Boris VOLOSATÂI – cel mai potrivit pretendent pentru postul de primar general

Boris VOLOSATÂI – cel mai potrivit pretendent pentru postul de primar general al Chişinăului

Noi, un grup de intelectuali şi reprezentanţi ai altor profesii (muncitori în construcţii, agricultori ş. a.), întruniţi la Masa Rotundă cu Statut Permanent „Reîntregirea” (în continuare – MRSP), am discutat în repetate rânduri situaţia creată după formarea noii conduceri a Republicii Moldova (RM), iar mai nou – situaţia creată în vederea alegerii primarului general al Municipiului Chişinău. Pe noi, participanţii la MRSP, ne-a îngrijorat şi continuă să ne îngrijoreze starea de lucruri când alegătorii municipiului, care împărtăşesc ideea reîntregirii naţionale, precum şi cetăţenii RM, care posedă şi cetăţenia României (Uniunii Europene) nu au reprezentanţii lor în organele de conducere ale RM, iar în ceea ce priveşte şefia Capitalei lucrurile sunt şi mai grave. În cursa electorală s-au înscris mai mulţi pretendenţi care se declară „unionişti”, dar care ei între ei nu se pot întâlni, cel puţin, la o şedinţă de dezbateri pentru a elabora o singură platformă-program care ar transforma Chişinăul în cea de-a doua capitală românească. În aşa sens, cu unanimitate de voturi, noi l-am propus pe dl dr. Boris Volosatâi ca reprezentantul nostru la funcţia de Primar general al Municipiului Chişinău – o personalitate distinsă, care să promoveze idealul unionist şi care să poată coagula, în cel de-al doisprezecelea ceas, pretendenţii unionişti în jurul unei figuri cu şanse mai mari de victorie. Continue reading

99 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

ISTORIA STALINISMULUI: 1929 – „Marea cotitură” şi urmările ei

ISTORIA STALINISMULUI: 1929 – „Marea cotitură” şi urmările ei. Conferinţă ştiinţifică internaţională, Ekaterinburg, 26-28 septembrie 2019

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice

Stimaţi cititori,

S-au împlinit 90 de ani de la luarea unor decizii tragice pentru popoarele URSS: partidul comunist bolşevic a decis să pună capăt Noii politici economice şi să realizeze industrializarea şi colectivizarea agriculturii, inclusiv – exterminarea „chiaburimii” ca pătură socială, considerată a fi „noua burghezie”. Această tristă aniversare a fost motivul convocării celei de-a XII-a ediţii a Conferinţei ştiinţifice internaţionale cu genericul „Istoria stalinismului. 1929 – „Marea cotitură şi urmările ei”, convocată de Centrul prezidenţial „B.N. Elţîn”, Societatea istorică şi de educare, filantropică şi de apărare a drepturilor „Memorial”, Editura „Enciclopedia politică” (ROSSPEN), Consiliul privind dezvoltarea societăţii civile şi [apărarea] drepturilor omului de pe lângă preşedintele Federaţiei Ruse, Arhiva de Stat a Federaţiei Ruse şi Arhiva de Stat a istoriei social-politice din Rusia.

Politicile de deportare şi deposedare a proprietăţilor ţăranilor gospodari i-au afectat şi pe locuitorii Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti din cadrul RSS Ucrainene. Experimentele comuniste din anii 30 ai secolului trecut au fost extinse în spaţiul Pruto-nistrean după re-anexarea Basarabiei (1944) de către URSS. Iată de ce problematica acestei Conferinţe a avut o importanţă deosebită şi pentru ştiinţa istorică din Republica Moldova şi România.

Conferinţa a avut loc în Ekaterinburg, în Centrul „Elţîn”. Continue reading

66 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Rusia, septembrie 2019: cronica nenorocirilor

Accidente rutiere grave şi deosebit de grave

 1 septembrie. În regiunea Voronej, raionul Pavlovsk, s-au lovit patru automobile. În rezultatul ciocnirilor au murit pe loc patru persoane, alte două au fost rănite, între ele – un minor[1].

În oraşul Kondopog din Karelia şoferul uni TIR s-a proiectat într-o casă, distrugând-o. O fetiţă de 15 ani, care se afla în casă, a fost rănită. Poliţia rutieră a constatat că şoferul de 39 de ani, din regiunea Arhanghelsk, era în stare de ebrietate. Şoferul riscă să fie condamnat conform art. 168 a Codului Penal al FR, care prevede pedepsirea pentru „nimicirea sau deteriorarea averii din neatenţie[2].

4 septembrie. În regiunea Leningrad, între staţiile de cale ferată Terebacevo şi Glajevo, un tren de pasageri a lovit o limuzină marca Ford EcoSport. În rezultat au murit doi oameni: şoferul automobilului de 50 de ani şi pasagerul de alături. A treia persoană a fost spitalizată. Şoferul automobilului se face vinovat de accident. Nimeni din cei aflaţi în tren nu a avut de suferit[3]. Continue reading

47 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

80 de ani de la intrarea URSS în cel de-al Doilea Război Mondial

Pe data de 17 septembrie 2019, la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filozofie, în incinta Muzeului de Arheologie „Tudor Arnăut”, şi-a desfăşurat lucrările Masa rotundă cu genericul „80 de ani de la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Destine paralele – interpretări diferite”.

