Arhiva

Crimele regimului comunist în atenţia tinerilor cercetători

Pe data de 24 martie 2017, în cadrul Facultăţii de Filologie şi Istorie a Universităţii de Stat „B. P. Haşdeu” din Cahul (USC) şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa ştiinţifică cu tema „Istoria şi memoria regimului totalitar comunist în RASSM şi RSSM: contribuţiile tinerilor cercetători”. Evenimentul ştiinţific a fost încadrat în Programul de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”.

În faţa celor prezenţi la Conferinţă – studenţi, masteranzi, doctoranzi şi profesori – cu cuvinte de salut s-au adresat doamna Ludmila Chiciuc (USC), subsemnatul şi dl dr. Virgiliu Bîrlădeanu, secretarul ştiinţific al Programului de Stat.

A urmat expunerea comunicărilor, compartimentate în două secţiuni. În prima, moderată de Radu Dan, doctorand (Universitatea de Stat din Moldova, USM) şi Elena Nistor, studentă (USC), au fost expuse următoarele comunicări: „Deportaţi din oraşul Leova: cazul Valentinei Matiuşenco (Dogaru)”, autor – doctorandul Gheorghe Bagrin de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi; „Anii de şcoală a copiilor deportaţi din RSS Moldovenească, reflectaţi în studiile de istorie orală”, prezentată de Ana Cuculescu şi Romina Lungu, studente, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi.

DSC_02f

Continue reading

Igor Dodon – un arlechin al clasei politice basarabene

Conform DEX, arlechin înseamnă 1. „Personaj comic din vechea comedie italiană, înfățișat întotdeauna într-o costumație pestriță și viu colorată” („bufon”, „paiaţă”), dar, totodată, mai înseamnă şi 2. „Om (politic) fără principii, care a trecut prin mai multe partide politice”. Cunoscând cariera politică a lui I. Dodon şi analizând recentele demersuri ale lui, putem conchide că ambele calificative, oferite de DEX, i se potrivesc de minune. Să exemplificăm.

1. Pe data de 17 martie 2017, Igor Dodon a mers la Moscova şi s-a întâlnit cu preşedintele Federaţiei Ruse Vladimir Putin. Aşa cum relatează presa, I. Dodon l-a aşteptat patru ore pe V. Putin, ceea ce, bineînţeles, este un gest jenant pentru un şef de stat (I. Dodon). Dar nu-i bai: ambii sunt preşedinţi, doar că unul din ei conduce o mare putere mondială (V. Putin), iar altul (I. Dodon) – un stat artificial, creat de stalinişti în 1940, pe teritoriu românesc, anexat de URSS, şi care – stat -, ca întindere teritorială, este mai mic decât multe gubernii ruse[1]. Aşa că supărarea nu e mare, am putea spune – nici nu este. Continue reading

USM: conspecte numismatice

Numismatica este o „ştiinţă auxiliară a istoriei, care are drept obiect de cercetare tipurile de monede, descrierea lor, descifrarea legendelor, materialul din care sunt confecţionate, raporturile dintre diferitele categorii de monedă, circulaţia monetară, alcătuirea Corpusurilor de monede, evoluţia sistemelor monetare dispărute”.

În procesul de pregătire a specialiştilor în domeniul istoriei predarea obiectului „Numismatica” a fost şi este obligatorie. În 2008, membrii Catedrei de Arheologie şi Istorie Antică au luat decizia de a aduna o Colecţie numismatică în cadrul Muzeului de Antichităţi al USM. Asta pentru că „monede pentru lecţii nu existau, formarea competenţelor de curăţire, descriere, identificare şi conservare fără a lucra cu monedele propriu-zise e imposibil”[1]. Dar nu numai atât: în 2011, colegii noştri de la Departamentul de Istoria Românilor, Universală şi Arheologie au decis să convoace anual sesiuni de comunicări, consacrate studierii monedelor, circulaţiei banilor şi altor probleme, legate de sistemele monetare şi bancare, iar lucrările prezentate să fie publicate în volume. Astfel, din 2011 până în prezent au fost publicate şase volume cu studii numismatice[2], în care specialişti ai USM, alături de colegi istorici din alte centre universitare sau academice, din muzee, au abordat diverse teme, legate de sisteme monetare şi bani. Astfel, dl dr. Andrei Corobcean a examinat forme ale schimbului premonetar în Sumer (v. III), în Egiptul antic (v. IV), în Vechiul Babilon (v. V) şi sistemul monetar în Imperiul Persan al Ahemenizilor (v. VI). Conf. univ. dr. Sergiu Matveev, răspunzător de organizarea întrunirilor ştiinţifice anuale ale numismaţilor şi responsabil de editarea volumelor prezentate aici, a publicat mai multe studii, referitoare la monedele din Imperiul Roman ca mijloc de propagandă a autorităţii împăratului Caius Marius (v. II), monedele macedonene (v. V), monedele oraşului Tyras şi prezenţa lor în spaţiul Pruto-nistrean (v. VI). Tot domnia sa a prezentat un material, referitor la gradul de păstrare şi metodele de curăţare a monedelor (v. IV). Continue reading

