Rubrica D-ale istoriei

Astăzi se împlinesc 545 de zile de la invazia absurdă a Federației Ruse (FR) în Ucraina – stat suveran și independent, membru-fondator al Organizației Națiunilor Unite, frontierele căreia au fost recunoscute de Comunitatea internațională, inclusiv de FR. Sângerosul război al rușilor împotriva Ucrainei a developat multe realități, unele vizibile, altele – depistate în zilele nemilosului război. Pentru ucraineni războiul de apărare a patriei lor a însemnat consolidarea națiunii în jurul unor idealuri sfinte: integritatea teritorială a țării lor, apărarea libertății, democrației, cursului european și NATO. Pentru ruși războiul agresiv împotriva Ucrainei a însemnat o criză totală a idealurilor, a scopurilor politicii externe a FR, a imaginii Rusiei în lume.

Criza unor idealuri de viitor (bunăstare, democrație, recunoașterea sinceră a crimelor comise de regimurile țarist și comunist, dar și cel numit „democratic”, de după 1991) i-a făcut și îi face pe conducătorii de astăzi ai FR să accepte și să promoveze figuri odioase ale trecutului ca modele de mobilizare și patriotism. Una din aceste figuri este Iosif V. Stalin – unul din cei mai sângeroși dictatori din istoria omenirii. În februarie 1956, la cel de-al XX-lea congres al PCUS, comuniștii înșiși, unii din ei – colaboratori apropiați ai dictatorului, – au condamnat crimele odioase ale lui Iosif Stalin. În anii „dezghețului” hrușciovian, apoi în ai „transparenței” lui Mihail Gorbaciov, au fost publicate sute (poate chiar mii) de volume de documente, memorii ale celor ce au suferit de pe urma stalinismului, studii etc. în care au fost demonstrate convingător urmările politicii represive, de teroare a organelor de stat, față de milioane de oameni nevinovați. Continue reading →

Rubrica D-ale Istoriei

Pe data de 29 octombrie 2023 se vor împlini 100 de ani de la proclamarea Republicii Turcia. Este un bun prilej de a pune în discuție un subiect actual și important, cel al viziunilor și politicilor privind atât trecutul, cât, mai ales, viitorul a două state, a Turciei și Rusiei.

În edificarea Statului modern turc un rol determinant l-a avut Mustafa Kemal Atatürk (1881-1938). El s-a născut în Salonic  în familia unui funcționar vamal, care a decedat de timpuriu. Astfel, Mustafa a fost educat de mama lui, țărancă obișnuită. Mustafa a fost trimis la o școală militară de stat, a continuat studiile în înalte instituții de învățământ militar. În anii studiilor, Mustafa Kemal a fost pasionat de operele lui J. J. Russo, Voltaire etc.

Mustafa Kemal a fost un ofițer activ; în cadrul Armatei otomane a dat dovadă de talent, pricepere, experiență; a participat la diverse operațiuni militare, inclusiv în cele două războaie balcanice[1], precum și în Primul Război Mondial. Continue reading →

Rubrica D ՚ale Istoriei

Pe data de 21 iulie 2023 președintele Federației Ruse (FR) Vladimir Putin a convocat ședința Consiliului de Securitate al țării (în regim on-line). În cadrul ședinței V. Putin a prezentat viziunea sa, profund greșită, referitoare la războiul agresiv pe care îl duce în Ucraina. Ca de obicei a dat vina pe Occident, în special – pe „hegemon”, SUA, care, în opinia lui, au interes nu doar să tărăgăneze războiul din Ucraina, ci și să slăbească Europa occidentală[1]. Adică nu Rusia a cotropit teritoriile Ucrainei, stat independent, ci SUA; nu Rusia lansează zilnic (mai exact – noaptea) rachete peste localitățile  ucrainene, omorând oameni pașnici, între ei, mulți copii. V. Putin personal se face vinovat de acest sângeros război. Din nou (a mai făcut-o și cu alte ocazii) V. Putin a vorbit despre Polonia, despre istoria ei. Bineînțeles, istoria așa cum o înțelege și o prezintă el. Continue reading →

Războiul agresiv al Federației Ruse (FR) împotriva Ucrainei – stat suveran și independent, a suscitat interesul opiniei publice mondiale față de Ucraina și de conducătorul ei, Volodimir Zelenski. În rândul noilor cărți consacrate atât războiului, cât și oamenilor politici implicați, în primul rând – Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, se înscrie și cartea fostului șef al redacției anglofone a televiziunii „France 24”, corespondent special trimis în Ucraina Fenwick Gallagher[1].

