Arhiva

Valeriu Dulgheru – un analist competent al războiului criminal al Rusiei împotriva Ucrainei. Note de lectură

Profesorul universitar, doctorul habilitat Valeriu Dulgheru este un cunoscut comentator al evenimentelor politice din Republica Moldova (RM)[1]. Războiul agresiv al Federației Ruse (FR) împotriva Ucrainei – stat suveran și independent, membru-fondator al Organizației Națiunilor Unite (ONU) – l-a făcut pe distinsul profesor și publicist Valeriu Dulgheru să atragă o atenție sporită evenimentelor tragice ce se desfășoară în țara vecină. Astfel, în primăvara anului curent profesorul V. Dulgheru a publicat un volum de studii și cronici ale evenimentelor din Ucraina întitulat „Cronica unui război criminal”[2].

Cartea domnului profesor V. Dulgheru cuprinde o Prefață, patru capitole, Postfață și Bibliografie. În Prefață (p. 7-8) autorul face o prezentare de ansamblu a marii tragedii, abătute asupra poporului ucrainean. V. Dulgheru menționează: „Căpcăunul secolului al XXI-lea V. Putin a început cel mai sângeros război, care deja de un an pârjolește întreaga Ucraină. Acest război criminal a generat cea mai mare catastrofă umanitară: zeci de mii de morți, inclusiv copii, femei, bătrâni neajutorați; sute de mii de copii și vârstnici deportați în Rusia (între 900 000 și 1,6 milioane de ucraineni ar fi fost deportați în Rusia, 9 000 dintre care fiind copii separați de părinți sau ai căror părinți au fost uciși); peste zece milioane de refugiați externi (pe 02.08. 2022 numărul refugiaților era de 10 107 957 !) și alte vreo zece milioane de refugiați interni, care și-au părăsit casele distruse sau ocupate de moscali; zeci de orașe rase de pe fața pământului, zeci de mii de case și întreaga infrastructură distruse” (p. 7). Continue reading

„O țară mică cu inimă mare” – Republica Moldova. Note de lectură

Rubrica Ucraina în flăcări…

ORCID ID: 0000-0002-5449-1023

Nemilosul război al Federației Ruse împotriva poporului ucrainean a cutremurat lumea. Intelectualitatea progresistă a condamnat și condamnă cu fermitate crimele de război, comise de clica militaristă condusă de Putin. Ziariștii, scriitorii, istoricii, analiștii politici etc. au atras atenția asupra evenimentelor din țara vecină, au monitorizat cele ce se întâmplă în Ucraina, Federația Rusă, Republica Moldova etc., au făcut comparații cu trecutul, au examinat comportamentul oamenilor simpli, dar și a conducătorilor de state, de organizații internaționale etc. și au expus opiniile lor în articole și cărți. Mai jos prezentăm o carte semnată de dl Valeriu Saharneanu.

Cartea cunoscutului ziarist basarabean Valeriu Saharneanu[1] cuprinde o Prefață și 90 de articole publicistice care reflectă evenimentele din Ucraina, Republica Moldova, Europa etc. în perioada ianuarie-decembrie 2022. Dl Valeriu Saharneanu are o bogată experiență jurnalistică, a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova (RM, 2011-2014), cunoaște excelent realitatea politică a spațiului Pruto-nistrean. Continue reading

D-ale Istoriei… (2) Rușii au aruncat în aer barajul hidrocentralei de la Kahovka sau Timpuri noi, aceleași tactici

Ne referim la experiența de secole a rușilor de aplicare a practicii „pământului pârjolit”. Sute de ani, la retragerea forțelor militare ale rușilor, din raționamentul de a căra cu ei sau de a distruge (dacă nu sunt în stare să ducă cu ei la retragere), – bunurile materiale au fost distruse. Pentru „a nu fi folosit de adversar”.

Cel mai la îndemână exemplu este incendierea Moscovei în 1812: în fața trupelor lui Napoleon, general-guvernatorul Moscovei Rostopovici a ordonat distrugerea orașului până la temelie; la indicația lui au fost pregătite substanțe inflamabile, precum și polițiști, îmbrăcați în civil, care au dat foc Moscovei[1].

După mai mult de un an de relații excelente de prietenie și cotropiri teritoriale coordonate, pe 22 iunie 1941, Germania condusă de A. Hitler a atacat URSS condusă de I. Stalin. Fiind pregătită de ofensivă împotriva Germaniei, conducerea de la Kremlin a fost surprinsă de înaintarea vertiginoasă a forțelor militare germane și nevoită să se retragă în interiorul țării și… să aplice tactica „pământului pârjolit”. La 29 iunie, I. Stalin și V. Molotov au semnat o Directivă în care cereau organelor de partid și de stat, între altele: „(…) 4. În cazul retragerii unităților Armatei roșii a trimite (în regiunile din interiorul URSS, a. p.) tot materialul rulant, a face să nu rămână nici o locomotivă, nici un vagon; a nu lăsa dușmanului nici un kilogram de pâine, nici un litru de carburanți (…). Toate bunurile de preț, inclusiv metalele neferoase, grâul și combustibilul, ce nu pot fi evacuate, urmează a fi nimicite necondiționat[2].