Noi vrem să ne unim cu Patria-mamă România. Şi trebuie să ne unim!

Moto:

„…Eu, fraţii mei, oriunde-oi căuta,

Nu mai găsesc ca dulcea Românie,

De-o şi hulesc câţi se hrănesc în ea

Corci venetici. Dar oricum va fi, fie.

Eu sânt român, şi-mi place ţara mea”.

Constantin Negruzzi.

 

În martie 2018 se vor împlini 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria-mamă România. În urma actului Unirii Basarabiei cu Patria-mamă România, realizat prin votul majorităţii deputaţilor din Sfatul Ţării (Parlamentul Republicii Democratice Moldoveneşti/Basarabiei din anii 1917-1918) locuitorii interfluviului Pruto-nistrean au beneficiat de libertăţi democratice, garantate de Constituţia din 1923, ţăranii cu puţin sau fără pământ au fost împroprietăriţi, tinerii basarabeni au obţinut posibilitatea de a studia atât în instituţiile preuniversitare din Basarabia, cât şi în restul ţării. În Basarabia interbelică s-a consolidat un sistem de ocrotire a sănătăţii de nivel european, ceea ce a contribuit (alături de alţi factori) la sporul natural al populaţiei. În cei 22 de ani de viaţă comună teritoriul românesc al Basarabiei a cunoscut în unele cazuri (de exemplu, sistemul de legături telefonice etc.) o dezvoltare mai accentuată în comparaţie cu alte regiuni ale ţării sau cu media pe ţară. Basarabenii (majoritatea absolută) erau optimişti şi încrezători în viitorul ţării şi familiilor lor.

Dar nu toate statele Europei interbelice s-au împăcat cu situaţia impusă de finalul Primului Război Mondial. Unele din ele sperau să revizuiască frontierele stabilite la Conferinţa de Pace de la Paris, altele (Rusia bolşevică) visau să instaureze Puterea sovietică în cât mai multe state. Faţa de România, Rusia sovietică, apoi URSS, a avut o poziţie duplicitară: în anumite momente oficialii de la Kremlin au recunoscut caracterul românesc al Basarabiei şi Unirea acesteia cu România, acceptând frontiera pe Nistru, în alte cazuri – nu, dorind cucerirea Basarabiei, sovietizarea României şi Balcanilor.

Evoluţia evenimentelor politice din Europa la sfârşitul anilor 30 ai secolului trecut a fost de aşa natură, că a permis imposibilul: cele două regimuri totalitare ale vremii, vădit ostile (nazist şi sovietic), s-au înfrăţit pe seama împărţirii între ele a unor teritorii ce nu le aparţineau, semnând la 23 august 1939 Tratatul de neagresiune şi Protocolul adiţional secret, punctul trei al căruia s-a referit la România. Continue reading

Ne-a părăsit profesorul Boris Vizer

Profesorul Boris Vizer a fost un specialist de marcă în domeniul istoriei. Cariera lui profesională este cunoscută, ea a fost expusă şi în necrologul semnat de profesorii Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chişinău[1].

