Prezentarea publică a Programului de Stat

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice

Pe data de 29 mai 2019, în Sala de conferinţe „Alexei Rău” a Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova a avut loc prezentarea publică a rezultatelor şi publicaţiilor Programului de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriilor victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”.

În cadrul manifestării, conf. univ. dr. Ludmila Cojocaru, secretar ştiinţific al Institutului de Cercetare şi Inovare (Universitatea de Stat din Moldova, USM), director de Proiect din cadrul Programului de Stat, a vorbit despre efortul depus de colaboratorii proiectului în vederea recuperării şi valorificării memoriei persoanelor deportate din raioanele din centrul Republicii Moldova (RM). În acelaşi timp dna Ludmila Cojocaru a evidenţiat însemnătatea deosebită a memoriei victimelor represiunilor staliniste, a istoriei orale, în cunoaşterea adevărului despre trecutul poporului nostru. În urma studiilor realizate, în calitate de editor, dna Ludmila Cojocaru a publicat trei volume de memorii şi studii de caz respective[1]. Continue reading

78 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan. Expoziţie

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice

Miercuri, 29 mai 2019, Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Victimelor Comunismului şi Rezistenţei (Bucureşti) a inaugurat la Chişinău, în incinta Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei (MNIM), expoziţia foto-documentară „Rusaliile Negre: Deportarea în Bărăgan”.

Ceremonia de deschidere a Expoziţiei a fost deschisă de prof. univ., dr.-hab. Eugeniu Sava, directorul MNIM. Domnia sa a vorbit despre însemnătate cunoaşterii crimelor regimurilor comuniste, comise atât în URSS cât şi în România. În acest sens, Expoziţia „Rusaliile Negre. Deportarea în Bărăgan” este binevenită şi aduce multe informaţii inedite. Continue reading

33 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Aspiraţii comune – destine paralele: masă rotundă

 

Rubrica: Polonyka

Pe data de 29 mai 2019, în incinta Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova (BNRM), a fost inaugurată expoziţia „Războiul rece. Scurtă istorie a lumii divizate”. Expoziţia a fost lansată de Ambasada Poloniei în Chişinău şi Institutul Polonez din Bucureşti. ES ambasadorul Poloniei în Chişinău Bartłomiej Zdaniuk, doctor habilitat în ştiinţe politice, a deschis Expoziţia, adresând cuvinte de salut celor prezenţi în sala BNRM. Apoi au vorbit dnii Paweł Sasanka şi Sławomir Stẹpień – autorii Expoziţiei, colaboratori ai Institutului Memoriei din Varşovia. Continue reading

36 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Sezon mort în Republica Moldova (RM)

Rubrica Politica la zi

De la 24 februarie 2019 – ziua alegerii componenţii noi a Parlamentului RM -, până azi – 3 iunie 2019, (adică mai mult de trei luni de zile) în RM timpul a încremenit. După alegeri deputaţii nu au putut constitui o majoritate pentru a numi guvernul şi a nominaliza persoane în alte funcţii de stat. Nu e de mirare: în timp ce peste tot oamenii, inclusiv cei politici, sunt în plină activitate (în Ucraina are loc procesul de înlăturare a vechii conduceri, în România Dragnea a înfundat puşcăria, iar recent Papa Francisc a realizat un turneu istoric în Patria noastră, România; în Europa s-au desfăşurat alegeri în Parlamentul European, cu anumite schimbări în componenţa acestuia) etc., etc., numai la noi nimic nu se întâmplă, nimic nu are loc, totul a înţepenit. Nu vin oameni politici din alte ţări (guvernul nostru este doar unul „tehnic”), nu vin investitori, nimic-nimic. Asta la nivel înalt. Continue reading

59 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Lansarea volumului 2 „Documentele reeducării”, editate de Mircea Stănescu

Rubrica Cronica vieţii ştiinţifice

Luni, 27 mai 2019, la Facultatea de Istorie şi Filozofie a Universităţii de Stat din Moldova a avut loc lansarea celui de-al doilea volum de documente[1], editate de istoricul din Bucureşti Mircea Stănescu. Născut în 1968, Mircea Stănescu a absolvit Facultatea de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1994) şi a susţinut teza de doctor la aceiași Universitate (1999).

