Unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918) s-a realizat conform voinţei liber exprimate de majoritatea membrilor Sfatului ţării

Pe data de 19 septembrie 2017, în incinta Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Haşdeu”, a avut loc şedinţa ordinară a Clubului istoricilor din Republica Moldova (CIRM).

Ordinea de zi:

1. Despre condiţiile Unirii Republicii Democratice Moldoveneşti (Basarabiei) cu România (27 martie 1918).

2. Adresarea CIRM către Rada Centrală de la Kiev privind retragerea / revizuirea Legii educaţiei din Ucraina.

3. Diverse.

Dl Ion Negrei, istoric, Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe din Moldova, specialist notoriu în problematica Unirii Basarabiei cu România, a vorbit celor prezenţi despre premizele istorice ale Unirii, factorii interni şi externi, ce au favorizat reîntregirea Basarabiei cu Patria-mamă, România.

După expunerea subiectului, au fost puse mai multe întrebări, referitoare la rolul Armatei Române în asigurarea ordinei publice din Chişinău şi alte localităţi ale Basarabiei, la rolul loviturii de stat bolşevice din octombrie 1917, la învăţămintele trecutului pentru prezent etc. Continue reading

140 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Retrăiri istorice în veacul XXI. Sesiune de comunicări științifice, Maia Catargi, Ialomiţa

Pe data de 8 şi 9 septembrie 2017, în localitatea Maia Catargi, judeţul Ialomiţa, România, şi-a desfăşurat lucrările Sesiunea comună (a XIII-a ediţie Maia şi a V-a Art-Emis) de comunicări ştiinţifice, având genericul „Retrăiri istorice în veacul XXI. Tematica sesiunii a cuprins următoarele teme istorice majore: „140 de ani de la proclamarea Independenţei României”, „100 de ani de la eroicele bătălii din vara anului 1917” şi „70 de ani de la catastrofa Armatei Române de la Stalingrad”. Organizatorii Sesiunii au fost Academia Oamenilor de Ştiinţă din România (AOŞR), Filiala Maia Catargi a Asociaţiei Naţionale a Cavalerilor de Clio şi Asociaţia Atr-Emis. Manifestarea ştiinţifică a fost susţinută de Consiliul Judeţean Ialomiţa, parteneri ai organizării Sesiunii fiind Biblioteca Maia şi asociaţia Culturală Apollon.

După Tedeumul, oficiat în Biserica localităţii, dl prof. univ. dr. Jipa Rotaru, membru al AOŞR, preşedintele Filialei Maia Catargi a Asociaţiei Naţionale a Cavalerilor de Clio a deschis lucrările Sesiunii. Continue reading

78 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Maia SANDU – Igor DODON: o apă şi-un pământ

Consider că lumea nu este obligată să cunoască istoria propriului popor sau altor popoare. Deşi ar fi bine, cel puţin, cele mai relevante momente din trecutul Neamului, să le cunoască, totuşi.

Este cu totul altceva când vine vorba de oamenii politici, dornici să ocupe diverse posturi de conducere, fie primari sau consilieri, fie miniştri sau deputaţi. Sunt absolut convins, că în acest caz, aceste persoane SUNT OBLIGATE să cunoască cel puţin istoria ultimilor 100 de ani, cel puţin destinul a două-trei generaţii.

Avem în faţă exemplul altor popoare. Preşedintele Franţei Charles de Gaulle a fost un mare admirator al istoriei poporului francez, al literaturii franceze. Winston Churchill – un alt exemplu de bun cunoscător al istoriei Imperiului Britanic, dar şi a altor state. Exemplele pot continua. Dar să analizăm ceea ce avem noi, Republica Moldova, ce personalităţi ne reprezintă pe noi, în Europa (începând cu România) şi în lume. Prea puţine. Profesorul Alexandru Moşanu, generalul Ion Costaş, regretaţii Gheorghe Ghimpu, Nicolae Costin, încă câţiva. Continue reading

83 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Sesiunea internaţională de comunicări de la Făgăraş, septembrie 2017

Pe data de 7 septembrie 2017, în incinta Muzeului Ţării Făgăraşului „Valer Literat”, a început Sesiunea anuală internaţională de comunicări ştiinţifice.

