Săptămâna ce se scurge (10-14 octombrie 2022) va intra în Analele Istoriei ca una deosebită de celelalte. Evenimentele ce s-au desfășurat vor trasa viitorul Europei, posibil – al lumii. S-o luăm pe rând.

Începutul săptămânii.

Luni dimineața (10 octombrie) lumea a rămas șocată de bombardările masive în Ucraina, realizate de forțele militare ruse. Comandantul suprem al acestor forțe, președintele Federației Ruse (FR), Vladimir Putin a declarat că această ofensivă nesăbuită asupra orașelor pașnice este o răzbunare pentru explozia de pe podul Crimeii, produsă în dimineața zilei de 8 octombrie. Peste doar câteva ore de la explozia de pe pod, președintele Comitetului de investigații din cadrul Procuraturii FR Alexandr Bastrîkin i-a raportat lui Putin cum că cei care au deteriorat o parte din pod ar fi serviciile speciale ale Ucrainei. Și răzbunarea lui Putin nu s-a lăsat mult așteptată: rachetele, bombele, proiectilele de artilerie au fost aruncare asupra Ucrainei, distrugând stații electrice, infrastructura de comunicații, dar și case cu oameni în ele, terenuri de joacă pentru copii etc.

Continue reading →

Între 30 septembrie și 2 octombrie 2022, la Pitești, și-a desfășurat lucrările Simpozionul Internațional despre „Experimentul Pitești – reeducarea prin tortură”, care a ajuns la cea de-a XXII ediție.

Festivitatea de deschidere a lucrărilor a avut loc în Sala Filarmonicii. Au fost rostite cuvinte de salut din partea autorităților locale, a unor invitați de onoare, a fost citit Mesajul ex-președintelui României Emil Constantinescu, după care au fost prezentate cărți și reviste, scoase recent de sub tipar. Astfel, prof. univ. dr. Ilie Popa a vorbit despre culegerea de comunicări „Experimentul Pitești”. Comunicări prezentate la Simpozionul „Experimentul Pitești – reeducarea prin tortură”, „Alte forme și aspecte de represiune din perioada dictaturilor comuniste”, ediția a XXI-a, Pitești, 8-10 octombrie 2022[1], domnia sa fiind editor și coordonator. Cartea cuprinde 47 comunicări prezentate de memorialiști, istorici, scriitori din România și Republica Moldova. Au fost înserate studii semnate de autori basarabeni – Ion Negrei, Mihai Tașcă, Anastasia Ambul Balmuș, drd Nelea Chihai, colonel (r) Andrei Covrig, Elena Șoimu-Postolache, Nicolae Rusu, Alexandru Postică, precum și Iacob Cazacu-Istrate, istoric, originar din Basarabia, stabilit în Canada. Continue reading →

Ședința Comitetului de Conducere al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” din 28 septembrie 2022

Stimați prieteni,

            Miercuri, 28 septembrie 2022, a avut loc ședința Comitetului de Conducere al AIRM „Alexandru Moșanu”. Regim on-line.

           Ordinea de zi:

1.      Despre participarea membrilor AIRM „Alexandru Moșanu” la Congresul Național al istoricilor români (8-10 septembrie, Alba-Iulia);

2.      Despre participarea membrilor AIRM „Alexandru Moșanu” la Simpozionul Internațional „Experimentul Pitești – reeducarea prin tortură”, ediția a XXII-a, 30 septembrie – 2 octombrie 2022;

3.      Pregătirea și realizarea Mesei rotunde „100 de ani de la încoronarea Regelui Ferdinand și Reginei Maria”;

4.      Organizare și realizarea Conferinței Internaționale Științifice „Spiritualitatea românească în spațiul basarabean” (Cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei);

5.      Diverse.

1. La primul subiect al ordinii de zi au vorbit participanții la Congresul Național al istoricilor români. A fost subliniat faptul că istoricii basarabeni au fost vizibili, au prezentat comunicări diverse și interesante. În cadrul Congresului au fost expuse cărțile apărute recent de sub tipar, semnate de istoricii basarabeni. Continue reading →

În cadrul lansării volumului „Soarta democrației”, autorul, academicianul Andrei Marga a declarat cum că Ucraina trebuie să cedeze teritorii României, Rusiei, Ungariei și Poloniei[1]. După un scandal justificat (în presa românească, dar și proteste din partea Ucrainei), acad. A. Marga a declarat că „în esență, a fost vorba de patru idei”[2]. Să le analizăm pe rând.

