru Munteanu ultimul a fost nevoit să părăsească Guvernul RM). Continue reading →

Venirea talibanilor la Chișinău nu este întâmplătoare. Este rezultatul unei operațiuni bine gândite și realizate de Federația Rusă (Ministerul lor de Externe, FSB etc.) împotriva Republicii Moldova (RM), a declaratului de aceasta „curs de integrare europeană”.

Federația Rusă a recunoscut regimul sângeros, antiuman, totalitar al talibanilor, a menținut la Cabul ambasada ei și colaborează strâns cu talibanii.

Pentru a da o lovitură puternică imaginii RM a fost gândită și realizată o legendă: cum că afganii au mare interes de cum este crescută în RM floarea soarelui sau grâul etc. Au fost găsiți oamenii responsabili din RM care au oferit invitația, talibanilor li s-au deschis vize etc., ca la persoane oficiale. Întrebarea este: moldovenii au făcut-o pe bani sau din prostie? Continue reading →

Pe data de 2 august 2026 în Chișinău au avut loc două evenimente importante. Primul: Liga Studenților Basarabeni a organizat un marș de la monumentul „eroilor comsomoliști” (bulevardul Grigore Vieru) până la sediul Ministerului Culturii, în fața căruia s-a desfășurat un miting. Fiind susținuți de Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, de Platforma Reîntregirii Naționale, de deputați în primul Parlament al Republicii Moldova (RM), de simpli cetățeni, studenții au cerut autorităților republicane să rezolve problema monumentelor de for public, ridicate în anii asupririi bolșevice a Basarabiei. Vorbitorii au atras atenția la rolul nefast al monumentelor sovietice rămase în spații publice în orașele și satele RM. La împlinirea a 35 de ani de la Independența de Stat a RM, la orientarea deschis declarată de integrare a RM în Uniunea Europeană (UE), iată că Chișinăul oficial nu s-a debarasat încă de această moștenire păguboasă comunisto-sovietică. Mulți s-au întrebat: cum pretinzi că te integrezi în UE cu păstrarea în locurile de for public a numeroase monumente ce glorifica militarismul sovietic (tancuri, tunuri etc. îndreptate spre vestul Europei), „eroi” care în realitate au comis crime împotriva umanității etc. Experiența statelor ex-comuniste demonstrează că problema poate fi soluționată prin mutarea acestor vestigii ale trecutului totalitar într-un muzeu în aer liber. Și oferte sunt. Continue reading →

Pe data de 25 iulie, dl Mircea Druc a împlinit vârsta de 85 de ani.

Dl Mircea Druc s-a născut în 1941, în Pociumbăuți, comuna Zăicani, județul Bălți, cu o lună și câteva zile mai târziu de când Armata Română a eliberat Basarabia, nordul Bucovinei, Ținutul Herța de cotropitorii sovietici, împingându-i departe de Nistru – frontiera de stat a României.

Biografia dlui Mircea Druc este cunoscută[1]. Între 26 mai 1990 și 22 mai 1991 a fost prim ministrul RSS Moldova. I-au mai trebuit 4 zile ca să împlinească un an de guvernare, dar deputații care vor crea Partidul Democrat Agrar au votat demiterea lui.

Deși timpul guvernării a fost scurt, dl Mircea Druc a reușit să facă lucruri ce rămân în memoria noastră: a promovat consecvent un program de reforme politice, economice și sociale care au contribuit la desprinderea RSS Moldova de URSS. Guvernul condus de dl Mircea Druc a introdus limba română în instituțiile de învățământ ca limbă de predare a obiectelor școlare și universitare; a fondat Academia de Studii Economice; a trimis la studii în România și alte state europene peste 3 000 de elevi, studenți, doctoranzi, primele echipe petrecute de domnia sa personal, de la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. A contribuit la scoaterea unor monumente de for public ce simbolizau ocupația sovietică și la redenumirea multor străzi. Continue reading →

FELICITARE, SUSȚINERE ȘI ÎNCURAJARE

Cu mare bucurie am primit vestea despre alegerea de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a Preasfinției Voastre în înalta și responsabila demnitate de Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor.

Vi s-a încredințat să conduceți destinul clerului și a credincioșilor din Basarabia într-un context geopolitic și spiritual complex. Bunul Dumnezeu a pus pe umerii Înaltpreasfinției Voastre o mare  responsabilitate. Suntem convinși că împreună – cu sprijinul clerului și a credincioșilor – veți izbuti.

Exprimăm convingerea că relațiile de colaborare frățească dintre Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” și structura bisericească canonică din Basarabia a Patriarhiei Române vor continua să se aprofundeze, iar efectele benefice ale acestei colaborări vor întări Biserica și Societatea românească.

 Cu aleasă prețuire,