Recent, la București, a apărut cartea domnului Dan Cristian Turturică „Români deportați în ghețurile Siberiei. Mărturii”[1]. La solicitarea autorului, subsemnatul am prezentat o post-față pe care o re-public mai jos.

Ziaristul Dan Cristian Turturică, autorul acestei cărți, este un om curajos.

Imediat după destrămarea URSS, în 1992, documentându-se la București și Chișinău (aici a vorbit cu Maria, soția scriitorului Nicolae Costenco, pe care l-a cunoscut și cu care s-a căsătorit în localitatea Dudinka, regiunea Krasnoyarsk) despre regiunile de deportare a basarabenilor, a decis să meargă în acele locuri, în speranță găsirii unor supraviețuitori.

Autorul descrie drumul făcut din Chișinău spre Ufa și Novosibirsk, de acolo – la Krasnoyarsk, și – până la urmă -, la Dudinka, localitate situată pe malul drept al râului Enisei, dincolo de Cercul polar de nord. Aici Dan C. Turturică face cunoștință cu basarabenii, supraviețuitori ai deportărilor organizate de Puterea sovietică, extinsă asupra teritoriilor românești Basarabia, nordul Bucovinei, Ținutul Herța. Dan C. Turturică a vizitat și localitatea Pihtovka, regiunea Novosibirsk, unde, de asemenea, a vorbit cu originari basarabeni, rămași cu traiul în îndepărtata Siberia. Continue reading →

Luni, 6 februarie, împreună cu părintele dr. Viorel Cojocaru, membru al Comitetului de Conducere al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (AIRM „A. Moșanu”), originar din localitatea dată, și Ion Negrei, vice-președinte al AIRM „A. Moșanu”, am mers în satul Ciuciulea, raionul Glodeni, unde am avut o întâlnire cu profesorii și elevii claselor superioare ale Gimnaziului. În cadrul întrevederii am vorbit despre cauzele, mersul și perspectivele războiului agresiv al Federației Ruse împotriva Ucrainei, stat suveran și independent. Am dat răspuns la întrebările puse și am oferit un set de cărți și reviste de istorie, limbă și literatură română.

Cu ocazia aflării în satul Ciuciulea am discutat cu domnul primar Ilie Calistru, un împătimit de istoria localității. În fața Primăriei au fost ridicate patru lespezi de granit pe care au fost trecute numele bărbaților din sat – participanți la războiul URSS din Afganistan: „Consătenii noștri care au luptat în războiul din Afganistan” (38 persoane) și a celor ce au apărat independența de stat a Republicii Moldova: „Consătenii participanți la lupta pentru apărarea Integrității și Independenței Republicii Moldova. 1991-1992” (43 persoane). Pe celelalte două lespezi au fost sculptate următoarele versuri: „Târziu odată – cine știe? / Trecând pe-aici un călător, / Te va culege dintr-o floare / De dup-o aripă de nor…” // „Te-a coborî în largul văii, / Și-o lume te va ascultă, / Și-o lume-întreagă va începe / Să plângă cu durerea ta…” Continue reading →

Născut în Chișinău (1873), Alexei Șciusev a fost un arhicunoscut arhitect sovietic, faima fiindu-i bazată, în mod special, pe proiectul și realizarea Mausoleului lui V. Lenin de pe Piața roșie din Moscova. Despre viața și activitatea lui A. Șciusev s-a scris mult[1]. Biografii și admiratorii creației lui A. Șciusev au expus activitatea arhitectului în anii Rusiei țariste, au explicat trecerea lui de partea bolșevicilor după ce, în urma unei lovituri de stat, aceștia au luat puterea. A. Șciusev s-a încadrat activ în construirea societății noi, comuniste. Arhitecții care au salutat Puterea sovietică au afirmat, că în anii țarismului, creația lor era limitată; comanditarii bogați interveneau în proiectele propuse cu sugestii lipsite de gust. În plus, în anii țarismului, spuneau arhitecții sovietici, proletariatul s-a înghesuit în camere mici, insalubre, țăranii locuiau în cocioabe, iar orașele aveau străzi înguste, șerpuite, cu puține spații verzi. Iată de ce arhitecții epocii noi comuniste urmau să proiecteze bulevarde largi cu alei, case spațioase etc. Continue reading →