Cartea începe cu o Prefață („Un lider înnăscut”, p. 7-18) , semnată de Florin Șperlea, după care urmează Introducerea (p. 19-24), zece capitole (p. 25-211) și Concluzie (p. 212-218). Continue reading →

Recent au fost publicate materialele celei de-a doua Conferințe științifice naționale cu participare internațională „Intelectualitatea română între ideologie, libertate academică și naționalism”[1], coordonate de conf. univ. dr. Liliana Rotaru.

Volumul cuprinde o Prefață, semnată de coordonatoarea ediției și două compartimente. În primul, întitulat „De la Imperiul rus la Imperiul sovietic: strategii de rezistență și tactici de supraviețuire a intelectualității basarabene”, au fost incluse 9 articole-studii. Cel de-al doilea capitol, având genericul „Intelectualitatea românească și comunismul: între vicisitudinile timpului și povara opțiunii”, a cuprins, de asemenea, 9 studii.

În Prefață conf. univ. dr. Liliana Rotaru a menționat că ediția a doua a Conferinței naționale cu participare internațională s-a realizat în cadrul proiectului nr. 20.80009.16.11 Patrimoniul academic universitar din RSS Moldovenească: investigarea și valorificarea bunelor practici (Program de Stat 2020-2023). Semnatara Prefeței a expus succint desfășurarea Conferinței și problemele științifice abordate de participanți. Continue reading →

Profesorul universitar, doctorul habilitat Valeriu Dulgheru este un cunoscut comentator al evenimentelor politice din Republica Moldova (RM)[1]. Războiul agresiv al Federației Ruse (FR) împotriva Ucrainei – stat suveran și independent, membru-fondator al Organizației Națiunilor Unite (ONU) – l-a făcut pe distinsul profesor și publicist Valeriu Dulgheru să atragă o atenție sporită evenimentelor tragice ce se desfășoară în țara vecină. Astfel, în primăvara anului curent profesorul V. Dulgheru a publicat un volum de studii și cronici ale evenimentelor din Ucraina întitulat „Cronica unui război criminal”[2].

Cartea domnului profesor V. Dulgheru cuprinde o Prefață, patru capitole, Postfață și Bibliografie. În Prefață (p. 7-8) autorul face o prezentare de ansamblu a marii tragedii, abătute asupra poporului ucrainean. V. Dulgheru menționează: „Căpcăunul secolului al XXI-lea V. Putin a început cel mai sângeros război, care deja de un an pârjolește întreaga Ucraină. Acest război criminal a generat cea mai mare catastrofă umanitară: zeci de mii de morți, inclusiv copii, femei, bătrâni neajutorați; sute de mii de copii și vârstnici deportați în Rusia (între 900 000 și 1,6 milioane de ucraineni ar fi fost deportați în Rusia, 9 000 dintre care fiind copii separați de părinți sau ai căror părinți au fost uciși); peste zece milioane de refugiați externi (pe 02.08. 2022 numărul refugiaților era de 10 107 957 !) și alte vreo zece milioane de refugiați interni, care și-au părăsit casele distruse sau ocupate de moscali; zeci de orașe rase de pe fața pământului, zeci de mii de case și întreaga infrastructură distruse” (p. 7). Continue reading →

Rubrica Ucraina în flăcări…

ORCID ID: 0000-0002-5449-1023

Nemilosul război al Federației Ruse împotriva poporului ucrainean a cutremurat lumea. Intelectualitatea progresistă a condamnat și condamnă cu fermitate crimele de război, comise de clica militaristă condusă de Putin. Ziariștii, scriitorii, istoricii, analiștii politici etc. au atras atenția asupra evenimentelor din țara vecină, au monitorizat cele ce se întâmplă în Ucraina, Federația Rusă, Republica Moldova etc., au făcut comparații cu trecutul, au examinat comportamentul oamenilor simpli, dar și a conducătorilor de state, de organizații internaționale etc. și au expus opiniile lor în articole și cărți. Mai jos prezentăm o carte semnată de dl Valeriu Saharneanu.

Cartea cunoscutului ziarist basarabean Valeriu Saharneanu[1] cuprinde o Prefață și 90 de articole publicistice care reflectă evenimentele din Ucraina, Republica Moldova, Europa etc. în perioada ianuarie-decembrie 2022. Dl Valeriu Saharneanu are o bogată experiență jurnalistică, a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova (RM, 2011-2014), cunoaște excelent realitatea politică a spațiului Pruto-nistrean. Continue reading →

Ne referim la experiența de secole a rușilor de aplicare a practicii „pământului pârjolit”. Sute de ani, la retragerea forțelor militare ale rușilor, din raționamentul de a căra cu ei sau de a distruge (dacă nu sunt în stare să ducă cu ei la retragere), – bunurile materiale au fost distruse. Pentru „a nu fi folosit de adversar”.

