Pe data de 14 martie 2023, în regim on-line, a avut loc ședința Comitetului de Conducere al Asociației Istoricilor din republica Moldova „Alexandru Moșanu”.

La ordine zilei au fost abordate următoarele chestiuni:

1.      Activitatea membrilor AIRM „A. Moșanu” în luna curentă (martie 2023)

2.      Plata cotizațiilor și alocarea a 2 % din impozitul pe venit în fondul AIRM „A. Moșanu”

3.      Diverse.

La primul punct al ordinii de zi au luat cuvântul ss, Ion Negrei, pr. Dr. Viorel Cojocaru, drd. Viorel Bolduma, drd. Crina Harea.

Am decis: membrii AIRM „A. Moșanu” vor participa la următoarele activități: Continue reading →

Cuvinte cheie: România subjugată de sovietici; Stalin – cetățean de onoare al României; Molotov – cetățean de onoare al Clujului; Vîșinski, decorat de rege, cetățean de onoare al Sibiului

Având posibilitatea să aleagă între constituirea unui sistem de securitate colectivă în Europa alături de Puterile occidentale democratice (Franța și Marea Britanie), pe de o parte și Germania hitleristă, totalitară și revanșardă, pe de altă parte, la 19 august 1939, dictatorul URSS Iosif Stalin (1878-1953) a luat decizia de a se alia cu Führerul Adolf Hitler (1889-1945). În urma unor tratative lejere, ca „între vechi prieteni”, Viaceslav Molotov (1890-1986), comisarul poporului pentru Afaceri externe și Joachim von Ribbentrop (1893-1946), ministrul german de Externe, în prezența dictatorului bolșevic, au semnat Tratatul de neagresiune și Protocolul adițional secret, numite și Pactul Molotov-Ribbentrop. Unii autori folosesc sintagma Pactul Stalin-Hitler. Este corect în toate cazurile. Continue reading →

Pe data de 24 februarie 2023, în incinta Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova (BNRM), Sala cu Hărți, Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (AIRM „A. Moșanu”) a desfășurat Conferința științifică cu tema „Politica agresivă a Federației Ruse față de statele din spațiul fost sovietic”, prilejuită de împlinirea unui an de la declanșarea războiului agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei (24 februarie 2022).

Conferința a fost deschisă de doamna Elena Pintilei, directoarea BNRM. În Cuvântul de salut dna Directoare a prezentat expoziția de fotografii care au imortalizat marile distrugeri, comise de militarii ruși în Ucraina: edificii (așa cum erau ele până la invazia rusească) și, alături – aceleași clădiri, transformate de cotropitorii ruși în ruine. Dna Elena Pintilei a urat succes participanților la Conferință. Continue reading →

Joi, 16 februarie 2023, în Sala de Conferințe a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, a avut loc lansarea monografiei dlui drd. Corneliu Prepeliță, consacrată deportărilor din localitățile raionului Ungheni[1].

În debutul evenimentului, dl Corneliu Prepeliță, președintele Asociației Istoricilor „Nicolae Iorga” din raionul Ungheni, a semnat un Acord de colaborare cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, director – Petru Vicol.

Despre importanța noii monografii a vorbit dl dr. Octavian Țâcu, ex-deputat (2019-2021), originar din localitatea Costuleni, raionul Ungheni. Domnia sa este unul din cei mai competenți istorici basarabeni în problema deportărilor; în câteva rânduri a condus „Expedițiile Memoriei” – studii de documentare în locurile în care au fost deportați basarabenii (1941, 1949, 1951). Continue reading →

Pe data de 9 februarie, în cadrul Conferința științifică internațională „Patrimoniul de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine” (Sala Azurie, Academia de Științe a Moldovei, AȘM), a avut loc lansarea volumului Arta metalelor. Portrete de creație ale bijutierilor și meșterilor de artă decorativă (a doua jumătate a secolului al XX-lea – începutul secolului al XXI-lea)[1], semnată de dr. hab. Liliana Condraticova, secretar științific general al AȘM.

