Uimitor de repede trece timpul.

Cu Gheorghe Postică am făcut cunoștință în vara anului 1976, în timpul practicii arheologice de lângă satul Hansca, rl Hâncești. Săpăturile pe șantier aveau un regim aparte, sâmbăta și duminica, însă, conducătorii expediției, profesorii Ion Niculiță și Ion Hâncu, dar și unii studenți, plecau acasă; pe șantier rămânea Gheorghe Postică cu alți studenți, care spălau și sortau obiectele găsite în timpul săpăturilor. În sat era un magazin alimentar. Cu colegul Alexandru Bobeică am mers acolo, am cumpărat de-ale gurii, dar și o sticlă de vin (poate două?). Cu Alexandru și cu Gheorghe Postică suntem născuți în același an (1954). Eu cu Alexandru făcusem serviciul militar obligator de doi ani, pe când Gheorghe intrase la studii imediat după absolvirea școlii de cultură generală (Mereni, rl Anenii Noi). După ce-am venit cu produsele cumpărate ne-am gândit să-l invităm la masă și pe Gh. Postică. „Gheorghe Isidorovici (așa era atunci moda de adresare, cu nume și nume după tată, ca la ruși), încolo-încoace, nu ați vrea Dvs…” Și așa a început prietenia… Continue reading →

Astăzi, 16 ianuarie 2024, în Sala „Alexei Rău” a Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova (BNRM) a avut loc lansarea volumului enciclopedico-bibliografic „Calendarul Național 2024”[1]. Evenimentul științifico-cultural a fost moderat de dna Veronica Borș, director adjunct al BNRM, coordonatoarea publicației. Domnia sa a menționat: cartea lansată cuprinde peste 1000 de date memorabile, distribuite pe luni, precum și informații despre mai mult de 600 de evenimente naționale și internaționale, comemorative, profesionale și sărbători, care vor fi marcate în anul în care am intrat. La acest important volum au muncit Doamnele Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Elena Harconița, Ana Struță, precum și acad. Andrei Eșanu (președinte al Colegiului de redacție), conf. univ. dr. Ion Valer Xenofontov, dr. Lidia Prisac, Eugenia Bejan, conf. univ. dr. Andrei Corobceanu. Continue reading →

Invadarea Ucrainei – stat suveran și independent, frontierele căruia au fost recunoscute internațional, inclusiv de Federația Rusă (FR), (invadarea Ucrainei) – membru fondator al Organizației Națiunilor Unite, – a șocat populația Europei, dar și locuitorii altor continente. Președintele FR Vladimir Putin a pornit un război absurd, neprovocat de nimeni, deosebit de nemilos și sângeros, un război din start sortit eșecului. Dar cu precizarea obligatorie: un război ce a dus (cu regret, și astăzi duce) la moartea a zeci de mii de cetățeni ai Ucrainei, – femei, copii, bărbați, oameni în vârstă, – la distrugerea unor orașe ucrainene construite cu mari eforturi materiale, dar cu talent și gust urbanistic, la emigrarea masivă a ucrainenilor în diverse state ale lumii. Această crimă odioasă a Rusiei a atras imediat atenția oamenilor politici de pe întreg Mapamondul, a mass-mediei, a intelectualilor.

În acest context, distinsul scriitor și poet, om politic, membru-corespondent al Academiei de Științe a Moldovei (AȘM) Ion Hadârcă a monitorizat evenimentele chiar din prima clipă a tragediei ucrainene, a scris zilnic cele văzute și auzite la posturile de Radio și TV, Internet etc. și a redactat un volum de cronici zilnice, de la 24 februarie până la 4 iunie 2022, adică o sută și una zile de război[1]. Continue reading →

În cele ce urmează vom expune principalele teze promovate de dl Corneliu Vlad în articolele, iar acum și în cartea recenzată[1]. Cartea conține o Prefață, semnată de dl dr. Constantin Corneanu, 104 articole compartimentate în 8 capitole. Materialele dlui C. Vlad au fost publicate inițial  pe site-ul „Vești din Rusia”. Postfața a fost semnată de dl Viaceslav Samoșkin (p. 401-402).