Pe dl Mircea Stănescu l-am cunoscut la Simpozioanele de la Piteşti, organizate de dl profesor Ilie Popa. Acolo am discutat cu dumnealui diverse aspecte ale terorii comuniste, atât în URSS, cât şi în România comunistă. „Fenomenul Piteşti” a fost unul deosebit în peisajul concentraţionar al regimului comunist român. Numita reeducare a fost în realitate un fel de tortură fizică şi psihică faţă de prizonierii lagărului, menită să distrugă personalitatea umană. Continue reading

31 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Odesa: Muzeul contrabandei

Cu prilejul participării la Conferinţa ştiinţifică internaţională „Sudul Ucrainei: dimensiunile etnice, istorice, lingvistice, culturale şi religioase”, am avut posibilitatea să vizităm Muzeul contrabandei, situat pe strada Katherinivska, nr. 6.

Este un muzeu unic în felul său, consacrat contrabandei – activităţii, îndreptate împotriva deciziilor administrative sau guvernamentale. Exponatele Muzeului demonstrează că contrabanda şi lupta cu acest fenomen a început mai devreme de a fi întemeiat oraşul Odesa. Administraţia ţaristă a angajat cazaci, care contracarau contrabanda, fiind remuneraţi pentru aceasta cu 25 % din valoarea mărfurilor confiscate. Ecaterina a II-a a decis să renunţe la serviciile cazacilor. Atunci chiar ei, cunoscând bine toate secretele activităţilor de trafic, au preluat această meserie. Continue reading

29 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

„Deadea Vova, Mî s toboi”: Rusia în flăcări şi lacrimi. Tragedii şi cazuri excepţionale (mai 2019)

1.      Incendii

În mai au bântuit incendiile, numite „forestiere”, în foarte multe regiuni şi autonomii ale Federaţiei Ruse (FR). Televiziunile centrale au fost nevoite să informeze populaţia despre aceste dezastre, numite „naturale”. De ce „naturale” dacă de fiecare dată prezentatorii ştirilor vorbeau despre „factorul uman”, adică oamenii au fost (sunt) acei factori, care dau foc la grămezile de gunoi, la iarba uscată sau la paie etc. Iată cronica incendiilor din mai 2019:

1. 3 mai 2019. În FR continuă incendiile forestiere. Pompierii au reuşit să stingă 148 focare de incendii de pe o suprafaţă de peste 40 000 de hectare. Incendiile continuă în Zabaikalia, regiunea în care au ars peste 100 de case. La stingerea incendiilor au fost folosite două avioane. Situaţia continuă a fi complicată şi în Bureatia şi regiunea Amur, în care, în două raioane a fost introdusă starea de urgenţă[1]. Continue reading

42 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Odesa: Conferinţă ştiinţifică internaţională, ediţia a VII-a

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice

Moto: Aşa cum un copil nu poate avea două mame,

tot aşa un popor nu poate avea două limbi

(din spusele la Masa rotundă)

În perioada 17-18 mai 2019, în incinta Universităţii Naţionale de Marină din Odesa (UNMO), şi-a desfăşurat lucrările cea de-a şaptea ediţie a Conferinţei ştiinţifice internaţionale cu genericul „Sudul Ucrainei: dimensiunile etnice, istorice, lingvistice, culturale şi religioase”. Însufleţitorul şi organizatorul evenimentului ştiinţific este prof. univ., dr.-hab. Nicolae Mihailuţa, şeful Catedrei de istorie a Ucrainei, disciplinelor de drept şi lingvistice a UNMO.