La deschiderea lucrărilor, în faţa participanţilor, cu un cuvânt de salut, s-a adresat prof. univ. dr. Ioan Opriş de la Universitatea „Valahia” din Târgovişte. Domnia sa a vorbit despre funcţiile multe-aspectuale ale muzeelor în zilele noastre, a avut cuvinte de laudă la adresa colaboratorilor Muzeului Ţării Făgăraşului „Valer Literat”, care nu doar desfăşoară diverse expoziţii tematice, dar şi se apleacă asupra unor subiecte istorice, muzeografice, de patrimoniu etc. Continue reading

77 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

DECLARAŢIA Clubului Istoricilor din Republica Moldova (CIRM)

Preşedintele Republicii Moldova (RM) Igor Dodon a decis să celebreze pe data de 24 august 2017 numita de el „eliberare a Moldovei de fascism”. Aducem la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

Pentru populaţia interfluviului Pruto-nistrean, anul 1944 a fost unul deosebit de dramatic. În primăvara acelui an trupele Frontului II Ucrainean au cucerit partea de nord a RM şi au impus cu forţa armelor populaţia băştinaşă să întreţină cu hrană militarii sovietici, fără ca aceştia să plătească produsele alimentare, ceea ce făceau trupele române și germane în ajun.  Să presteze gratis diverse sericii, să restabilească căile ferate Râbniţa-Floreşti şi Bălţi-Edineţ, să curețe Prutul de „munţi de cadavre, ce împiedicau curgerea apei”. Cunoaştem modul barbar al sovieticilor de purtare a războiului împotriva Germaniei hitleriste şi aliaţilor acesteia. Acest mod de luptă nu ne-a ocolit pe noi: în conformitate cu decizia Consiliului Comisarilor Poporului al RSS Moldoveneşti (CCP al RSSM) din 29 aprilie 1944, bărbaţi, femei şi copii din raioanele Orhei, Susleni, Criuleni, Bravicea au fost mânaţi la anihilarea minelor, puse în pământ de forţele militare germane şi române la retragere. Numai în raioanele Corneşti şi Ungheni au fost curăţate 105 ha de terenuri minate, pe care şi-au găsit moartea sau au fost rănite 377 de persoane civile, basarabeni. Oamenii erau impuşi să se ia la braţ unul cu altul şi să meargă pe câmpul minat. Nenorociţii care călcau pe mine erau sau ucişi, sau grav răniţi. Ultimii au fost împuşcaţi de trupele NKVD, altfel spus – au fost „eliberaţi” de chinuri. Continue reading

229 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Despre „eliberarea”, celebrată de Dodon

Preşedintele Republicii Moldova (RM) Igor Dodon a decis să celebreze pe data de 24 august 2017 numita de el „eliberare a Moldovei de fascism”. Sunt convins: I. Dodon habar nu are prin ce drame teribile au trecut oamenii, locuitori ai interfluviului Pruto-nistrean în anul 1944 şi următorii, ce l-au succedat. Să recapitulăm, un pic, istoria:

Prima „eliberare”

La 16 martie 1944 forţele militare ale Frontului II Ucrainean (comandant, mareşalul URSS Ivan S. Konev) au ajuns la Nistru – frontiera de stat a României. În pofida rezistenţei dârze, opuse de ostaşii români, alături de cei germani, în următoarele trei zile, trupele sovietice au cucerit Soroca şi încă 40 de localităţi basarabene. Iar la 26 martie 1944 ostaşii Armatei roşii au ajuns la Prut, luând sub controlul lor localităţile Otaci, Drochia, Râşcani, Floreşti, Bălţi ş.a. Înaintarea trupelor sovietice a încetat. Pe teritoriile, ocupate de sovietici, populaţia locală a fost constrânsă să hrănească militarii Armatei roşii, fapt ce a dus la o serioasă penurie de produse alimentare (în august 1944). Băştinaşii au fost mobilizaţi la munci primejdioase vieţii şi sănătăţii lor: în condiţiile bombardamentelor, ei au fost forţaţi să restabilească căile ferate Râbniţa-Floreşti şi Bălţi-Edineţ, să curețe Prutul de „munţi de cadavre, ce împiedicau curgerea apei”. Aşa cum remarcă profesorul Valentin Beniuc, în conformitate cu decizia Consiliului Comisarilor Poporului al RSS Moldoveneşti (CCP al RSSM) din 29 aprilie 1944, bărbaţi, femei şi copii din raioanele Orhei, Susleni, Criuleni, Bravicea au fost mânaţi la anihilarea minelor, puse în pământ de forţele militare germane şi române la retragere. Numai în raioanele Corneşti şi Ungheni au fost curăţate 105 ha de teren minat, pe care şi-au găsit moartea sau au fost răniţi 377 de persoane civile[1], basarabeni. Oamenii erau impuşi să se ia la braţ unul cu altul şi să meargă pe câmpul minat. Nenorociţii care călcau pe mine erau sau ucişi, sau grav răniţi. Ultimii au fost împuşcaţi de trupele NKVD, altfel spus – au fost „eliberaţi” de chinuri.