Probabil, orice cercetător/comentator este atras de tema pe care o studiază și atunci când își exprimă opiniile dă dovadă de subiectivism, de părtinire. Persoanele care cunosc Rusia, limba, istoria, cultura, psihologia poporului acestei țări simpatizează Rusia (unii chiar o iubesc). Împărăteasă Rusiei Ecaterina a II-a, citată de autorul cărții (p. 33), afirma că „Însăși Rusia este universul și nimeni altul nu-i trebuie”[2]. În așa caz, pentru cercetătorii acestui „univers” este important ce „extrag” din el, din acest „univers”, spun/scriu ei oare adevărul despre Rusia, sau, dimpotrivă – îl ascund, îl trec sub tăcere și propovăduiesc doar ceea ce convive conducerii de astăzi a Rusiei. Altfel spus, și în cazul Rusiei este nevoie de o prezentare obiectivă, corectă, o prezentare ce ajută cititorul român în cunoașterea atât a istoriei veridice a Rusiei, cât și a realităților zilei de astăzi, a politicii interne și externe a stăpânilor de azi ai Kremlinului. Continue reading →

ACTIVITATEA ȘTIIȚIFICĂ ÎN 2023

Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU,

Universitatea de Stat „B. P. Hașdeu”, Cahul

Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău

Membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România,

ORCID ID: 0000-0002-5449-1023

Abrevieri

a. p. – Anatol Petrencu

DIRUA- Departamentul Istoria Românilor, Universală și Arheologie din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a USM

ss – subsemnatul (Anatol Petrencu)

USM – Universitatea de Stat din Moldova

Notă. În cazul în care materialele au fost publicate pe hârtie apoi în forma electronică, sau invers; sau au fost retipărite într-un fel ori altul, volumul materialelor s-a fixat o singură dată.

Articol în volum de studii

Anatol Petrencu, Mircea Carp – 100, în Mircea Carp – Un veac dăruit țării, București, Editura Fundației Culturale Memoria, 2023, p. 46-47 (0, 0 9 c. a.)  ISBN 978-606-8285-46-7

Articole  în reviste științifice

1. Anatol Petrencu, Războiul agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei: cauze, desfășurare, urmări în Akademos, 2023, nr. 1, p. 109-113 p.  (0,62 c. a.)  ISSN 1851-0461; E-ISSN 2587-3687 Continue reading →

 1.      Pe data de 29 noiembrie 2023, la Chișinău, în Palatul Republicii, a avut loc o festivitate prilejuită de împlinirea a 30 de ani de la introducerea monedei naționale a Republicii Moldova (RM) – a Leului Moldovenesc. La eveniment au luat parte și au prezentat discursuri dl Octavian Armașu, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), dl Leonid Talmaci, primul guvernator al BNM, dl Dorin Recean, primul ministru al  RM. Cu un lung discurs (apropo, sută la sută laudativ) în fața celor prezenți, on-line, s-a prezentat dl Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României. Și – tot important de reținut, – la eveniment au participat și au vorbit dl Paul Hilbers, directorul executiv al Fondului Monetar Internațional și dl Alfred Kammer, directorul Departamentului European al Fondului Monetar Internațional. A fost proiectat un film despre Leul Moldovenesc – unul din simbolurile independenței RM, despre  realizările BNM. Atmosfera a fost binevoitoare, amabilă, constructivă. Conducerea BNM, dl Octavian Armașu personal, a fost felicitată cu realizările reale obținute.

 2.      Se spune că primul și cel mai longeviv rege al românilor, Carol I, avea obiceiul să invita la Palat (la Sinaia) miniștri cu care se întreținea amabil, îi întreba de succese, insuccese, sănătate etc. și la ieșirea din cabinet le zicea că sunt demiși din funcțiile ocupate. Continue reading →

Astăzi se împlinesc 105 ani de la încheierea procesului de reîntregire a provinciilor românești și de formare a României contemporane întregite. Principiul naționalităților – „fiecare popor în propria lui țară” -, a triumfat și la români.

În efortul de constituire a unei țări în care să se regăsească toți românii Basarabia a fost prima provincie care, la 27 martie 1918, prin votul majoritar al Parlamentului de atunci (Sfatul Țării), a decis să se unească cu Patria-mamă România. În condițiile în care mai continua Marele Război (ceva mai târziu numit Primul Război Mondial), iar forțele militare ale aliatului României, Rusiei țariste, deveniseră de necontrolat, anarhizate, oamenii politici ai Basarabiei de atunci – Constantin Stere, Ion Inculeț, Pan Halippa, Pantelimon Erhan, Ion Pelivan, Gherman Pântea, Vasile Țanțu, mulți alții, au decis să unească Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) cu România:

„Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acul o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mamă-sa România” – este scris în Declarația de Unire a Basarabiei cu România, aprobată la 27 martie 1918. Continue reading →

Pe data de 28 noiembrie 2023 Ambasada României la Chișinău a organizat o recepție cu ocazia Zilei Naționale a României. La recepție au fost prezenți demnitari ai Republicii Moldova (RM) – dna Președinte al RM Maia Sandu, Prim-ministrul RM dl Dorin Recean, Președintele Parlamentului RM dl Igor Grosu, ambasadori acreditați la Chișinău, scriitori, militari, reprezentanți ai presei, ai culturii etc.