După prestarea serviciului militar obligator (1972-1974) am fost admis la Cursurile de pregătire pentru admitere la Universitatea de Stat din Moldova (USM). Erau timpurile plinei stagnări brejneviene. În 1975 am devenit student la Facultatea de Istorie a USM (1975-1980). În Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) de atunci nu a existat o mișcare disidentă, nici ilegală, nici – cu atât mai mult, – deschisă. Au existat, totuși, două surse care țineau „treji” tineretul și intelectualii (cel puțin o parte din ei): 1) lectura literaturii critice, umoristice, permise de regim (citez din memorie: Branislav Nușici, Autobiografia, Martti Larni, A patra vertebră, Jaroslav Hašek, Peripețiile bravului soldat Švejk, dar și lucrările autorilor sovietici basarabeni – Petru Cărare, Parodii și epigrame, Vasile Vasilachi, Povestea cu cocoșul roșu, Iurii Barjanschi, Drum etc.) și 2) emisiunile posturilor de radio „Vocea Americii” și „Europa Liberă”, difuzate în limba română. Continue reading →

La 24 ianuarie 2023 s-au împlinit 164 de ani de la Unirea Principatelor Române. În Proclamația adresată națiunii române din 11 decembrie 1861 domnitorul Alexandru Ioan Cuza menționa: „Unirea este îndeplinită! Naționalitatea română este întemeiată! Acest fapt, dorit de generațiunile trecute, aclamat de corpurile legiuitoare, chemat cu căldură de noi, s-a recunoscut de Înalta Poartă, de puterile garante, și s-a înscris în datinile națiunilor. Dumnezeul părinților noștri a fost cu țara, a fost cu noi. El a întărit silințele noastre prin înțelepciunea poporului și a condus națiunea către un falnic viitor…” Conducătorul Principatelor Unite a avut dreptate: România unită a pășit pe calea modernizării economice prin reformele inițiate de conducerea țării. Au mai trecut ani și în urma implicării plenare în luptele din Primul Război Mondial România a încheiat procesul de întregire națională. Dar începutul a fost pus de Unirea din 1859. Continue reading →

            Pe data de 11 ianuarie 2023, în format on-line, a avut loc ședința Comitetului de conducere a Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”.

            Din numele conducerii AIRM „Alexandru Moșanu” am felicitat colegii noștri care și-au sărbătorit zilele de naștere în ianuarie, până la ședință:

            Doamna Viorica Negrei (4 ianuarie) și doamna Eugenia Martea (6 ianuarie).

            La mulți ani!

            La ședință au fost prezenți membrii CC al AIRM „Alexandru Moșanu”: Crina Harea, Ion Negrei, Sergiu Gurin, Viorica Negrei, Viorel Cojocaru, Viorel Bolduma, Oleg Chisiliov și subsemnatul.

            În rezultatul schimbului de informații și opinii au fost luate următoarele decizii:

Continue reading →

ACTIVITATEA ȘTIIȚIFICĂ ÎN 2022

Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU,

Membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România,

Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău

ORCID ID: 0000-0002-5449-1023

Abrevieri

a. p. – Anatol Petrencu

DIRUA- Departamentul Istoria Românilor, Universală și Arheologie din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a USM

ss – subsemnatul (Anatol Petrencu)

USM – Universitatea de Stat din Moldova

Enciclopedii

Enciclopedie. Centenarul Războiului de Reîntregire și al Marii Uniri (2014-2020), coordonator prof. univ. dr. Ion Solcanu, București, Editura Enciclopedică Gold, Editura Academiei Oamenilor de Știință din România, 2022, 1659 p., Anatol Petrencu, colaborare.

ISBN 978-606-096-000-3

ISBN 978-606-8636-987-0

Vezi:

Enciclopedia „Centenarul Războiului de Întregire și al Marii Uniri” a fost lansată, în

https://www.youtube.com/watch?v=_k_IqlnR4Fc;

La Iași a fost lansat un valoros și istoric volum enciclopedic, legat de Unirea românilor, în

https://www.bzi.ro/la-iasi-a-fost-lansat-un-valoros-si-istoric-volum-enciclopedic-legat-de-unirea-romanilor-4599740

Articole științifice, materiale, comunicări publicate

 Articole în culegeri științifice internaționale, publicate în afara frontierelor R. Moldova

1. Anatol Petrencu, Apărarea și cucerirea Chișinăului în august 1944, în Oltea Rășcanu Gramaticu (coord.), România în război, Iași, Editura PIM, 2022, p. 311-319, (0,37 c. a.).