Cartea a apărut în condiții poligrafice excelente; conține imagini color și alb-negru de o calitate înaltă. Subsemnatul, am avut onoarea să citesc manuscrisul cărții, să redactez Prefața. Mă bucur de apariția acestei monografii deosebit de importante pentru comunitatea științifică, dar și pentru publicul larg de cititori.

Felicitări autoarei!      Mai jos re-tipăresc Prefața (p. 7-8).

Acum câțiva ani, la Chișinău a văzut lumina tiparului monografia Arta metalelor din Basarabia, ce a stat la baza tezei de doctor habilitat în studiul artelor și culturologie și doctor habilitat în istorie Evoluția prelucrării artistice a metalelor în Basarabia (secolul al XIX-lea – prima jumătate a secolului al XX-lea) susținută în 2018. Autoarea tezei și a monografiei dr. hab. Liliana Condraticova a venit cu informații și imagini inedite cu privire la dezvoltarea orfevrăriei și feroneriei laice și de cult în acest interval cronologic. Istoriografia națională a fost completată astfel cu o lucrare de sinteză cu referire la prelucrarea artistică a metalelor din Basarabia, un compartiment valoros care, din păcate, a fost neglijat pe nedrept de cercetători. Continue reading →

Recent, la București, a apărut cartea domnului Dan Cristian Turturică „Români deportați în ghețurile Siberiei. Mărturii”[1]. La solicitarea autorului, subsemnatul am prezentat o post-față pe care o re-public mai jos.

Ziaristul Dan Cristian Turturică, autorul acestei cărți, este un om curajos.

Imediat după destrămarea URSS, în 1992, documentându-se la București și Chișinău (aici a vorbit cu Maria, soția scriitorului Nicolae Costenco, pe care l-a cunoscut și cu care s-a căsătorit în localitatea Dudinka, regiunea Krasnoyarsk) despre regiunile de deportare a basarabenilor, a decis să meargă în acele locuri, în speranță găsirii unor supraviețuitori.

Autorul descrie drumul făcut din Chișinău spre Ufa și Novosibirsk, de acolo – la Krasnoyarsk, și – până la urmă -, la Dudinka, localitate situată pe malul drept al râului Enisei, dincolo de Cercul polar de nord. Aici Dan C. Turturică face cunoștință cu basarabenii, supraviețuitori ai deportărilor organizate de Puterea sovietică, extinsă asupra teritoriilor românești Basarabia, nordul Bucovinei, Ținutul Herța. Dan C. Turturică a vizitat și localitatea Pihtovka, regiunea Novosibirsk, unde, de asemenea, a vorbit cu originari basarabeni, rămași cu traiul în îndepărtata Siberia. Continue reading →

Luni, 6 februarie, împreună cu părintele dr. Viorel Cojocaru, membru al Comitetului de Conducere al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (AIRM „A. Moșanu”), originar din localitatea dată, și Ion Negrei, vice-președinte al AIRM „A. Moșanu”, am mers în satul Ciuciulea, raionul Glodeni, unde am avut o întâlnire cu profesorii și elevii claselor superioare ale Gimnaziului. În cadrul întrevederii am vorbit despre cauzele, mersul și perspectivele războiului agresiv al Federației Ruse împotriva Ucrainei, stat suveran și independent. Am dat răspuns la întrebările puse și am oferit un set de cărți și reviste de istorie, limbă și literatură română.