1. Acad. A. Marga susține cum că „conflictul din Ucraina nu se poate încheia decât printr-o înțelegere care să implice Rusia, SUA, Ucraina, Germania, Uniunea Europeană, China. Indiferent de cine «învinge», nu va fi pace în Europa dacă nu se iau în seamă interesele de securitate ale fiecărei părți. Oricum, europenii vor fi cei care vor achita facturile de orice fel”.

Comentariul nostru: Nu este vorba de „un conflict din Ucraina”. Este vorba de un război agresiv al Federației Ruse (FR) împotriva unui stat suveran și independent, membru-fondator al Organizației Națiunilor Unite (ONU), Ucraina, frontierele căreia au fost recunoscute internațional, inclusiv de Federația Rusă, de România și celelalte state ale lumii. Continue reading →

Stimați prieteni,

 Miercuri, 31 august 2022, la sediul AIRM „Alexandru Moșanu”, Chișinău, str. Kogălniceanu, 52, a avut loc ședința Comitetului de Conducere al AIRM „Alexandru Moșanu”.

La ședință au participat: Ion Negrei, Viorica Negrei, Viorel Cojocaru, Viorel Bolduma, Oleg Chisiliov, Sergiu Gurin, Crina Harea și subsemnatul.

Au lipsit Ion Șișcanu (motivat), Alina Rusu, Mihai Tașcă, Daniela Vacarciuc.

Ordinea de zi:

1.      Despre participarea membrilor AIRM „Alexandru Moșanu” la Congresul Național al istoricilor români (8-10 septembrie, Alba-Iulia);

2.      Pregătirea și realizarea Conferinței Internaționale Științifice consacrate împlinirii a 30 de ani de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei (raportor – părintele dr. Viorel Cojocaru);

3.      Diverse.

La primul subiect al ordinii de zi membrii Comitetului de Conducere al AIRM „Alexandru Moșanu” au trecut în revistă gradul de pregătire al colegilor istorici, înscriși în Programul Congresului Național al istoricilor români.

La subiectul doi al ordinii de zi au fost luate următoarele decizii:

În parteneriat cu Mitropolia Basarabiei, Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” va organiza pe data de 19-20 octombrie 2022 Conferința Științifică Internațională cu tema „Spiritualitatea românească în spațiul basarabean la est de Prut (cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei)”. Continue reading →

Duminică, 24 iulie 2022, în localitatea Palanca, raionul Ștefan Vodă, a avut loc dezvelirea monumentului în memoria grănicerului Dumitru C. Vieru, care a murit într-o altercație cu agenți sovietici, trimiși peste Nistru în România în scopuri diversioniste. Tragedia s-a produs în noaptea de la 13 spre 14 noiembrie 1931. În timpul patrulării sectorului încredințat Dumitru Vieru și camaradul său Filimon Popa s-au ciocnit cu un grup de curieri sovietici veniți de dincolo de Nistru. În timpul schimbului de focuri, soldatul grănicer Dumitru Vieru (originar din localitatea Șaba, azi Ucraina) a fost rănit mortal. În 1933, la inițiativa colonelului Constantin Paunin, comandantul Regimentului 5 Grăniceri (Cetatea Albă), pe locul unde a fost împușcat Dumitru Vieru, în apropiere de localitatea Șaba, a fost ridicat un monument. Imaginea monumentului a fost publicată în presa timpului. Pe monument erau sculptate inițialele grănicerului nostru căzut la datorie, iar de-asupra se înălța  o cruce după modelul Ordinului Mihai Viteazul.

În dorința lor de a șterge memoria înaintașilor noștri și de a ne impune o identitate străină, de rând cu alte sute (poate mii) de monumente, sovieticii au distrus și acest monument. Continue reading →

Posturile de radio din Republica Moldova au transmis de mai multe ori o informație despre semnarea la Istanbul a „acordului ruso-ucrainean” privind exportul grâului din Ucraina. Ceea ce nu este corect: ucrainenii nu au semnat direct cu rușii nici un acord. Este vorba de cu totul altceva. Consilierul președintelui Ucrainei Mihail Podoleak a explicat public ce anume a fost semnat în marele oraș de la Bosfor: Acordul privind exportul grâului din Ucraina pe mare are două părți. Prima parte a fost semnată de Turcia, Organizația Națiunilor Unite (ONU) și Ucraina și se referă la exportul grâului din porturile ucrainene prin apele teritoriale ale Ucrainei spre Turcia. Paralel cu asta, altă parte a Acordului a fost semnată de Federația Rusă, ONU și Turcia prin care Moscova a garantat că nu va împiedica transportul de grâu ucrainean. Astfel, un acord direct între Ucraina și Rusia nu a fost semnat[1]. Continue reading →

Pe data de 19 iulie 2022 Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, împreună cu Academia Oamenilor de Știință din România și Biblioteca Națională a Republicii Moldova (BNRM), a organizat o Masă rotundă, prilejuită de împlinirea a 90 de ani din ziua nașterii profesorului Alexandru Moșanu.

