Arhiva

Profesorul universitar Constantin SOLOMON împlineşte astăzi 70 de ani

Profesorul universitar, doctor habilitat în istorie Constantin Solomon împlineşte astăzi şapte decenii de viaţă.

Dl Constantin Solomon s-a născut la 4 noiembrie 1948, în localitatea Morovaia, comuna Trebujeni, raionul Orhei. Locuitorii satului Morovaia sunt 100 % români (unii îşi zic „moldoveni”).

Constantin Solomon a fost elev al Şcolii Pedagogice din Orhei [ŞPO] (1964-1968). După absolvirea ŞPO a fost chemat la serviciul militar obligatoriu; a prestat serviciul militar până în 1971, după care a fost admis la Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova [USM], fiind aici student între 1971 şi 1976. După absolvirea Facultăţii a lucrat lector-metodist în instruirea studenţilor străini, veniţi la studii la USM (1976-1978). În 1978 dl Constantin Solomon a fost admis la doctorat, în 1982 susţinând cu succes teza de doctor în istorie. A continuat cariera de universitar, fiind lector, lector superior, conferenţiar. Între 1999 şi 2000 a îndeplinit funcţia de şef al Catedrei de Istoria Românilor (USM). În anul 2000 dl C. Solomon s-a înscris la studii post-doctorale, în 2002 susţinând teza de doctor habilitat în istorie, iar în 2003 i s-a conferit titlul pedagogic de Profesor Universitar. Între 2003 şi 2007 a fost decan al Facultăţii de Istorie şi Psihologie, iar din 2007 până în 2009 – decan la Facultăţii de Istorie şi Filozofie. Din 2010 până în prezent lucrează profesor universitar la Catedra de Istorie a Românilor [în prezent – Departamentul de Istoria Românilor, Universală şi Arheologie]. Continue reading

Pe cea de-a patra cale a lui Vlad Plahotniuc. Primul pas.

Cea de-a patra cale, propusă Republicii Moldova (RM) de liderul Partidului Democrat din Moldova (PDM) Vlad Plahotniuc (VP), înseamnă RM nici cu ruşii, nici cu europenii, nici cu fraţii noştri de sânge, românii, ci doar noi, pentru noi, „prin noi înşine”, altfel spus: „Pro-Moldova”. VP a declarat: „Politica „Pentru Moldova” înseamnă, că noi vom continua să preluăm tot ce este mai bun în modelele de trai din Europa, astfel, încât să aducem bunăstarea aici, acasă, în Moldova, pentru viitorul copiilor noştri şi pentru afirmarea noastră ca societate modernă”. Şi a mai zis dl VP: „Avem pentru asta şi caracter, şi capacităţile necesare, şi, cel mai important, dorinţa noastră comună[1].

Lumea bună l-a luat „în furci” pe VP. Şi nu fără temei: am mai avut politicieni cu astfel de slogane (agrarienii, Lucinschi, Voronin etc.).

Mi-am zis, însă, de ce să nu-l luăm în serios pe dl VP (pe el şi echipa dlui)? Pe bune: cum ne prezentăm noi în faţa lumii? Nu ar trebui oare să facem puţină ordine în propria noastră „curte”? Continue reading

POLONIA ŞI POLONEZII ÎN PRESA ROMÂNEASCĂ (1918-1921)

Comunicare prezentată în cadrul Conferinţei ştiinţifice internaţionale cu tema „Relaţiile polono-moldoveneşti la Centenarul redobândirii Independenţei de către Polonia”, desfăşurată la 22 octombrie 2018 în incinta Muzeului Naţional de Istorie

Anul 1918 a fost unul plin de evenimente deosebit de importante, atât pentru români, cât şi pentru polonezi: iniţial Basarabia s-a unit cu România, apoi alte provincii, astfel constituindu-se România întregită. Polonia şi-a redobândit independenţa (11 noiembrie 1918), dar la scurt timp s-a pomenit implicată într-un război cu Armata Roşie (februarie 1919 – martie 1920), ce avea scopul exportului revoluţiei bolşevice în Europa occidentală (cel puţin – în Germania), având sloganul «Даёшь Варшаву – дай Берлин!» [„Cuceriţi Varşovia, cuceriţi Berlinul!”].