Pentru aprecierea corectă a unei personalităţi care a activat în două epoci distincte – cea sovietică, dominată de ideologia comunistă, şi cea de trecere de la totalitarism la libertate -, important este ceea ce a concluzionat şi a afirmat respectiva personalitate în anii de liberate. Referindu-ne la opera ştiinţifică a profesorului Boris Vizer, trebuie să scoatem în evidenţă constatările (descoperirile), expuse în ultimele lui lucrări publicate. Într-un studiu monografic, consacrat analizei economiei şi situaţiei sociale a populaţiei din RSS Moldovenească în perioada anilor 40-80 ai secolului trecut, publicat în 2012[2], având deja în spate o bogată experienţă în domeniul studierii trecutului URSS, profesorul B. Vizer conchide, pe bună dreptate, că venind la putere în urma unei lovituri de stat (octombrie 1917), liderii bolşevici nu aveau o viziune clară asupra societăţii, pe care doreau s-o construiască. Autorul aminteşte: în viziunea lui K. Marx şi F. Engels socialismul putea fi edificat în cadrul unei societăţi cu un nivel înalt de dezvoltare economică, socială, intelectuală etc., nu într-o ţară preponderent agrară, aşa cum se prezenta Rusia, rămasă economic în urma statelor avansate din Occident. În opinia autorului monografiei, „economia sovietică a fost de fapt o economie capitalistă cu unele trăsături feudale, inclusiv ale feudalismului despotic oriental”[3]. În perspectivă, în alte pagini, profesorul B. Vizer a scris despre societatea sovietică ca una cu trăsături sclavagiste, ceea ce este adevărat. Continue reading

Lansarea volumelor „Arhivele Memoriei” la Universitatea din Bucureşti

Pe data de 2 martie 2017, în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, s-a desfăşurat conferința publică „Traumă, strategii de supravieţuire şi probleme de reintegrare socială în memoriile regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească”. Evenimentul a fost organizat de Facultatea de Istorie (Universitatea din Bucureşti) și Asociaţia Română de Istorie Socială în cooperare cu Programul de stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriilor victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”, coordonat de Universitatea de Stat din Moldova.

În faţa celor prezenţi, cu un cuvânt de salut, s-a adresat dna Florentina Niţu, decanul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Moderatorul evenimentului, lector doctor Alexandru-Murad Mironov, ne-a invitat să expunem realizările Programului de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriilor victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”. Continue reading

Conferinţa ştiinţifică „Amprente literare şi istorice ale marelui Haşdeu”

AVIZ

Biblioteca Centrală Municipală „Bogdan Petriceicu Haşdeu” organizează Conferinţa ştiinţifică „Amprente literare şi istorice ale marelui Haşdeu”. În cadrul Conferinţei vor fi prezentate următoarele comunicări: „Importanţa operelor lui B.P. Haşdeu” (drd. Daniela Vacarciuc, director al Liceului „Vasile Alecsandri” din Chişinău), „Influenţa mediului intelectual în care s-a format B.P. Haşdeu”  (dr. Valentin Constantinov), „Autenticitate şi ficţiune în proza lui B. P. Haşdeu” (dr. Adriana Cazacu), „Valenţele cronicii moldo-ruse (moldo-slave) în abordarea lui B. P. Haşdeu” (dr. Marius Tărâţă), „B.P. Haşdeu – promotor al marilor valori naţionale şi universale” (dr. Svetlana Coandă), „Procesul de creaţie şi realizare al ciclului sculptural a dinastiei Haşdeu”  (Valentin Vârtosul, artist plastic). Conferinţa va fi deschisă de dna dr. Mariana Harjevschi, directoarea Bibliotecii, iar istoricul şi arhivistul Alexandru Moraru va fi moderatorul evenimentului.

La această Conferinţă științifică vor participa şi membrii Clubului Istoricilor din Republica Moldova.

Evenimentul va avea loc pe data de 23 februarie 2017 în incinta Bibliotecii Centrale „B. P. Haşdeu”.

Începutul la ora 14.

Ulmu (Ialoveni): lansarea cărţii „Cristale de memorie” de Varvara-Valentina Corcodel

Vineri, 27 ianuarie 2017, în incinta Gimnaziului „Mihai Eminescu” din localitatea Ulmu, raionul Ialoveni, a avut loc lansarea cărţii „Cristale de memorie”[1] redactată de doamna Varvara-Valentina Corcodel. Evenimentul a început cu proiectarea unor fragmente din filmul documentar „Golgota Basarabiei”, textul fiind citit de regretatul maestru Ion Ungureanu. Au urmat elevii Gimnaziului, care au interpretat cântece patriotice.