Şedinţa a fost deschisă de conf. univ. dr. Sergiu Matveev, decanul Facultăţii de Istorie şi Filozofie. Domnia sa a salutat prezenţa la dezbaterile Mesei rotunde a Excelenţei sale, Ambasadorului Poloniei în Republica Moldova, dlui Bartłomiej Zdaniuk, a altor reprezentanţi ai Ambasadei Poloniei la Chişinău, a profesorilor, studenţilor, altor persoane interesate, venite la eveniment. Continue reading

152 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

O rebelă anti-bolşevică omorâtă la Soloveţk. Recenzie

Este vorba de un text nu prea mare ca volum, scris de Evghenia Iaroslavskaia-Markon cu puţin timp înainte de împuşcarea ei de către cekişti, pe insula Soloveţk, la 20 iunie 1931[1]. Cartea recenzată are un Cuvânt înainte („O viaţă incredibilă”), semnat de dna Alina Pavelescu (p.5-10) o Prefaţă, semnată de Olivier Rolin (p. 11-17), textul propriu-zis, întitulat „Autobiografia mea”, scris de Evghenia Iaroslavskaia-Markon (p.19-96), Anexe (p. 99-118) şi Postfaţă, redactată de dna Irina Flige, directoarea Centrului de cercetare şi informare, Asociaţia „Memorial” din Sankt-Petersburg (p. 118-138).

În 1996, lucrând în arhivele Direcţiei FSB din regiunea Arhanghelsk, dna Irina Flige a descoperit un manuscris (39 de pagini), scris de mână şi anexat la dosarul de investigaţie a Evgheniei Iaroslavskaia-Markon ca probă materială.

Despre autoarea manuscrisului: Evgheniea Iaroslavskaia-Markon s-a născut la 14 mai 1902, în Moscova, în familia unor intelectuali. Tatăl – Isaak Markon – a fost ebraist, bibliotecar la Biblioteca Publică Imperială, profesor la Universitatea din Petrograd (1920-1922), după care a lucrat la Universitatea din Minsk. Mama Evgheniei provenea dintr-o familie de intelectuali cu atitudini revoluţionare, „cinstiţi până la extrem, principiali până la prostie, idealişti până la miopie”; sub influența lor Evghenia a început să se ruşineze de provenienţa ei „burgheză” şi să viseze la un trai „într-un subsol igrasios, ca fiica spălătoresei din curtea noastră” (p. 23). Lovitura de stat bolşevică i-a oferit posibilitatea de a se manifesta ca revoluţionară, dar nu ca una bolşevică, ci anarhistă. Continue reading

91 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

La Drochia a fost lansată cartea istoricului Alexandru Bobeică

Vineri, 13 septembrie, la Drochia, în incinta Bibliotecii raionale „Iulian Filip”, în faţa unui public cititor select, a avut loc lansarea volumului „Fascismul şi comunismul: două ideologii – aceeaşi teroare”[1], autor – istoricul şi publicistul drochian Alexandru Bobeică.

Cu dl A. Bobeică am fost colegi de facultate. Dumnealui este o personalitatea distinsă: un bun istoric şi publicist (cu articole publicate nu doar în presa raională, ci şi în cea republicană), este un talentat pictor şi regizor de filme documentare. Dl Alexandru Bobeică nu este la prima carte; a publicat studii referitoare la Sfatul Ţării, la istoria oraşului Drochia etc.

La lansare a fost proiectat un film, realizat de dl A. Bobeică, cu un subiect dureros: deportările din RSS Moldovenească. Despre lucrare, dar şi despre autor au vorbit colegii dumnealui de lucru, dar şi unii discipoli. Continue reading

62 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Lansarea volumului „Documente privind unitatea poporului român”

Miercuri, 11 septembrie, în incinta Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Haşdeu” a avut loc lansarea volumului „Documente privind unitatea poporului român („De la Nistru până la Tisa…”)[1], alcătuitor şi autor de text dl Alexandru Gamanjii, conferenţiar universitar, doctor în economie, originar din s. Taraclia, raionul Căuşeni (alte detalii despre autor – pe ultima pagină a volumului).

De format mare, cartea cuprinde o Introducere scurtă (p.10), în care autorul menţionează că „locuitorii spaţiului geografic de la Nistru (şi chiar şi peste Nistru) până la Tisa s-au numit întotdeauna români, iar vecinii i-au numit până la începutul secolului al XIX-lea  vlachs, vlasi, valahi, volohi, olahs etc.”