Victoria bolşevicilor părea a fi uşoară. Însă datorită eroismului militarilor şi înţelepciunii conducerii poloneze, sovieticii au suferit o grea înfrângere, ceea ce a însemnat salvarea Europei occidentale de tirania comunistă. În octombrie 1920 sovieticii au cerut semnarea păcii, care a şi fost realizată pe data de 18 martie 1921 la Riga. Continue reading

POLONIA: CENTENARUL REDOBÂNDIRII INDEPENDENŢEI

Rubrica: Viaţa ştiinţifică (Polonika)

Pe data de 20 septembrie 2018, în incinta Muzeului „Memoria Holocaustului şi Toleranţa interetnică” din cadrul Agenţiei Relaţii Interetnice (Chişinău, str. Alexei Mateevici, nr. 109/1), a avut loc inaugurarea expoziţiei de pictură „100 de ani de la redobândirea independenţei Poloniei” şi o Masă rotundă, consacrată Centenarului redobândirii Independenţei de Stat a Poloniei.

Expoziţia de tablouri a fost expusă în holul Agenţiei Relaţii Interetnice (ARI). În faţa celor prezenţi a vorbit dl dr. Oleg Babenco, director general al ARI, care a rostit un cuvânt de salut. A urmat Excelenţa Sa, dl Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Poloniei în Republica Moldova Bartlomiej Zdaniuk, care a vorbit despre importanţa colaborării moldo-poloneze pe multiple planuri, inclusiv – în domeniul culturii şi istoriei.

Ghenadie Topolniţchi, preşedintele Asociaţiei Obşteşti „Zen-Club”, iniţiatorul şi organizatorul expoziţiei şi a Mesei rotunde, a salutat persoanele, venite la deschiderea expoziţiei, vorbind despre unui pictori, prezenţi şi ei la eveniment şi a subliniat că două din picturile expuse vor fi donate ARI. Continue reading

PLEDOARIE pentru LISTA UNICĂ de deputaţi unionişti

2018, anul Centenarului Reîntregirii naţionale a românilor, încet-încet, trece în Istorie. Ca niciodată în alţi ani, în 2018, s-a vorbit mult despre condiţiile istorice de realizare a Unirii, s-a discutat mult despre marea însemnătate a vieţii oamenilor în cadrul României întregite, în mod special – a basarabenilor, sub regim ţarist supuşi rusificării şi dispariţiei ca neam. Au apărut de sub tipar diverse studii, referitoare la avantajele, pe care le-ar avea românii în condiţiile unirii celor două state: a României şi Republicii Moldova. În rezultatul Unirii, societatea românească va fi mai democratică, mai corectă, mai înstărită, mai prosperă. Uniţi vom fi mai puternici din toate punctele de vedere: şi economic, şi social, şi ştiinţific, şi militar etc.

Ca niciodată în trecut, în 2018, se pune problema realizării acestui deziderat: Unirea reală a Republicii Moldova cu România. În R. Moldova s-a întărit curentul social şi politic al adepţilor Unirii R. Moldova cu România. Pentru prima dată, în acest an, am fost martorii semnării unor declaraţii simbolice de Unire a unor localităţi din R. Moldova cu România; am retrăit cu toţii Marşul Unirii, început la Alba-Iulia şi încheiat la Chişinău, pe data de 1 septembrie 2018. Pentru prima dată problemele Republicii Moldova, dar şi a comunităţilor româneşti, aflate în unele state, vecine cu România, au fost discutate în Parlamentul European (4-5 septembrie 2018). Unioniştii au realizat colocvii, manifestări ştiinţifice şi culturale, întâlniri între fraţii de sânge de pe cele două maluri ale Prutului. Ajutorul financiar al României, acordat R. Moldova în privinţa rezolvării anumitor probleme (reparaţia grădiniţelor de copii, a şcolilor, a Sălii cu Orgă etc., etc.), în 2017-2018 a fost mai consistent ca niciodată.