Directoare Gimnaziului, doamna Nina Ursu, a oferit cuvântul dnei Varvara-Valentina Corcodel, care a propus celor adunaţi în sala de festivităţi păstrarea unui moment de reculegere în memoria persoanelor decedate în intervalul de timp de la începerea redactării cărţii până la scoaterea acesteia de sub tipar. Continue reading

Ion Ungureanu ne-a părăsit…

Făceam doctoratul la Moscova (1982-1985) şi auzisem de la colegii mei basarabeni că la Teatrul Armatei Sovietice este prezentată piesa „Sfânta sfintelor” de Ion Druţă. Am mers la spectacol. Sala era plină. Jocul actorilor a fost excelent. La sfârşitul prezentării, alături de artişti, în scenă a fost invitat şi regizorul. Era Ion Ungureanu. Noi, basarabenii, eram plin de mândrie: în capitala URSS, cu atâtea alte teatre, iată că, şi noi avem unul în care se prezintă cu succes subiecte dureroase ale realităţilor sovietice. Şi o fac ai noştri. De fiecare dată când se juca „Sfânta sfintelor” mergeam la spectacol, invitând cu noi şi alte persoane, din alte locuri decât Moldova.

Tot la Moscova am fost prezent la premiera spectacolului „Biserica Albă” de Ion Druţă în regia lui Ion Ungureanu. A fost, de asemenea, un mare succes. Ne mândream cu cei doi Ioni, români basarabeni, care şi-au demonstrat talentul în capitala marelui imperiu sovietic. A fost un triumf al artei noastre.

Ion Ungureanu s-a implicat plenar în Mişcarea de Renaştere Naţională; în august 1991, cu vocea-i inconfundabilă, domnia sa a citit Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.

În anii independenţei politice a R. Moldova Ion Ungureanu a fost în fruntea procesului de revenire la valorile noastre naţionale, româneşti; el a susţinut întotdeauna dreptatea, adevărul, valoarea.

Ion Ungureanu a participat cu un discurs de neuitat la mitingul de dezvelire a monumentului din faţa gării (Chişinău), ridicat în memoria celor deportaţi în Siberia de regimul criminal sovietic. În ultimul timp, înainte de a cădea la pat, Ion Ungureanu a citit la Postul de Radio „Vocea Basarabiei” câteva texte, referitoare la marile gafe, comise de conducerea Republicii Moldova pe parcursul anilor de independenţă, greşeli urmările cărora noi, românii basarabeni, le simţim pe pielea noastră şi acum, în 2017.

Chipul luminat al maestrului Ion Ungureanu va rămâne veşnic în memoria noastră şi a generaţiilor următoare.

Dumnezeu să-l odihnească.

Anatol Petrencu, istoric.

29 ianuarie 2017

Profesorul Pavel Cocârlă despre atotputernica Biserică din Evul Mediu

Profesorul Pavel Cocârlă despre atotputernica Biserică din Evul Mediu

(note de lectură)

Când eram studenţi ai Facultăţii de Istorie a USM (1975-1980), profesorii ne spuneau: „Acei dintre voi care vor cunoaşte bine Evul Mediu, vor deveni istorici adevăraţi”. Pentru noi, studenţii de la Istorie, Evul Mediu era ca un munte, pe care îl urcam cu mult efort. Cu cât „urcam mai sus”, cu atât „priveliştea din jur” devenea mai fascinantă. Prelegerile erau expuse de profesorul Iosif Şlain, iar seminarele erau organizate de domnul dr. Pavel Cocârlă. Nu vom uita niciodată severitatea ambilor profesori, dar şi erudiţia şi competenţa de care au dat dovadă. Fiind la studii de doctorat la Universitatea „M. Lomonosov” din Moscova, dl Pavel Cocârlă a avut răbdarea să selecteze din Marea Enciclopedie Sovietică toate materialele, referitoare la Evul Mediu. A fost o muncă colosală, inedită, dar şi o dovadă a perseverenţii şi marelui interes pentru studiul Evului Mediu.

În 2016, experimentatul profesor Pavel Cocârlă a scos de sub tipar Note de curs, întitulate „Structurile ecleziastice în Europa medievală”[1], destinate studenţilor de la Istorie, dar şi publicului larg cititor. Cartea cuprinde 14 teme deosebit de importante, care, cronologic, cuprind perioada de timp din secolul II până în 1517, anul Reformei, „fenomen ce a constituit un moment crucial în istoria Bisericii din ţările Europei Occidentale” (p. 5). La începutul fiecărei teme autorul a determinat obiectivele de referinţă şi unităţile de conţinut, după care a expus textul propriu-zis, încheind cu sarcini de evaluare şi literatura obligatorie de consultat pentru o lărgire a orizontului intelectual al cititorului. Continue reading