Evenimentul a demarat ceva mai devreme cu o Slujbă de pomenire, oficiată de părintele dr. Viorel Cojocaru (Mitropolia Basarabiei), la mormântul profesorului, în Cimitirul Ortodox din strada Armenească.

La Masa rotundă, desfășurată în Sala Arte și Hărți a BNRM, participanții la eveniment au ținut un minut de reculegere în memoria profesorului Alexandru Moșanu. Apoi a fost citită Adresarea lui Viorel și Valeriu Moșanu, feciorii regretatului Profesor, către participanții la Masa rotundă (o publicăm mai jos, vezi Anexă).

Cu un cuvânt de salut, dar și despre rolul profesorului A. Moșanu în susținerea BNRM, a vorbit dna Elena Pintilei, director general al BNRM.

Primul vorbitor a fost distinsul poet, parlamentar, coleg apropiat al profesorului A. Moșanu, membru-corespondent a Academiei de Științe a Moldovei, dl Ion Hadârcă. Domnia sa a mărturisit în ce condiții a făcut cunoștință cu profesorul A. Moșanu, despre lupta comună pentru revenirea la adevărul istoric și valorile naționale românești ale basarabenilor în perioada Restructurării și Transparenței, promovate de Mihail Gorbaciov. A fost expus rolul profesorului A. Moșanu în aprobarea Tricolorului ca Drapel de Stat al Republicii Moldova (RM), la pregătirea și convocarea Conferinței științifice internaționale „Pactul Ribbentrop-Molotov și consecințele sale pentru Basarabia”, la care profesorul Alexandru Moșanu a avut Raportul de bază. Continue reading →

Începutul vezi http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=3682

Este vorba de Profesorul Alexandru Moșanu, primul președinte al Parlamentului Republicii Moldova, primul președinte al Asociației Istoricilor din Republica Moldova, asociație care astăzi îi poartă numele.

În cele ce urmează vom expune succint principalele etape, parcurse de Profesorul Alexandru Moșanu după absolvirea Universității de Stat din Moldova.

De menționat faptul că la toate treptele de studii, de la cea primară la cea universitară Alexandru Moșanu a învățat excelent, având nota maximă la toate obiectele.

După absolvirea Facultății de Istorie, nu întâmplător, Alexandru Moșanu a fost recomandat în calitate de cercetător științific la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, unde a deținut funcțiile de cercetător științific inferior (1957-1966), secretar științific (1966-1970), cercetător științific superior (1970-1976). Continue reading →

Este vorba de Profesorul Alexandru Moșanu, primul președinte al Parlamentului Republicii Moldova.

Pe data de 19 iulie 2022 se vor împlini 90 de ani de la nașterea profesorului universitar, doctor habilitat în științe istorice Alexandru Moșanu, primul președinte al Asociației Istoricilor din Republica Moldova.

Astăzi Asociația Istoricilor din Republica Moldova îi poartă numele.

Cu prilejul împlinirii a 90 de ani de la naștere Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” va organiza o Masă rotundă cu genericul „Istoricul, Profesorul și Omul politic Alexandru Moșanu”.

Evenimentul va avea loc marți, 19 iulie 2022, în incinta Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova.

Pentru a întregi Programul „Masei rotunde” ne adresăm tuturor celor care l-au cunoscut pe Profesorul Alexandru Moșanu să participe la eveniment cu o comunicare, cu mărturii, cu documente sau imagini foto, care au tangență la marea personalitate Alexandru Moșanu.

Așteptăm ofertele Dvs. până la 17 iulie 2022.

*   *   *

Alexandru Moșanu s-a născut la 19 iulie 1932, în satul Braniște, județul Bălți, România, în familia unui plugar, posesor a 4,5 ha de pământ arabil. În 1939 A. Moșanu a fost înscris la școala primară din sat. Dar la 28 iunie 1940 a-tot și a-toate „eliberatoare” Rusia (URSS) ajunge cu tancurile la Prut și impune României o nouă frontieră. Din Autobiografia scrisă la 8 iulie 1952 de A. Moșanu deducem că părinții, el și fratele lui mai mare, au muncit în gospodărie (1940-1941), iar după eliberarea Basarabiei (1941) A. Moșanu a continuat studiile primare pe care le-a absolvit în 1944[1]. Continue reading →