Problema care se pune în faţa noastră este: cum realizăm Unirea? Conform Constituţiei R. Moldova şi dreptului internaţional unanim recunoscut, reîntregirea ar putea fi realizată pe una din cele două căi: 1. Prin referendum, la care opțiunea unionistă să întrunească peste 51 % din respondenţi; 2. Pe baza votului de 2/3 a deputaţilor Parlamentului R. Moldova. Continue reading

Bruxelles: vizită de documentare (septembrie 2018) [I]

Cu prilejul participării la Audierea publică „Românii şi regiunile istorice în anul centenar. Cultură, identitate, valori europene” (4-6 septembrie 2018), organizată de Parlamentul European, cu concursul Comisiei pentru cultură şi educaţie a acestui înalt for, la iniţiativa vicepreședintelui acestei Comisii, domnului Mircea Diaconu[1], am avut scurta, dar deosebit de importanta posibilitate de a face cunoștință cu Bruxelles, capitala Belgiei.SAM_0843

O parte din participanţii la acest important for am fost cazaţi în Hotelul „Leopold” (Rue de Luxembourg). Din Hotel spre dreapta, strada Rue de Luxembourg duce spre piaţa cu aceeaşi denumire – Place du Luxembourg. Piaţa are forma unui cerc mare, iar în centru se înalţă statuia lui John Cockerill (foto nr. 1).

John Cockerill s-a născut în a. 1790, în Marea Britanie. În 1797, împreună cu tată-său, a trecut în Europa continentală; a locuit în Franţa. Împreună cu fratele a întemeiat nu departe de oraşul Liège (Belgia) o companie metalurgică şi de construcţie a maşinilor. John Cockerill a construit primul furnal care a înlocuit cărbunele cu cocs. În 1838 Belgia a construit calea ferată Bruxelles-Mechelen „La Belge”; compania metalurgică, condusă de J. Cockerill a furnizat locomotive şi alte utilaje. John Cockerill a vândut şi Rusiei utilaje pentru metalurgie: în Taganrog a fost construită o uzina metalurgică care a dat prima producţie în anul 1897. John Cockerill a murit în Varşovia (aflată atunci sub dominaţia Imperiului ţarist) la vârsta de 49 de ani (în 1840).

Pe postament este scris: „John Cockerill. Le pere des ouvriers” [„John Cockerill. Tatăl/părintele muncitorilor”.

Continue reading

Audierea publică: România şi regiunile istorice în anul centenar. Cultură, identitate, valori europene

Pe data de 5 septembrie 2018, la Bruxelles, în Parlamentul European, a avut loc Audierea publică „România şi regiunile istorice în anul centenar. Cultură, identitate, valori europene”, organizată de Parlamentul European, cu concursul Comisiei pentru cultură şi educaţie a acestui înalt for, la iniţiativa vicepreşedintelui acestei Comisii, domnului Mircea Diaconu.

Pe data de 4 septembrie a avut loc întâlnirea euro-deputatului Mircea Diaconu cu delegaţia primarilor din Republica Moldova (RM), care au semnat Declaraţia de Unirea cu România şi alţi membri ai delegaţiei din RM.

Invitaţi la dialog, primarii unor localităţi din RM, prezenţi la întâlnire, au expus realizările, dar şi problemele cu care se confruntă comunităţile, pe care le conduc. Primarii au subliniat importanţa deosebită a ajutorului multilateral, inclusiv – financiar, acordat de România comunităţilor din RM. Unii vorbitori au insistat ca acele edificii (şcoli, grădiniţe de copii etc.), care au fost reparate sau construite pe banii contribuabililor din România, să aibă plăcuţe cu informaţia respectivă.

Au fost expuse diverse propuneri referitoare la oferirea, dar şi la retragerea cetățeniei române acelor oameni, care batjocoresc România, aduc deservicii şi daune cauzei naţionale; s-a pledat pentru continuarea ajutorului şi realizării proiectelor comune. Continue reading

Omagierea protoiereului Mihail Ciachir: simpozion ştiinţific

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice

Pe data de 10 septembrie 2018, în incinta Mitropoliei Moldovei şi a întregii Moldove, şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa ştiinţifică naţională „Protoiereul Mihail Ciachir – un cărturar al bisericii din Basarabia”.

Conferinţa a început cu cuvântul de salut al ÎPS Vladimir, Mitropolit al Chişinăului şi întregii Moldove, care a prezentat succint figura protoiereului Mihail Ciachir cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la trecerea la cele veşnice şi a blagoslovit evenimentul ştiinţific.

Moderatorul Conferinţei, prof. univ., dr.-hab., academician-coordonator la Secţia Ştiinţe Umanistice şi Arte a Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), dl Victor Ţvircun a oferit cuvântul dlui Vladimir Ciobanu, vice-başcan al UTA Găgăuze, care, în numele conducerii Autonomiei a salutat participanţii la Simpozion. Din numele conducerii AŞM, cu un mesaj de salut s-a adresat academicianul Ion Guceac.

