Pe data de 28 noiembrie 2023 Ambasada României la Chișinău a organizat o recepție cu ocazia Zilei Naționale a României. La recepție au fost prezenți demnitari ai Republicii Moldova (RM) – dna Președinte al RM Maia Sandu, Prim-ministrul RM dl Dorin Recean, Președintele Parlamentului RM dl Igor Grosu, ambasadori acreditați la Chișinău, scriitori, militari, reprezentanți ai presei, ai culturii etc.

Cu un cuvânt de salut către cei prezenți s-a adresat ES dl Ambasador al României în RM Cristian-Leon Țurcanu. După care, la microfon a fost invitată dna Președinte al RM Maia Sandu.

Înainte de a expune discursul dnei M. Sandu este cazul să ne întrebăm: cei cu acest 1 decembrie? La ce an se referă? Ce s-a întâmplat atunci? Întrebările sunt stranii. Asta pentru că în școlile noastre se învață această materie: Ziua Națională a României celebrează Marea Unire a românilor din 1918. La 1 decembrie 1918, la Alba-Iulia, a avut loc Unirea Transilvaniei cu România, acolo fiind întrunită Marea Adunare Națională care a decis ca și Ardealul, ultima provincie românească, să se unească cu Țara. A fost încununarea unui efort imens, expus vreme de decenii spre un proiect de țară în care să se regăsească toți românii. Continue reading →

În noiembrie 2023 Senatul Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de decis decernarea titlului onorific de Doctor Honoris Causa profesorului universitar doctor Ion Solcanu. Pe data de 22 noiembrie 2023, în cadrul unei adunări solemne, profesorului Ion Solcanu i-a fost înmânată Diploma și însemnele respective.

În cadrul solemnității, subsemnatul am rostit Laudațio, pe care o public mai jos.

Prof. univ. dr. Ion Solcanu – un istoric desăvârșit 

Prof. univ. dr. Ion Solcanu s-a afirmat mai întâi ca specialist în istoria artei medievale românești. În 1983 a susținut teza de doctor cu tema Elemente laice în pictura murală religioasă din Moldova, secolele al XV-lea – al XVII-lea”[1] care va fi publicată în limbile română și engleză, după evenimentele din decembrie 1989[2]. În monumentala Enciclopedie  a istoricilor din România se afirmă că „este unul dintre cei mai  buni cercetători ai istoriei artei medievale românești, în special al picturii bisericilor din Bucovina, domeniu în care a adus contribuții științifice fundamentale[3]. Între acestea amintim aspectul deosebit de important privind începuturile picturii exterioare din Moldova care, până la Domnia Sa, erau plasate de specialiști  odată cu prima domnie al lui Petru Rareș (1527-1538). Cercetând ansamblul de picturi de la biserica Arbure, a căror datare figura pentru a doua domnie a lui Petru Rareș (1541-1546), istoricul de artă Ion I. Solcanu, coroborând  și  observațiile unor specialiști în domeniu referitoare la alte monumente, mută datarea picturilor interioare și exterioare de la Arbure pentru începutul secolului al XVI-lea (opinie împărtășită, între alții, de academicienii Virgil Vătășianu și Andrei Eșanu) și argumentează că începuturile acestei impresionante faptă de cultură medievală românească, care este  pictura exterioară, își are începuturile în vremea domniei lui Ștefan cel Mare, la cumpăna secolelor XV-XVI, când existau deja ansambluri iconografice coerente, pe deplin închegate, cu semnificații care depășeau granițele imediat teologale,  pentru a cunoaște apogeul în timpul domniei lui Petru Rareș[4]. Continue reading →

Rubrica: Există o asemenea carte!

Editura Omnium din București a publicat o carte foarte utilă pentru persoanele interesate de desfășurarea războiului agresiv al Federației Ruse (FR) împotriva Ucraina, de poziția României și Republicii Moldova (RM) în contextul Războiului hibrid, ajuns în Ucraina la ultima lui fază – la aplicarea armelor[1]. Cartea prezintă o culegere de articole de analiză a situației dintr-un șir de state post-comuniste, în care rușii au conservat agenți de influență, spioni, profitori etc., care servesc nestingheriți interesele FR. Au fost inserate, de asemenea, un șir de interviuri și editoriale ale publicației Veridica.