ISBN 978-606-13-6839-6

2. Anatol Petrencu,  Premisele, mersul și perspectivele războiului ruso-ucrainean, în Românii și România în context european. Istorie și diplomație. Omagiu profesorului Vasile Pușcaș la împlinirea vârstei de 70 de ani. Coord.: Ioan Bolovan și Melania-Gabriela Ciot, Cluj-Napoca, Editura Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, 2022, p. 335-342 (0,6 c. a.)
ISBN 978-606-038-013-9 Continue reading →

Stimați membri ai Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”,

            Pe data de 19 decembrie 2022, în Sala de conferințe a Bisericii Ortodoxe cu hramul „Întâmpinarea Domnului”, Universitatea de Stat din Moldova, a avut loc o Masă rotundă (Ședința lărgită a CC ai AIRM „A. Moșanu”) cu genericul „La sfârșit de an…”.

Ședința a fost deschisă cu un cuvânt de salut de dl Igor Bercu, prodecanul Facultății de Istorie și Filosofie a USM (moderatorul evenimentului).

            Subsemnatul am prezentat comunicarea „Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”: totaluri prealabile ale activității în anul 2022 și unele obiective de realizat în anul 2023”.

            Conf. univ. dr., părintele Octavian Moșin a vorbit despre activitatea Domniei Sale în cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a USM, despre colaborarea cu „Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”.

        Părintele Octavian Moșin a oferit „Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” cincizeci de colete-cadou de Crăciun, pe care le vom dărui membrilor „Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, precum și susținătorilor și simpatizanților noștri.

            În cadrul ședinței, în dezbateri, au luat cuvântul conf. univ. dr. Silvia Grossu, conf. univ. dr., părintele Viorel Cojocaru, dr. Ruslan Șevcenco etc. Cunoscutul militant pentru cauza națională, dl Sandu Aristid Cupcea a recitat câteva poezii din vastul dumnealui repertoriu. Continue reading →

Pe data de 29 noiembrie 2022, împreună cu Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (AIRM „Alexandru Moșanu”) a organizat o manifestare științifico-culturală, prilejuită de 1 Decembrie – Ziua Națională a României. Genericul evenimentului a fost: „La 1 decembrie să fim împreună așa precum am fost odată. Cu gândul la Alba Iulia, alături de inimile tuturor celor care gândesc și simt românește”.

Manifestarea a fost deschisă de Doamna Elena Pintilei, directoarea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova (BNRM).

Doamna Veronica Borș, vice-director al BNRM, a prezentat expoziția Cărțile de istorie – cetăți ale identității noastre naționale românești, inclusiv cele 6 volume, redactate de istorici din Râmnicu-Sărat. Continue reading →

Ieri, 15 noiembrie 2022, Biblioteca Centrală a Bibliotecii Municipale „B. P. Hașdeu”, Asociația Obștească „Mitropolitul Gurie” și Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” au organizat prezentarea (lansarea) volumului Mitropolitul Gurie și revista „Luminătorul”[1]. Îngrijitorii și coordonatorii cărții sunt dna dr. Silvia Grossu și preotul dr. Viorel Cojocaru.

Doamna dr. Silvia Grossu este cel mai bun cunoscător al vieții și activității Mitropolitului Gurie Grosu. Dovadă servesc cele trei volume[2] (iar cel lansat pe data de 15 noiembrie este al patrulea volum) de studii, documente, mărturii, fotografii etc., care prezintă personalitatea integră a marelui nostru înaintaș.

Preotul dr. Viorel Cojocaru, redactor-coordonator al actualei reviste „Luminătorul”, este unicul părinte care poate ține slujbe religioase în fața persoanelor surdo-mute. Alături de domnul dr. Vasile Șoimaru, părintele Viorel Cojocaru a mers la Cotul Donului, acolo unde în 1942-1943 au căzut cu moarte de eroi peste 15 de mii militarii români, antrenați în lupta împotriva diavolului roșu, și a ridicat o Cruce memorială pe loc asamblată și le-au făcut parastas în limba română la poalele râului Volga. Continue reading →