Cu un cuvânt de salut către cei prezenți s-a adresat ES dl Ambasador al României în RM Cristian-Leon Țurcanu. După care, la microfon a fost invitată dna Președinte al RM Maia Sandu.

Înainte de a expune discursul dnei M. Sandu este cazul să ne întrebăm: cei cu acest 1 decembrie? La ce an se referă? Ce s-a întâmplat atunci? Întrebările sunt stranii. Asta pentru că în școlile noastre se învață această materie: Ziua Națională a României celebrează Marea Unire a românilor din 1918. La 1 decembrie 1918, la Alba-Iulia, a avut loc Unirea Transilvaniei cu România, acolo fiind întrunită Marea Adunare Națională care a decis ca și Ardealul, ultima provincie românească, să se unească cu Țara. A fost încununarea unui efort imens, expus vreme de decenii spre un proiect de țară în care să se regăsească toți românii. Continue reading →

În noiembrie 2023 Senatul Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de decis decernarea titlului onorific de Doctor Honoris Causa profesorului universitar doctor Ion Solcanu. Pe data de 22 noiembrie 2023, în cadrul unei adunări solemne, profesorului Ion Solcanu i-a fost înmânată Diploma și însemnele respective.

În cadrul solemnității, subsemnatul am rostit Laudațio, pe care o public mai jos.

Prof. univ. dr. Ion Solcanu – un istoric desăvârșit 

Prof. univ. dr. Ion Solcanu s-a afirmat mai întâi ca specialist în istoria artei medievale românești. În 1983 a susținut teza de doctor cu tema Elemente laice în pictura murală religioasă din Moldova, secolele al XV-lea – al XVII-lea”[1] care va fi publicată în limbile română și engleză, după evenimentele din decembrie 1989[2]. În monumentala Enciclopedie  a istoricilor din România se afirmă că „este unul dintre cei mai  buni cercetători ai istoriei artei medievale românești, în special al picturii bisericilor din Bucovina, domeniu în care a adus contribuții științifice fundamentale[3]. Între acestea amintim aspectul deosebit de important privind începuturile picturii exterioare din Moldova care, până la Domnia Sa, erau plasate de specialiști  odată cu prima domnie al lui Petru Rareș (1527-1538). Cercetând ansamblul de picturi de la biserica Arbure, a căror datare figura pentru a doua domnie a lui Petru Rareș (1541-1546), istoricul de artă Ion I. Solcanu, coroborând  și  observațiile unor specialiști în domeniu referitoare la alte monumente, mută datarea picturilor interioare și exterioare de la Arbure pentru începutul secolului al XVI-lea (opinie împărtășită, între alții, de academicienii Virgil Vătășianu și Andrei Eșanu) și argumentează că începuturile acestei impresionante faptă de cultură medievală românească, care este  pictura exterioară, își are începuturile în vremea domniei lui Ștefan cel Mare, la cumpăna secolelor XV-XVI, când existau deja ansambluri iconografice coerente, pe deplin închegate, cu semnificații care depășeau granițele imediat teologale,  pentru a cunoaște apogeul în timpul domniei lui Petru Rareș[4]. Continue reading →

Rubrica: Există o asemenea carte!

Editura Omnium din București a publicat o carte foarte utilă pentru persoanele interesate de desfășurarea războiului agresiv al Federației Ruse (FR) împotriva Ucraina, de poziția României și Republicii Moldova (RM) în contextul Războiului hibrid, ajuns în Ucraina la ultima lui fază – la aplicarea armelor[1]. Cartea prezintă o culegere de articole de analiză a situației dintr-un șir de state post-comuniste, în care rușii au conservat agenți de influență, spioni, profitori etc., care servesc nestingheriți interesele FR. Au fost inserate, de asemenea, un șir de interviuri și editoriale ale publicației Veridica.

La începutul cărții au fost prezentași autorii materialelor (foto și scurte date biografice): Marian Voicu, Armand Goșu, Dragoș Mateescu, Cătălin Gomboș (redactor șef Veridica), Toader Păun, Cosmin Popa, Ioana Dumitrescu, Angela Grămadă, Ionuț Iamandi, Bogdan Matei, Horia Sârghi, Mihai Geamănu, Maria Simina Dimancea (România), Mădălin Necșuțu, Cornel Ciobanu, Corneliu Rusnac, Mariana Vasilache (RM), Marin Gherman, Liubov Veliciko, (Ucraina), Balázs Barabás (Ungaria), Svetoslav Todorov (Bulgaria), Vuk Velebit (Serbia), Michal Kukawski (Polonia), Kaspars Germanis (Letonia) și Michael Švec (Cehia). Continue reading →