Concluzie: în primăvara anului 1944 sovieticii au intrat cu forţele lor militare în România, aducând cu ei „guvernul”-marionetă al numitei RSSM, au mobilizat lumea la munci forţate fără a se gândi la recompensă bănească sau materială a muncii prestate, au trimis la moarte sigură bărbaţi, femei, copii pentru a dezamorsa minele, amplasate de trupele româno-germane la retragere.

A două „eliberare” Continue reading

158 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Distinsul istoric Constantin Gh. Ciobanu la 70 de ani

Cuvânt despre colegul de breaslă

La 2 iunie 2017 doctorul în istorie, dl Constantin Gh. Ciobanu a împlinit frumoasa vârstă de 70 de ani. Cu acest frumos prilej, înainte de a-l felicita şi de a-i ura sănătate şi noi realizări ştiinţifice, consider necesar să fac o scurtă trecere în revistă a rezultatelor muncii de zi cu zi a colegului Constantin Gh. Ciobanu.

Domnia sa s-a născut în satul Bulboaca, raionul Anenii Noi, unde care şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa. Tot aici a absolvit şcoala de cultură generală, după care a studiat la Facultatea de Filologie şi Jurnalism a Universităţii de Stat din Moldova. Dl C. Gh. Ciobanu a lucrat în cadrul redacţiei ziarului raional „Drapelul muncii” (Anenii Noi), iar din 1967 a fost angajat în calitate de redactor, apoi redactor superior în cadrul Comitetului de Stat pentru Radiodifuziune şi Televiziune. Din 1977 până în 1990 dl C. Gh. Ciobanu a fost redactor responsabil al revistei televizate „Ariciul”. În 1985  domnia sa a fost admis la doctorat, la Universitatea „Mihail Lomonosov” din Moscova. După absolvirea doctoranturii dl C. Gh. Ciobanu a susţinut cu succes teza „Apariţia şi dezvoltarea genurilor satirice televizate”.

Dl C. Gh. Ciobanu a lucrat în calitate de şef al Secţiei Foiletoane în cadrul redacţiei revistei de satiră şi umor „Chipăruşul”. După destrămarea URSS (1991) dl C. Gh. Ciobanu s-a implicat într-un domeniu, de care este pasionat total – filatelia, cartofilia, istoria poştei, continuând să activeze şi la TVM. Din 2004 până în prezent dl C. Gh. Ciobanu activează productiv în diverse funcţii responsabile în cadrul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală[1].

Pe istoricul Constantin Gh. Ciobanu l-am cunoscut şi continui să-l descopăr prin operele ştiinţifice pe care le creează cu minuţiozitate, răbdare şi dăruire. Astfel, în anul 2007, domnia sa a scos de sub tipar monografia satului natal Bulboaca din raionul Anenii Noi[2], prilej cu care am avut onoarea de a redacta o prefaţă. Am scris atunci că doctorul în istorie Constantin Gh. Ciobanu, originar al satului Bulboaca, a propus consătenilor săi, dar şi publicului cititor din Republica Moldova şi de peste hotarele ei un studiu monografic consacrat istoriei, tradiţiilor, ocupaţiilor zilnice ale locuitorilor satului în care s-a născut, a copilărit şi de unde şi-a luat zborul în lumea mare. Continue reading

127 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Perspectivele relaţiilor R. Moldova cu Rusia

Politica actualei conduceri a Federaţiei Ruse (FR) este a de a cuceri un loc deosebit în comunitatea mondială, de a sta alături de SUA. Aşa cum este deseori numită, corect, de altfel, – „Rusia lui Putin”, – a ales calea militarizării economiei, nerecunoaşterii unor tratate internaţionale, referitoare la inviolabilitatea frontierelor, stabilite după cel de-al Doilea Război Mondial şi după destrămarea URSS, respectiv – anexării unor teritorii străine (Crimeea, care aparţine Ucrainei), susţinerii unor regimuri separatiste ruseşti (inclusiv – autoproclamata RMN). Altfel spus, Rusia lui Putin nu s-a dezis de ambiţiile imperialiste, caracteristice Rusiei ţariste şi celei comuniste (URSS).  