Deschiderea Conferinţei a avut loc în Sala de festivităţi a UNMO. Participanții la Conferinţă au fost salutaţi de profesorul Serghei Rudenco, rectorul UNMO. Între vorbitori a fost şi Consulul general al României în Odesa, dr. Emil Rancea.

În cadrul Conferinţei a fost desfăşurată  Masa rotundă cu genericul „Limba, Biserica, Eroii: problemele şi experienţa în calea integrării europene”. În lumina evoluţiilor din Ucraina (interzicerea folosirii limbii ruse în organele de stat, lupta pentru consolidarea Bisericii Ortodoxe Ucrainene, alegerea preşedintelui Ucrainei Vladimir Zelenski etc.), discuţiile în cadrul Mesei rotunde au fost aprinse, opiniile fiind de multe ori diverse. Tonul discuţiilor l-a dat dl Serghei Grineveţki, cetăţean de onoare al Odesei şi regiunii Odesa, care şi-a expus punctul de vedere referitor la statutul limbii ruse, la situaţia Bisericii din Ucraina şi, în mod special – în Odesa şi regiunea Odesa. Continue reading

34 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

„Românii din Balcani”. Sesiune Ştiinţifică Internaţională, Oradea, mai 2019

Între 10 şi 12 mai 2019, în incinta Bibliotecii Universităţii din Oradea şi-a desfăşurat lucrările Sesiunea Ştiinţifică Internaţională cu genericul „Românii din Balcani (sec. al VIII-lea – sec. al XXI-lea”, organizată de Academia Oamenilor de Ştiinţă din România (AOŞR), Secţiunea Ştiinţe Istorice şi Arheologie.

Deschiderea lucrărilor Sesiunii a avut loc în Sala de Conferinţe a Bibliotecii Universităţii din Oradea. Dl prof. univ. dr. Mihai Drecin, membru corespondent al AOŞR, gazda evenimentului, a oferit cuvântul rectorului Universităţii din Oradea, prof. univ. dr. ing. hab. Constantin Bungău, care a salutat participanţii la Sesiune, dorindu-le succes.

A urmat dl Ioan Mihaiu, prefectul Judeţului Bihor, care, de asemenea, a adresat cuvinte de salut celor prezenţi în sală. Mesaje de salut au fost rostite de prof. univ. dr. Ion Solcanu, preşedintele Secţiunii Ştiinţe Istorice şi Arheologie, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, prof. univ. dr. Ioan Horga, decanul Facultăţii de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, prof. univ. dr. hab. Sorin Şipoş, director al Şcolii Doctorale în Istorie, director al Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir” din Oradea şi alţii.

La încheierea părţii oficiale solista Ansamblului de cântece şi dansuri populare „Bihorul” din Oradea, dna Ioana Urs a interpretat cântecul popular aromânesc „Ny dzuă di sârbâtoare”. Continue reading

50 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.

Rusia în flăcări şi lacrimi: tragedii şi cazuri excepţionale (4, aprilie 2019)

Rubrica: Federaţia Rusă: cu ochii pe ea

Îndemnul rămâne acelaşi: „Putin nu trebuie nici iubit şi nici urât, ci doar înţeles pentru a putea analiza lucid situaţia, pentru a putea construi o strategie şi o tactică utile intereselor noastre” (Vasile Ernu).

Abrevieri:

FR – Federaţia Rusă

RM – Republica Moldova

1.   Generalităţi

1. De mult timp am observat, dar am vrut să verific. Aşa şi este: asistenţa tehnică (microfoanelor, difuzoarelor etc.) în timpul convorbirilor (mese rotunde, conferinţe de presă etc.) preşedintelui FR Vladimir Putin este de producţie străină. De pildă, pe data de18 aprilie 2019, V. Putin a avut o întrevedere cu oameni de afaceri francezi. El a vorbit la microfon, de producţie… germană – Bosch[1]. De ce? Oare chiar nu sunt capabili ruşii să producă microfoane şi difuzoare proprii? Continue reading

88 vizualizări

Comentariile nu sunt permise.