Cuprins: Ziua „Micii Uniri” la Biblioteca „Maramureș”. – Comemorarea victimelor de la Katyn la Biblioteca „Adam Mickiewicz”. – Ziua de naștere a dnei Maria Gogu Zinovii. – Depuneri de flori la bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Sărbătorirea „Micii Uniri” la Liceul „Alexandru Ioan Cuza”. – Maia Sandu – președinte al României.

Ziua „Micii Uniri” la Biblioteca „Maramureș”. Pe data de 22 ianuarie a.c., în incinta Bibliotecii „Maramureș” din Sectorul Botanica al Capitalei, a avut loc o întâlnire a cititorilor Bibliotecii cu membrii conducerii Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (AIRM „A. Moșanu”). În fața celor prezenți – elevi din clasele superioare ale Liceului Teoretic „Liviu Rebreanu”, conduși de doamna Silvia Chisaru, profesoara de istorie, – lucrători ai Bibliotecii, cititori în vârstă, a vorbit dna directoare Elena Sinița, membră a AIRM „A. Moșanu”; domnia sa a prezentat expoziția de cărți în care sunt examinate problemele de unitate națională a românilor în epoca modernă și contemporană. A continuat dl Ion Negrei, vice-președintele AIRM „A. Moșanu”, care a explicat condițiile istorice ce au făcut posibilă Unirea Principatelor Române. Conferențiarul a amintit de Războiul Crimeii (1853-1856), război pe care Imperiul țarist l-a pierdut și care a favorizat realizarea parțială a ideii de reîntregire națională a românilor într-un stat. Dna drd Ecaterina Manole, membră a Comitetului de Conducere a AIRM „A. Moșanu”, a vorbit celor prezenți despre tratarea problemelor „Micii uniri” în manualele de istorie, în clasele a VIII-a și a XI-cea. Subsemnatul, am vorbit despre realizarea Marii Uniri a românilor din 1918, despre importanța istorică a Unirii mai ales pentru basarabeni. Tinerii din sală au formulat mai multe întrebări legate de trecutul, prezentul și mai ales viitorul Poporului Român. La întâlnire a fost prezent dl drd Vasile Fotescu, lector universitar, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Republica Moldova, care a asigurat transmiterea on-line a evenimentului. A fost prezent, de asemenea, dl Petru Hasnaș, director achiziții al Firmei „Case bine făcute”. La sfârșitul evenimentului participanții au încins Hora Unirii. Continue reading →

Astăzi s-au împlinit 1060 de zile de când Federația Rusă sistematic, metodic, cu înverșunare distruge Ucraina. Chiar astăzi dimineața, rachete rusești au distrus imobile în Kiev[1], urmate de patru morți și mai multe persoane rănite. A fost avariată și conducta de gaze naturale. A fost lovit și centrul orașului Zaporoje, respectiv – rănite șapte persoane. Rușii au lovit și alte orașe ucrainene (Krivoi Rog, de ex.), pricinuind noi distrugeri și nenorociri. Nimic nu-i poate opri pe agresorii ruși în comiterea acestor crime odioase.

Încă în școală ni se vorbea despre marele popor rus, popor viteaz, corect, iubitor de pace. Constatăm acum că toate au fost minciuni. În fond, rușii sunt ca alte popoare, cu bune și rele. Atunci, însă, când țara lor, Rusia, a fost implicată într-un război nedrept, de cotropire a altor teritorii, de masacrare a oamenilor nevinovați cu nimic, iar între aceștia – mulți etnici ruși, logic apare întrebarea: în ce constă măreția poporului rus? Unde sunt forțele iubitoare de pace? De ce nu se ridică împotriva războiului? Continue reading →

La Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală (MNEIN) a avut loc (17 ianuarie 2025) un important eveniment științific și cultural: lansarea a două volume recent apărute de sub tipar într-o atmosferă deosebită: în sală erau prezenți și o bună parte din protagoniștii uneia din cărți – meșterii populari din Republica Moldova. Prima carte lansată a fost cea semnată de dl dr. Andrei Prohin[1], ilustrațiile realizate de pictorul Alex Dimitrov. „Cartea de față include texte publicate, – scrie autorul, – pe parcursul aproape a douăzeci de ani, în revista «Alunelul». În fiecare număr, care apărea lunar, am prezentat cele mai importante sărbători și tradiții populare din luna respectivă: Crăciunul, Boboteaza, Mărțișorul, Paștele…” (p. 5). Pe lângă scenete din tradițiile ortodoxe, autorul a inclus și povestioare cu caracter laic. De ex., în „Fără nume de familie” autorul scrie cum se prezentau oamenii în trecut (se mai practică și în prezent) – „oamenii se prezentau cu numele de botez (Ion, Gheorghe Maria etc.), după care îl adăugau pe cel al tatălui («Tudor, fiul lui Vasile», «Maria, fata lui Gheorghe»)…” (p. 121). Continue reading →

Joi, 16 ianuarie 2025, Centrul de cercetări științifice „M. V. Marunevici” din Comrat, împreună cu Eparhia Cahul-Comrat a Mitropoliei Moldovei a organizat cea de-a V-a ediție a Întâlnirilor educative de Crăciun. Evenimentul a fost moderat de dna Irina Konstantinova, directoarea Centrului de cercetări științifice „M. V. Marunevici”.  Printr-o rugăciune, un sobor de preoți ai Eparhiei Cahul-Comrat a dat startul festivității.

În fața celor prezenți (profesori din licee, tineri, preoți etc.) cu un cuvânt de salut s-a adresat Evghenia Guțul, șefa (bașkana) Unității Teritorial-Administrative Găgăuzia (Gagauz-Yeri), care a adus cuvinte de laudă și încurajare a activității educative, promovate de cele două instituții – Centrul „M. V. Marunevici” și Eparhia Cahul-Comrat. Continue reading →

Pe data de 15 ianuarie 2025, în regim on-line, a avut loc ședința de lucru a Comitetului de Conducere al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (CC al AIRM „A. Moșanu”). La ordinea de zi – activitățile pe care le va organiza sau va participa AIRM „A. Moșanu” în primele luni ale anului curent. La ședință au participat 8 din 11 membri ai CC al AIRM „A. Moșanu”. După discuții amănunțite au fost luate următoarele decizii: Continue reading →

Astăzi, 14 ianuarie, în Sala de conferințe a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală (MNEIN) a avut loc lansarea albumului „Închinare la Luceafăr. Eminescologie filatelică basarabeană…”[1] redactată de cunoscuții filateliști Constantin Gh. Ciobanu și Maria Godorozea.

Ședința de lansare a volumului a fost moderată de dl drd Petru Vicol, directorul MNEIN, care a făcut o scurtă prezentare a cărții și a autorilor ei.

Cuvântul i-a fost oferit dlui academician Mihai Cimpoi, autorul Prefeței „Filatelia eminescologică basarabeană în sinteză”. „Eminescu, – a scris în Prefață dl academician Mihai Cimpoi, – este primul poet care a apărut pe o marcă poștală în 1939, consemnând astfel un lung drum pe meridianele lumii, asigurat de filateliști odată cu acela al promovării personalității și operei sale de excepție prin intermediul traducerilor, studiilor monografice, prezentărilor omagiale, artei plastice și muzicii”[2]. Continue reading →

De la constituirea sa (1922) URSS s-a considerat o „cetate” înconjurată de jur-împrejur de state ostile. De aceea conducerea Uniunii Sovietice a avut mare grijă să se apere de „diversioniști” și „spioni” trimiși de „imperialiști” în vederea răsturnării Puterii sovietice. Frontierele URSS erau păzite cu strășnicie zi și noapte, iar gardurile din sârmă ghimpată erau o prezență obligatorie. În URSS sârma ghimpată împrejmuia lagărele de muncă forțată ale prizonierilor Gulagului, diverse obiective militare, depozite și altele. Sârma ghimpată devenise un simbol al restricțiilor cetățenești, al represiunilor comuniste.