Compartimentul I al culegerii de documente este întitulat „Unitatea poporului român în sec. XV-XX” şi cuprinde extrase din mărturiile persoanelor străine şi autorilor români, care au scris despre populaţia românească din spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic. A. Gamanjii face o scurtă prezentare a autorilor, citează din opera lor locul unde au fost menţionaşi românii, şi publică facsimilul documentului citat. Primul menţionat este umanistul italian, secretarul apostolic al Papei Nicolas al V-lea Flavio Biondo (1388-1463), care, în 1453 a călătorit prin Valahia şi Moldova, a redactat o scrisoare adresată lui Alfons de Aragon, în care, între altele, scria despre valahii din regiunea Dunării, care „îşi proclamă ca o onoare şi îşi afişează originea lor romană, pe care într-adins o fac să se vadă din vorbirea lor…” (p. 11). Urmează un fragment dintr-o dispoziţie dată de voievodul Ştefan cel Mare, în care marele domnitor sublinia: „…în ţara noastră toţi românii [trăiesc] după legea lor românească” (p.18). Continue reading

57 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

O Carte cât o Bibliotecă. Recenzie la cartea dlui Alexandru-Horaţiu FRIŞCU

Recent a apărut de sub tipar cartea scriitorului Alexandru-Horaţiu Frişcu „Comunismul între utopie şi delir. O istorie ilustrată a comunismului într-o altă abordare”[1]. Autorul cărţii a reuşită să sintetizeze o imensitate de cărţi, articole, documente, să adune fotografii de epocă, date statistice – toate referitoare la esenţa utopică şi criminală a comunismului, să concentreze în coperţile unei singure cărţi rezumatele a mii de publicaţii, referitoare la comunism. Lectura cărţii demonstrează uriaşul volum de muncă, depus de dl A.-H. Frişcu în vederea realizării scopului propus. De la bun început vom sublinia că sarcina, deloc uşoară, a fost realizată cu brio. Cartea are un Cuvânt înainte întitulat „Îndulcind trecutul, ne amărâm viitorul”, urmat de unsprezece capitole, Postfaţă şi Surse bibliografice.

Primul capitol, întitulat „Originea comunismului. Comunismul teoretic” (p. 7-39), a fost consacrat prezentării întemeietorilor comunismului – Karl Marx şi Friedrich Engels, – precum şi continuatorului ideii marxiste în Rusia – V. I. Lenin. Ultimul a fost arătat aşa cum fusese în realitate, nu cum l-a imortalizat (se credea pe veci) propaganda bolşevică. Spre deosebire de întemeietorii teoriei comuniste, V. I. Lenin şi implementat-o în practică. A.-H. Frişcu demonstrează că lovitura de stat bolşevică a fost realizată pe banii Germaniei, interesată să scoată Rusia din război (ceea ce s-a realizat), că Lenin a dat ordin să fie masacrată familia imperială rusă, că a creat un guvern cu comisari ai poporului ce aveau studii primare sau chiar începătoare etc. Autorul dezminte în continuare un şir de mituri, cultivate zeci de ani de propaganda bolşevică despre Lenin – „cel mai viu dintre toţi viii”. Continue reading

81 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Dodon, amnezia istorică şi interesul nostru naţional

În şedinţa Mesei Rotunde cu Statut Permanent (MRSP) „Reîntregirea”, desfăşurată pe data de 4 septembrie 2019, la Chişinău (Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi”), am ascultat şi discutat informaţia prezentată de conf. univ. dr. Anatol Ţăranu, referitoare la neparticiparea preşedintelui Republicii Moldova la manifestările din Polonia, prilejuite de împlinirea a 80 de ani de la declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial.

În urma discuţiilor am constatat, cu regret, că absența preşedintelui I. Dodon la solemnitățile din Polonia este o dovadă a lipsei de cultură politică și constituie o lovitură dată intereselor naţionale ale Republicii Moldova. Indiferent de ce considerente s-a condus preşedintele I. Dodon, refuzul său de a participa la solemnităţile din Polonia, alături de liderii statelor europene și SUA, a prejudiciat imaginea Republicii Moldova, a contribuit la izolarea statului nostru pe plan european,  a umbrit bunele relaţii, dintre popoarele noastre. Continue reading

92 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Dl Boris Volosatâi susţinut unanim la funcţia de deputat în circumscripţia electorală nr. 33

Astăzi, 4 septembrie, a avut loc şedinţa ordinară a Mesei Rotunde cu Statut Permanent (MRSP) „Reîntregirea”. La întrunire au luat parte istoricii dr. Anatol Ţăranu, Ion Negrei, Maria Işaev, Ilie Şendrea, conf. univ. dr. Andrei Groza, Sergiu Cataraga, ziariştii Nicolae Becciu şi Gheorghe Mârzenco, scriitorii Grigore Grigorescu şi Alexandru Horaţiu Frişcu, directorul Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi” dr. Boris Volosatâi, preşedintele Partidului Democraţia Acasă Vasile Costiuc, dl Gheorghe Sârbu, agronom, r-l Hânceşti, dl V. Strătilă şi alţii.

La ordinea zilei au fost puse două subiecte: 1. Despre situaţia politică din RM în perioada 23 august – 4 septembrie şi 2) Despre alegerile locale şi în circumscripţiile electorale, rămase vacante. Continue reading

176 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.