Au urmat comunicările în plen, prezentate de dl acad. Ion Guceac (tema discursului: „Din activitatea protoiereului Mihail Ciachir în cadrul Zemstvei Basarabiei”), de dna Liana Reuleţ şi Gheorghe Câşlalâ, cercetători („Todor Ciachir – întemeietorul dinastiei de preoţi Ciachir în Basarabia”. Dl Ioan Muşneguţu, doctorand, Episcop de Soroca, vicar al Mitropoliei Moldovei şi a întregii Moldove, a vorbit despre „Moştenirea duhovnicească a protoiereului Mihail Cichir şi provocările societăţii de astăzi”, iar dl dr. Stepan Bulgar, şeful secţiei Istorie şi Etnologie a Centrului ştiinţific „M. V. Marunevici” din Comrat despre „Activitatea protoiereului Mihail Ciachir în anii 30 ai secolului al XX-lea, reflectată în izvoare diplomatice turceşti”. Continue reading

Nesimţire, Republica Moldova, neobrăzare… Cazul turcilor expulzaţi

Aflăm din presă despre cazul penibil, comis de conducerea R. Moldova: pe data de 6 septembrie 2018, dimineaţa, persoane mascate, în stil mafiot, au răpit şapte oameni, turci de origine, profesori de 20 de ani ai Liceului Teoretic „Orizont” din Chişinău, şi – fără a le aduce careva învinuiri, – i-au dus cu forţa la aeroportul Chişinău[1].

Reprezentanţii SIS (Serviciul de Informaţii şi Securitate al R. Moldova, subordonat Parlamentului, Adrian Candu fiind preşedinte, Vl. Plahotniuk fiind şef de partid, PDM – Partidul Democrat din Moldova) au declarat presei, cum că cei şapte ar fi SUSPECTAŢI de legături „cu o grupare islamistă, despre care există indicii că desfăşoară acţiuni ilegale în mai multe ţări”[2]. Deci, nu probe concrete, ci doar suspiciuni deşarte!

Ofiţeri SIS au mai spus cum că „se desfăşoară o operaţiune complexă pe linia prevenirii ameninţărilor la adresa securităţii naţionale”[3]. O, de când, aşa patos patriotic? Da atunci când separatiştii din Tiraspol au organizat manevre militare cu trecerea Nistrului, atunci când cetăţeni ai R. Moldova au fost scoşi din casele lor, tot de separatişti, pentru a fi închişi în temniţele din Transnistria sau chiar omorâţi, da câte alte cazuri, unde aţi fost”? Continue reading

Memorii împrumutate: cazul Bulgariei

Comunicare prezentată în cadrul Conferinţei ştiinţifice cu tema „Identităţi colective şi medii culturale în orizontul istoriei: realizări şi perspective în cercetările de antropologie istorică”, 3 septembrie 2018

Scopul acestei comunicări este de a împărtăși unele impresii de călătorie în Bulgaria, realizate în 2017 şi 2018 şi care se referă la câteva monumente şi la memoria colectivă. Departe de mine gândul de a critica ceva sau pe cineva, sau de a generaliza unele cazuri aparte. Cele de mai jos sunt note de călătorie, completate ulterior cu informaţii la subiect. Nimic mai mult.

1. Primul monument vizitat a fost cel ridicat în memoria amiralului rus Fiodor Uşakov la Capul Caliacra. Aici, în Caliacra, bulgarii păstrează vie memoria amiralului rus Fiodor Fiodorovici Uşakov (1745-1817). În preajma intrării pe cap, lângă parcarea de autovehicule, se înalţă un uriaş monument, cioplit în piatră, cu imaginea amiralului F. Uşakov[1].

În interiorul rezervaţiei, în aer liber, este un basorelief cu chipul amiralului F. Uşakov, iar sub el, în diverse limbi, inclusiv – în limba rusă, este menţionat: „Uşakov Fiodor Fiodorovici (1745-1817), excepţional comandant al flotei, amiral, unul din fondatorii flotei ruse în Marea Neagră. Aici, la Capul Caliacra, pe data de 31 iulie 1791, escadra condusă de amiralul F. F. Uşakov, a obţinut o strălucită victorie, distrugând şi punând pe fugă escadra Imperiului Otoman. În 2001 F. F. Uşakov a fost canonizat de către Biserica Ortodoxă Rusă”. Continue reading