Conducerea numitei RSS Moldovenești a aplicat Directiva Kremlinului la condițiile basarabene: culturile cerealiere și cele de plante oleaginoase, rezervele de alimente ce se găsesc în depozite de lemn „să fie stropite cu benzină sau gaz lampant și să li se dea foc”[3]. Aceleași culturi, indică în continuare documentul citat, dar depozitate în încăperi ignifuge – depozite din cărămizi, elevatoare și uscătorii – să fie nimicite pe calea aruncărilor în aer[4]. Continue reading

Zi de zi, Volodimir Zelenski – pe linia întâia a apărării Ucrainei în fața agresiunii ruse. Recenzie

Pe data de 24 februarie 2022, la ordinul președintelui Federației Ruse (FR) Vladimir Putin forțele militare ruse au invadat Ucraina – stat suveran, independent, membru-fondator al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Scopul declarat al intervenției ruse în Ucraina – „denazificarea” și „demilitarizarea” acestei țări.

Conducerea FR a considerat că timp de trei zile Ucraina va capitula. Dar calculele putiniștilor s-au dovedit a fi greșite. Ucrainenii au opus rezistență, făcând ca agresorul rus să se retragă de pe multe teritorii ocupate provizoriu.

Un rol decisiv în apărarea Ucrainei l-a avut (îl are în continuare) președintele acestui stat Volodimir Zelenski (n. 1978). Datorită curajului personal de care a dat dovadă (în vremuri deosebite, în timp de război) chiar din primele clipe ale invaziei rusești, ucrainenii au rezistat și rezistă, își apără vitejește Patria lor și vor învinge! Continue reading

Lansarea cărții Războiul monumentelor (vol. 2) de Iulian Rusanovschi

Joi, 23 martie 2023, în Sala de Arte și Hărți a Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, a avut loc lansarea volumului Războiul monumentelor. Restabilirea monumentelor românești interbelice din Republica Moldova. 2010-2022[1]. Autor – avocatul, membru fondator al Asociației obștești „Monumentum”, Iulian Rusanovschi.

În calitate de moderator, subsemnatul am expus succint politica bolșevicilor față de monumentele de for public. Conducătorul loviturii de stat din octombrie 1917, conducătorul Statului sovietic, Vladimir Lenin personal a promovat politica de distrugere a monumentelor, înălțate de țarism și de ridicare a monumentelor care promovează ideologia comunistă. În anii Primei ocupații sovietice a Basarabiei (1940-1941), dar, mai ales după reocuparea Basarabiei, în august 1944, conducerea URSS a continuat cu o râvnă accentuată distrugerea monumentelor românești – parte a memoriei colective și pilon al identității românești, și înălțarea monumentelor ce înfățișau personalități și fapte ale timpurilor sovietice. Localitățile Republicii Moldova au fost înțesate cu monumente care înfățișau pe liderii bolșevici – Lenin, Stalin, Krupskaia etc., dar și ostași „eliberatori”, tancuri, tunuri ș.a.m.d.

Iulian Rusanovschi și-a formulat ca scop să inventarieze monumentele ridicate în Basarabia în anii interbelici (1918-1940), să găsească cimitirele eroilor români, distruse de sovietici, alte însemne publice naționale românești. În rezultat, în 2018, domnia sa a scos de sub tipar primul volum întitulat „Războiul monumentelor”[2]. Continue reading

Ședința Comitetului de Conducere al AIRM „Alexandru Moșanu” din 14 martie 2023

Pe data de 14 martie 2023, în regim on-line, a avut loc ședința Comitetului de Conducere al Asociației Istoricilor din republica Moldova „Alexandru Moșanu”.

La ordine zilei au fost abordate următoarele chestiuni:

1.      Activitatea membrilor AIRM „A. Moșanu” în luna curentă (martie 2023)

2.      Plata cotizațiilor și alocarea a 2 % din impozitul pe venit în fondul AIRM „A. Moșanu”

3.      Diverse.

La primul punct al ordinii de zi au luat cuvântul ss, Ion Negrei, pr. Dr. Viorel Cojocaru, drd. Viorel Bolduma, drd. Crina Harea.