La începutul cărții au fost prezentași autorii materialelor (foto și scurte date biografice): Marian Voicu, Armand Goșu, Dragoș Mateescu, Cătălin Gomboș (redactor șef Veridica), Toader Păun, Cosmin Popa, Ioana Dumitrescu, Angela Grămadă, Ionuț Iamandi, Bogdan Matei, Horia Sârghi, Mihai Geamănu, Maria Simina Dimancea (România), Mădălin Necșuțu, Cornel Ciobanu, Corneliu Rusnac, Mariana Vasilache (RM), Marin Gherman, Liubov Veliciko, (Ucraina), Balázs Barabás (Ungaria), Svetoslav Todorov (Bulgaria), Vuk Velebit (Serbia), Michal Kukawski (Polonia), Kaspars Germanis (Letonia) și Michael Švec (Cehia). Continue reading →

La inițiativa Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (AIRM), miercuri, 8 noiembrie 2023, în incinta Centrului de Informare și Documentare NATO de la Chișinău, a avut loc o Masă rotundă, la care au fost puse în discuție problemele actuale ale asigurării securității naționale a Republicii Moldova (RM). La discuții au luat parte dl Ion Tăbârță, directorul Centrului de Informare și Documentare NATO, membrii AIRM, invitați, reprezentanți ai presei.

Discuția s-a axat pe problema asigurării securității naționale a RM în contextul războiului agresiv al Federației Ruse (FR) împotriva Ucrainei. Conducerea AIRM, inițiatoarea Mesei rotunde, a pornit de la ideea promovării în societatea noastră a convingerii că securitatea cetățenilor Republicii Moldova poate fi asigurată doar prin aderarea ei la Tratatul Alianței Nord-Atlantice (NATO). Eforturile financiare, depuse de conducerea RM în vederea înzestrării Armatei naționale sunt binevenite, dar ele nu sunt suficiente pentru constituirea unei forțe militare capabile să opună rezistență forțelor armate ale FR, în caz de intervenție a acestora.  Iată de ce AIRM pledează pentru inițierea cât mai rapidă a negocierilor de accedere a RM în Alianța Nord-Atlantică. Continue reading →

 1.      Între 6 și 7 octombrie, la Universitatea „Dunărea de Jos”, și-a desfășurat lucrările Conferința internațională „Presa și cultura în spațiul european” cu tema „Războiul hibrid reflectat în mass-media”, la care au participat cu comunicări subsemnatul (Ss) și conf. univ. dr. Silvia Grossu, membră a AIRM. O informație despre acest eveniment a fost prezentată cititorilor[1].

2.      Între 26 și 27 octombrie, în incinta Primăriei Municipiului Buzău, și-a desfășurat lucrările Sesiunea de comunicări științifice „Buzăul, oraș deschis tradițiilor, cercetării istorice și salvării patrimoniului”. „In honorem profesor universitar dr. Ion I. Solcanu – Salvarea patrimoniului – salvarea identității”. Organizatorii evenimentului: Primăria Municipiului Buzău, Academia Oamenilor de Știință din România, Academia de Știință a Moldovei, Universitatea de Stat din Moldova, Institutul European pentru Cercetări Multidisciplinare, Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, „Dialogica. Revistă de studii culturale și literatură” și Centrul Cultural și Educațional „Alexandru Marghiloman”. În cadrul Sesiunii de comunicări Ss am prezentat tema Ucraina și ucrainenii pe paginile revistei „Viața Basarabiei”. AIRM a înaintat un demers Academiei de Științe din Moldova (AȘM) prin care a solicitat oferirea unei medalii profesorului univ. dr. Ion I. Solcanu. AȘM a dat curs solicitării. Secretarul general al AȘM, prof. univ., dr. hab. Liliana Condraticova a citit decizia AȘM și i-a înmânat profesorului Ion I. Solcanu Medalia „Dimitrie Cantemir” (pentru contribuția deosebită la cercetarea trecutului și cu prilejul împlinirii vârstei de 80 de ani). Continue reading →

Pe data de 13 octombrie 2023, în capitala Kârgâzstanului Bișkek a avut loc ședința Consiliului șefilor de state ale Comunității Statelor Independente (CSI). În ședință, președintele Federației Ruse Vladimir Putin a expus cauzele (din punctul lui de vedere) ieșirii unor state din componența CSI (a Georgiei și a Ucrainei, ultima, se constată, că nu a ratificat Acordul de constituire a CSI). Referitor la Republica Moldova (RM), V. Putin a spus următoarele:

«Ну, а такая страна как Молдова, она практически утрачивает свою идентичность. Элиты этой страны вообще считают, что они не молдаване. Они называют себя румынами. Но это их выбор…»[1]

Tradusă în limba română, afirmația președintelui Vladimir Putin sună astfel: Continue reading →

Prof. univ. dr. Ion Solcanu este un bun specialist în istoria artei medievale românești. Dovadă sunt articolele[1] și monografiile[2] publicate. Lucrările dumnealui sunt cunoscute, studiate și folosite de istoricii culturii românești medievale, inclusiv de cei din Basarabia.

Profesorul Ion Solcanu s-a născut în localitatea Bogdănești, jud. Suceava. În aceiași localitate s-a născut istoricul și omul politic Ioan Hudiță (1896). Pe deplin explicabilă dorința istoricului Ion Solcanu să studieze și să publice o monografie consacrată distinsului său consătean[3]. Important de știut că, așa cum menționează prof. Ion Solcanu, Ioan Hudiță „a urmat studii la Universitatea din Iași între anii 1915-1919, luându-și licența în drept, geografie, iar în istorie cu distincția «magna cum laude»; se califică primul pe țară, cu media 9,63 la examenul de capacitate pentru învățământul secundar, disciplina Istorie, iar la specialitatea secundară, Dreptul și Economia politică s-a situat tot cel dintâi cu media 9,22. Pe temeiul acestor rezultate a funcționat ca profesor la Liceul «Bogdan Petriceicu Hașdeu» din Chișinău în anii școlari 1919-1920 și 1920-1921…”[4] Continue reading →

Pe data de 6 și 7 octombrie, în cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați, și-a desfășurat lucrările Conferința internațională „Presa și cultura în spațiul european” cu tema „Războiul hibrid reflectat în media”. Conferința a fost organizată de un comitet în frunte cu conferențiarul universitar doctor Cătălin Negoiță, președintele Asociației Române de Istorie a Presei.

Deschiderea lucrărilor Conferinței a avut loc în Sala Senatului (Rectoratul Universității „Dunărea de Jos”, str. Domnească, nr. 47). Cuvinte de salut au rostit dl Cătălin Negoiță, dna Simona Antofi, decanul Facultății de Litere, Universitatea „Dunărea de Jos” și alții.

În ședința în plen au fost prezentate două comunicări. Doamna Carmen Ionescu, directorul Agenției de Presă RADOR, a vorbit despre Războiul hibrid din Ucraina – o încercare fără precedent pentru agențiile de presă. Continue reading →

La București, Editura Militară a scos de sub tipar monografia dr. Daniela Șișcanu despre rolul propagandei sovietice în timpul anexărilor teritoriale ale URSS în anii 1939-1940[1].

Problema utilizării propagandei în scopul îndoctrinării propriului popor și a justificării politicii externe este deosebit de actuală datorită invaziei ruse în Ucraina, a războiului agresiv de mari proporții, început de Federația Rusă la 24 februarie 2022. În acest război sângeros împotriva Ucrainei, Kremlinul utilizează doi factori: cel militar și propaganda agresivă. Dar îndoctrinarea populației ruse și a celei de peste frontierele Rusiei cu idei ce nu corespund adevărului s-a făcut de ruși și până la Vladimir Putin. Cartea ce o vom prezenta mai jos este o bună dovadă în acest sens. Continue reading →

Rubrica D-ale istoriei

            Revista Limba Română (LR) s-a impus în viața culturală a Spațiului românesc datorită problemelor abordate, perseverenței de a ieși sistematic de sub tipar cu rubrici multe, dar susținute permanent de autori de mare prestigiu. Incontestabil, este meritul echipei redacționale și, în primul rând, al redactorului-șef Alexandru Bantoș, al redactorului șef adjunct Ana Bantoș, al celorlalți membri ai colegiului de redacție.

            Revista s-a remarcat prin apărarea și promovarea limbii române și a identității românești în Republica Moldova. Cred, este cel mai important merit al echipei redacționale. Continue reading →