În iunie 1940, în bună înțelegere cu Germania hitleristă, URSS a invadat România, anexând Basarabia, nordul Bucovinei, Ținutul Herța. URSS a impus României frontiera de-a lungul talvegului râului Prut, respectiv – a fost construit și gardul de sârmă ghimpată. În iunie 1941, Armata română, condusă de generalul Ion Antonescu a eliberat teritoriile străbune. Dar România a pierdut războiul, rușii au revenit și au restabilit și gardul de sârmă ghimpată pe Prut. În timp, deși URSS și România erau state socialiste-surori, sârma ghimpată a rămas nemișcată pe Prut. Dictatorul comunist român Nicolae Ceaușescu înaintase tovarășilor de la Moscova propunerea de a lichida gardul de sârmă ghimpată, reacția sovieticilor fiind zero. Continue reading →

Istoricul englez Geoffrey Roberts a scris monografia „Biblioteca lui Stalin. Dictatorul și cărțile sale”, tradusă în limba română și publicată de Editura Corint (București)[1]. În Prefață dr. Sorin Cristescu afirmă: „Ne aflăm în fața unei realizări istoriografice remarcabile: sub titlul Biblioteca lui Stalin (…), istoricul britanic Geoffrey Roberts (n. 1952), ne prezintă de fapt o lucrare care s-ar fi putut întitula la fel de bine Gândirea lui Stalin sau Ideologia lui Stalin. Imboldul de a elabora acest studiu de amploare asupra gândirii lui Stalin a venit de la faptul că după 1990 arhivele sovietice s-au deschis și s-a aflat că dictatorul deținea o bibliotecă imensă ce reunea 25 000 de volume, ziare și pamflete și peste patru sute de texte marcate și adnotate. Aceasta a fost biblioteca studiată de Roberts” (p. 5). Continue reading →

Masacrul ofițerilor polonezi, comis la ordinul conducerii URSS în martie-aprilie 1940, rămâne a fi una din temele actuale nu doar în relațiile polono-ruse, ci și în istoria relațiilor internaționale din 1940 până în prezent. O dovadă în plus este traducerea în limba română și publicarea monografiei lui Thomas Urban[1] (n. 1954), jurnalist german, dar și – de ce nu? – istoric de înaltă calificare. S-ar fi părut: despre împușcarea ofițerilor polonezi de către angajații NKVD în primăvara anului 1940 s-a scris destul de mult; ce ar mai fi de adăugat?

Cartea semnată de Thomas Urban demonstrează convingător că există încă aspecte neelucidate ale crimei comise de sovietici față de polonezi. Monografia începe cu o Prefață - „Katyn – o traumă încă vie” (p. 5-16), – semnată de dr. Vasile Lucian, în care istoricul român face o prezentare a crimei comise de sovietici în martie-aprilie 1940 față de ofițerii polonezi, internați după cotropirea voievodatelor de est ale Poloniei (17 septembrie 1939). Autorul Prefeței scrie despre filmul „Katyn” al regizorului NDRZEJ Wajda, tatăl căruia a fost împușcat la Katyn. Continue reading →

Astăzi s-au împlinit 1050 de zile de când invadatorul rus omoară zilnic oameni pașnici din Ucraina – stat suveran și independent, membru-fondator al ONU, frontierele căruia au fost recunoscute internațional, inclusiv de Federația Rusă (FR). Actualul președinte al FR, Vladimir Putin a semnat Tratatul de frontieră între FR și Ucraina (2003), prin care s-a recunoscut, încă o dată, integritatea teritorială a Ucrainei.

În pofida recunoașterii Statului ucrainean și angajamentelor internaționale, luate de FR, începând din 2007, Kremlinul și-a revizuit opiniile privind locul FR în lume și s-a pregătit pentru refacerea teritorială a fostei URSS, Ucraina fiind prima țară pe care rușii de astăzi au dorit s-o înghită. Peninsula Crimeea a fost primul teritoriu ucrainean, anexat de ruși (2014). Iar la 24 februarie 2022 Moscova a început un război de mari proporții împotriva Ucrainei, sub motive false cum că la Kiev este un regim nazist, cum că cetățenii ucraineni de origine rusă ar fi fost cumva marginalizați, cum că dorința ucrainenilor de a fi admiși în organizația politico-militară de apărare NATO ar amenința securitatea FR etc. Continue reading →