Am decis: membrii AIRM „A. Moșanu” vor participa la următoarele activități: Continue reading

D-ale Istoriei… (1) Stalin – cetățean de onoare al României

Cuvinte cheie: România subjugată de sovietici; Stalin – cetățean de onoare al României; Molotov – cetățean de onoare al Clujului; Vîșinski, decorat de rege, cetățean de onoare al Sibiului

Având posibilitatea să aleagă între constituirea unui sistem de securitate colectivă în Europa alături de Puterile occidentale democratice (Franța și Marea Britanie), pe de o parte și Germania hitleristă, totalitară și revanșardă, pe de altă parte, la 19 august 1939, dictatorul URSS Iosif Stalin (1878-1953) a luat decizia de a se alia cu Führerul Adolf Hitler (1889-1945). În urma unor tratative lejere, ca „între vechi prieteni”, Viaceslav Molotov (1890-1986), comisarul poporului pentru Afaceri externe și Joachim von Ribbentrop (1893-1946), ministrul german de Externe, în prezența dictatorului bolșevic, au semnat Tratatul de neagresiune și Protocolul adițional secret, numite și Pactul Molotov-Ribbentrop. Unii autori folosesc sintagma Pactul Stalin-Hitler. Este corect în toate cazurile. Continue reading

Conferință Științifică „Politica agresivă a Federației Ruse față de statele din spațiul fost sovietic”

Pe data de 24 februarie 2023, în incinta Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova (BNRM), Sala cu Hărți, Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (AIRM „A. Moșanu”) a desfășurat Conferința științifică cu tema „Politica agresivă a Federației Ruse față de statele din spațiul fost sovietic”, prilejuită de împlinirea unui an de la declanșarea războiului agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei (24 februarie 2022).

Conferința a fost deschisă de doamna Elena Pintilei, directoarea BNRM. În Cuvântul de salut dna Directoare a prezentat expoziția de fotografii care au imortalizat marile distrugeri, comise de militarii ruși în Ucraina: edificii (așa cum erau ele până la invazia rusească) și, alături – aceleași clădiri, transformate de cotropitorii ruși în ruine. Dna Elena Pintilei a urat succes participanților la Conferință. Continue reading

Corneliu Prepeliță a lansat o monografie nouă

Joi, 16 februarie 2023, în Sala de Conferințe a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, a avut loc lansarea monografiei dlui drd. Corneliu Prepeliță, consacrată deportărilor din localitățile raionului Ungheni[1].

În debutul evenimentului, dl Corneliu Prepeliță, președintele Asociației Istoricilor „Nicolae Iorga” din raionul Ungheni, a semnat un Acord de colaborare cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, director – Petru Vicol.

Despre importanța noii monografii a vorbit dl dr. Octavian Țâcu, ex-deputat (2019-2021), originar din localitatea Costuleni, raionul Ungheni. Domnia sa este unul din cei mai competenți istorici basarabeni în problema deportărilor; în câteva rânduri a condus „Expedițiile Memoriei” – studii de documentare în locurile în care au fost deportați basarabenii (1941, 1949, 1951). Continue reading

Un studiu inedit referitor la arta metalelor

Pe data de 9 februarie, în cadrul Conferința științifică internațională „Patrimoniul de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine” (Sala Azurie, Academia de Științe a Moldovei, AȘM), a avut loc lansarea volumului Arta metalelor. Portrete de creație ale bijutierilor și meșterilor de artă decorativă (a doua jumătate a secolului al XX-lea – începutul secolului al XXI-lea)[1], semnată de dr. hab. Liliana Condraticova, secretar științific general al AȘM.

Cartea a apărut în condiții poligrafice excelente; conține imagini color și alb-negru de o calitate înaltă. Subsemnatul, am avut onoarea să citesc manuscrisul cărții, să redactez Prefața. Mă bucur de apariția acestei monografii deosebit de importante pentru comunitatea științifică, dar și pentru publicul larg de cititori.

Felicitări autoarei!      Mai jos re-tipăresc Prefața (p. 7-8).

Acum câțiva ani, la Chișinău a văzut lumina tiparului monografia Arta metalelor din Basarabia, ce a stat la baza tezei de doctor habilitat în studiul artelor și culturologie și doctor habilitat în istorie Evoluția prelucrării artistice a metalelor în Basarabia (secolul al XIX-lea – prima jumătate a secolului al XX-lea) susținută în 2018. Autoarea tezei și a monografiei dr. hab. Liliana Condraticova a venit cu informații și imagini inedite cu privire la dezvoltarea orfevrăriei și feroneriei laice și de cult în acest interval cronologic. Istoriografia națională a fost completată astfel cu o lucrare de sinteză cu referire la prelucrarea artistică a metalelor din Basarabia, un compartiment valoros care, din păcate, a fost neglijat pe nedrept de cercetători. Continue reading

Arhiva