Cel mai la îndemână exemplu este incendierea Moscovei în 1812: în fața trupelor lui Napoleon, general-guvernatorul Moscovei Rostopovici a ordonat distrugerea orașului până la temelie; la indicația lui au fost pregătite substanțe inflamabile, precum și polițiști, îmbrăcați în civil, care au dat foc Moscovei[1].

După mai mult de un an de relații excelente de prietenie și cotropiri teritoriale coordonate, pe 22 iunie 1941, Germania condusă de A. Hitler a atacat URSS condusă de I. Stalin. Fiind pregătită de ofensivă împotriva Germaniei, conducerea de la Kremlin a fost surprinsă de înaintarea vertiginoasă a forțelor militare germane și nevoită să se retragă în interiorul țării și… să aplice tactica „pământului pârjolit”. La 29 iunie, I. Stalin și V. Molotov au semnat o Directivă în care cereau organelor de partid și de stat, între altele: „(…) 4. În cazul retragerii unităților Armatei roșii a trimite (în regiunile din interiorul URSS, a. p.) tot materialul rulant, a face să nu rămână nici o locomotivă, nici un vagon; a nu lăsa dușmanului nici un kilogram de pâine, nici un litru de carburanți (…). Toate bunurile de preț, inclusiv metalele neferoase, grâul și combustibilul, ce nu pot fi evacuate, urmează a fi nimicite necondiționat[2].

Conducerea numitei RSS Moldovenești a aplicat Directiva Kremlinului la condițiile basarabene: culturile cerealiere și cele de plante oleaginoase, rezervele de alimente ce se găsesc în depozite de lemn „să fie stropite cu benzină sau gaz lampant și să li se dea foc”[3]. Aceleași culturi, indică în continuare documentul citat, dar depozitate în încăperi ignifuge – depozite din cărămizi, elevatoare și uscătorii – să fie nimicite pe calea aruncărilor în aer[4]. Continue reading →

Pe data de 24 februarie 2022, la ordinul președintelui Federației Ruse (FR) Vladimir Putin forțele militare ruse au invadat Ucraina – stat suveran, independent, membru-fondator al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Scopul declarat al intervenției ruse în Ucraina – „denazificarea” și „demilitarizarea” acestei țări.

Conducerea FR a considerat că timp de trei zile Ucraina va capitula. Dar calculele putiniștilor s-au dovedit a fi greșite. Ucrainenii au opus rezistență, făcând ca agresorul rus să se retragă de pe multe teritorii ocupate provizoriu.

Un rol decisiv în apărarea Ucrainei l-a avut (îl are în continuare) președintele acestui stat Volodimir Zelenski (n. 1978). Datorită curajului personal de care a dat dovadă (în vremuri deosebite, în timp de război) chiar din primele clipe ale invaziei rusești, ucrainenii au rezistat și rezistă, își apără vitejește Patria lor și vor învinge! Continue reading →

Joi, 23 martie 2023, în Sala de Arte și Hărți a Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, a avut loc lansarea volumului Războiul monumentelor. Restabilirea monumentelor românești interbelice din Republica Moldova. 2010-2022[1]. Autor – avocatul, membru fondator al Asociației obștești „Monumentum”, Iulian Rusanovschi.

În calitate de moderator, subsemnatul am expus succint politica bolșevicilor față de monumentele de for public. Conducătorul loviturii de stat din octombrie 1917, conducătorul Statului sovietic, Vladimir Lenin personal a promovat politica de distrugere a monumentelor, înălțate de țarism și de ridicare a monumentelor care promovează ideologia comunistă. În anii Primei ocupații sovietice a Basarabiei (1940-1941), dar, mai ales după reocuparea Basarabiei, în august 1944, conducerea URSS a continuat cu o râvnă accentuată distrugerea monumentelor românești – parte a memoriei colective și pilon al identității românești, și înălțarea monumentelor ce înfățișau personalități și fapte ale timpurilor sovietice. Localitățile Republicii Moldova au fost înțesate cu monumente care înfățișau pe liderii bolșevici – Lenin, Stalin, Krupskaia etc., dar și ostași „eliberatori”, tancuri, tunuri ș.a.m.d.

Iulian Rusanovschi și-a formulat ca scop să inventarieze monumentele ridicate în Basarabia în anii interbelici (1918-1940), să găsească cimitirele eroilor români, distruse de sovietici, alte însemne publice naționale românești. În rezultat, în 2018, domnia sa a scos de sub tipar primul volum întitulat „Războiul monumentelor”[2]. Continue reading →