Cu ocazia aflării în satul Ciuciulea am discutat cu domnul primar Ilie Calistru, un împătimit de istoria localității. În fața Primăriei au fost ridicate patru lespezi de granit pe care au fost trecute numele bărbaților din sat – participanți la războiul URSS din Afganistan: „Consătenii noștri care au luptat în războiul din Afganistan” (38 persoane) și a celor ce au apărat independența de stat a Republicii Moldova: „Consătenii participanți la lupta pentru apărarea Integrității și Independenței Republicii Moldova. 1991-1992” (43 persoane). Pe celelalte două lespezi au fost sculptate următoarele versuri: „Târziu odată – cine știe? / Trecând pe-aici un călător, / Te va culege dintr-o floare / De dup-o aripă de nor…” // „Te-a coborî în largul văii, / Și-o lume te va ascultă, / Și-o lume-întreagă va începe / Să plângă cu durerea ta…” Continue reading →

Născut în Chișinău (1873), Alexei Șciusev a fost un arhicunoscut arhitect sovietic, faima fiindu-i bazată, în mod special, pe proiectul și realizarea Mausoleului lui V. Lenin de pe Piața roșie din Moscova. Despre viața și activitatea lui A. Șciusev s-a scris mult[1]. Biografii și admiratorii creației lui A. Șciusev au expus activitatea arhitectului în anii Rusiei țariste, au explicat trecerea lui de partea bolșevicilor după ce, în urma unei lovituri de stat, aceștia au luat puterea. A. Șciusev s-a încadrat activ în construirea societății noi, comuniste. Arhitecții care au salutat Puterea sovietică au afirmat, că în anii țarismului, creația lor era limitată; comanditarii bogați interveneau în proiectele propuse cu sugestii lipsite de gust. În plus, în anii țarismului, spuneau arhitecții sovietici, proletariatul s-a înghesuit în camere mici, insalubre, țăranii locuiau în cocioabe, iar orașele aveau străzi înguste, șerpuite, cu puține spații verzi. Iată de ce arhitecții epocii noi comuniste urmau să proiecteze bulevarde largi cu alei, case spațioase etc. Continue reading →

După prestarea serviciului militar obligator (1972-1974) am fost admis la Cursurile de pregătire pentru admitere la Universitatea de Stat din Moldova (USM). Erau timpurile plinei stagnări brejneviene. În 1975 am devenit student la Facultatea de Istorie a USM (1975-1980). În Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) de atunci nu a existat o mișcare disidentă, nici ilegală, nici – cu atât mai mult, – deschisă. Au existat, totuși, două surse care țineau „treji” tineretul și intelectualii (cel puțin o parte din ei): 1) lectura literaturii critice, umoristice, permise de regim (citez din memorie: Branislav Nușici, Autobiografia, Martti Larni, A patra vertebră, Jaroslav Hašek, Peripețiile bravului soldat Švejk, dar și lucrările autorilor sovietici basarabeni – Petru Cărare, Parodii și epigrame, Vasile Vasilachi, Povestea cu cocoșul roșu, Iurii Barjanschi, Drum etc.) și 2) emisiunile posturilor de radio „Vocea Americii” și „Europa Liberă”, difuzate în limba română. Continue reading →

La 24 ianuarie 2023 s-au împlinit 164 de ani de la Unirea Principatelor Române. În Proclamația adresată națiunii române din 11 decembrie 1861 domnitorul Alexandru Ioan Cuza menționa: „Unirea este îndeplinită! Naționalitatea română este întemeiată! Acest fapt, dorit de generațiunile trecute, aclamat de corpurile legiuitoare, chemat cu căldură de noi, s-a recunoscut de Înalta Poartă, de puterile garante, și s-a înscris în datinile națiunilor. Dumnezeul părinților noștri a fost cu țara, a fost cu noi. El a întărit silințele noastre prin înțelepciunea poporului și a condus națiunea către un falnic viitor…” Conducătorul Principatelor Unite a avut dreptate: România unită a pășit pe calea modernizării economice prin reformele inițiate de conducerea țării. Au mai trecut ani și în urma implicării plenare în luptele din Primul Război Mondial România a încheiat procesul de întregire națională. Dar începutul a fost pus de Unirea din 1859. Continue reading →