În acest sens, vice-prim ministrul FR Dmitrii Rogozin este un promotor activ al destabilizării situaţiei interne în zona, în care ne aflăm (Ucraina, numita RMN, R. Moldova, România). Declararea lui D. Rogozin persona non grata de către guvernul R. Moldova este absolut justificată. D. Rogozin spune: „Dacă de pe capul cel puţin al unui cetăţean al FR, din cei 200 000, stabiliţi în Transnistria, va cădea un fir de păr, atunci FR va lua cele mai drastice măsuri cu R. Moldova” (citat din memorie). Nu este oare o intervenţie în afacerile interne ale R. Moldova şi o ameninţare cu război? Asta pentru că ruşii, stabiliţi în raioanele de est ale R. Moldova şi Tighina, trebuie să respecte cu stricteţe legile R. Moldova şi să dea dovadă de comportament civilizat. Nu am uitat cazul, când un militar din trupele de „pacificare” ruseşti l-a împuşcat pe un tânăr moldovean. Continue reading

78 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Despre Unire, programatic

Stimaţi prieteni,

La solicitarea săptămânalului „Jurnal de Chişinău” am prezentat viziunea mea faţă de principala problemă politică a Neamului Românesc – Reîntregire statală.

Mulţumesc redacţiei săptămânalului „Jurnal de Chişinău”, doamnei Rodica Mahu, colegilor dumneaei, pentru că mi-au oferit posibilitatea de a-mi expune părerea.

Reproduc mai jos textul publicat în „Jurnal de Chişinău”, vineri, 14 iulie 2017, p. 9.

a.p.

Despre Unire, programatic

 

Moto:

„…Eu, fraţii mei, oriunde-oi căuta,

Nu mai găsesc ca dulcea Românie,

De-o şi hulesc câţi se hrănesc în ea

Corci venetici. Dar oricum va fi, fie.

Eu sânt român, şi-mi place ţara mea”.

Constantin Negruzzi.

S-a încheiat ceva mai mult de un sfert de veac de existenţă independentă a RM. În aceşti ani, conducerea politică a RM a demonstrat că nu serveşte deloc interesului naţional. Nu s-a dorit acest lucru. Ne convingem că administraţia RM nu a fost capabilă să zădărnicească furtul unui miliard de euro din băncile RM şi nu este acum în stare să restituie banii şi să pedepsească făptaşii. Statul RM, conducerea sa politică este incapabilă să propună o soluţie pentru rezolvarea problemei transnistrene, RM este un stat corupt, cinic, neputincios în multe privinţe. În fond, este un stat falit.

De aceea, ideea reîntregirii naţionale este mai actuală ca oricând. De aceea e necesar să consolidăm curentul politic unionist, să promovăm ideea Unirii RM cu România, să susţinem orice manifestare (acţiune) ştiinţifică, culturală, politică, economică, care apropie Unirea. Continue reading

158 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

DECLARAȚIA DE LA CÂMPUL ROMÂNESC – CANADA

Stimaţi prieteni,

Am primit acest important document de la cunoscutul patriot român şi vechi prieten al basarabenilor, domnul Mircea Popescu.

Am citit mesajul.

Ca unionist convins, nu pot să nu salut decizia luată la Câmpul Românesc din Canada, unde, acum câţiva ani, am avut fericita ocazie să vorbesc compatrioţilor noştri, stabiliţi peste Ocean, despre problemele, cu care ne confruntăm noi aici, în R. Moldova.

Accept aceste sarcini, puse în faţa Naţiunii Române, sunt convins – uniţi vom putea realiza Unirea.

M-am convins, pentru a câta oară? – nu adversarii noştri sunt puternici, noi suntem slabi atunci când suntem dispersaţi. Idealul Unirii ne poate uni în jurul unui scop nobil – Reîntregirea Neamului.

Odată şi pentru totdeauna!

Aşa să ne ajute Dumnezeu.

a.p.

16 iulie 2017, Chişinău

 DECLARAȚIA DE LA CÂMPUL ROMÂNESC – CANADA

15 iulie 2017

 Cu ocazia festivităților de la „Câmpul Românesc” din Canada dedicate Săptămânii Internaționale a Culturii Românești desfășurate în perioada 10-15 iulie 2017, a avut loc și o sesiune special dedicată Centenarului Unirii.

 În cadrul dezbaterilor din cadrul sesiunii, a fost citit „Apelul pentru Centenar” al Asociației „Unirea-ODIP”,  Mișcării Civice „Tinerii Moldovei” și  Platformei Unioniste „Acțiunea 2012”, document transmis participanților Săptămânii Culturale de George Simion, președintele Platformei Unioniste „Acțiunea 2012”.

S-a apreciat că obiectivele propuse în „Apelul pentru Centenar” sunt realiste și că trebuie realizată o conlucrare a forțelor unioniste ale întregii societății românești. Continue reading

123 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.