Astăzi, 4 septembrie, a avut loc şedinţa ordinară a Mesei Rotunde cu Statut Permanent (MRSP) „Reîntregirea”. La întrunire au luat parte istoricii dr. Anatol Ţăranu, Ion Negrei, Maria Işaev, Ilie Şendrea, conf. univ. dr. Andrei Groza, Sergiu Cataraga, ziariştii Nicolae Becciu şi Gheorghe Mârzenco, scriitorii Grigore Grigorescu şi Alexandru Horaţiu Frişcu, directorul Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi” dr. Boris Volosatâi, preşedintele Partidului Democraţia Acasă Vasile Costiuc, dl Gheorghe Sârbu, agronom, r-l Hânceşti, dl V. Strătilă şi alţii.

La ordinea zilei au fost puse două subiecte: 1. Despre situaţia politică din RM în perioada 23 august – 4 septembrie şi 2) Despre alegerile locale şi în circumscripţiile electorale, rămase vacante. Continue reading →

Reîntregirea naţională se amână… Ce e de făcut?

Motto: „Nu întreba ce poate face ţara ta pentru tine.

Întreabă ce poţi face tu pentru ţara ta”.

J.F. Kennedy

În 2020 se vor împlini 80 de ani de la raptul teritorial comis de Uniunea Sovietică faţă de România: în înţelegere cu Germania nazistă URSS a anexat Basarabia, nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa, câteva insule româneşti de la Gurile Dunării. În primul an de ocupaţie (1940-1941), pe teritoriile româneşti cotropite, Kremlinul a promovat politici de deznaţionalizare şi sovietizare a populaţiei băştinaşe: bolşevicii au omorât persoane considerate de ei a fi ostile Puterii Sovietice, au trimis mii de tineri basarabeni pe şantiere de construcţii sau mine în regiunile interne ale URSS, iar în iunie 1941 au realizat primul val de deportare în masă a oamenilor în Siberia. Aceleaşi politici au fost promovate cu o intensitate mai mare de regimul comunist de ocupaţie în perioada celei de-a doua ocupaţii (1944-1991).

În forme mai deschise sau mai închise basarabenii s-au opus sovietizării, iar în anii liberalizării nevoite a regimului comunist ei, basarabenii, s-au încadrat în Mişcarea de Renaştere Naţională şi au reuşit să dobândească satisfacerea unor revendicări naţionale (limba de stat, numită impropriu „moldovenească”, alfabetul latin, suveranitatea în cadrul URSS (1990). La 27 august 1991 Republica Moldova (RM) şi-a proclamat Independenţa de Stat faţă de URSS. Rezultatele obţinute s-au datorat activităţii unei singure forţe – Frontul Popular din Moldova. Din varii motive, însă, conducerea RM (se pare – şi cea a României) nu a făcut încă un pas necesar – unirea RM cu România. Continue reading →

Stimaţi prieteni,

Din 1991 RM este un stat suveran şi independent, recunoscut de majoritatea ţărilor lumii, inclusiv de Federaţia Rusă. Aşa s-a întâmplat că pe teritoriul RM, alături de băştinaşi (români, unii deocamdată se numesc „moldoveni”) locuiesc şi alte grupuri etnice: ucraineni, ruşi, găgăuzi, bulgari, rromi etc. În mod firesc, grupurile etnice ar trebui să întreţină legături culturale cu patriile lor istorice şi, concomitent să cunoască limba, istoria, cultura ţării-gazdă. În cazul nostru – a RM şi a românilor în ansamblu. În cele ce urmează, am publicat un document, tradus din limba rusă, şi care se referă la activitatea Comunităţii ruse din RM pentru anul 2013. Iată ce activităţi şi-a propus să desfăşoare Comunitatea ruşilor în 2013:

„Organizaţia obştească

„Comunitatea rusă din Republica Moldova”

Activităţile propuse pentru anul 2013.

Sunt consacrate împlinirii a 1150 de ani ai scrisului slavon şi împlinirii a 20 de ani [de funcţionare] a Comunităţii ruse din Republica Moldova”

[Convocarea] Conferinţei ştiinţifico-practice „Ruşii din Moldova: istoria, limba, cultura – realităţile şi perspectivele” [consacrată] aniversării de 20 de ani de la crearea Comunităţii ruşilor din RM – (septembrie); Continue reading →

Calamități naturale. Dar nu numai…

 Incendii forestiere. Din primele zile ale lunii august principalele ştiri se refereau la uriaşele incendii din Siberia şi Orientul Îndepărtat. La stingerea lor au fost atrase forţele militare, conduse de vice-ministrul Apărării, generalul de armată Dmitrii Bulgakov[1]. Fumul de la incendiile siberiene a ajuns pe teritoriul Statelor Unite ale Americii şi Canadei, ceea ce a stârnit îngrijorarea legitimă a locuitorilor respectivelor ţări. În acest context, pe data de 1 august, preşedintele SUA Donald Tramp s-a adresat, la telefon, preşedintelui rus Vladimir Putin, propunându-i ajutor în vederea stingerii incendiilor. V. Putin i-a mulţumit preşedintelui american, spunându-i că a concentrat o forţă aeriană puternică, capabilă să stingă incendiile[2].

De rând cu alte probleme economice, sociale etc. incendiile au stat în centrul atenţiei primului ministru al FR Dmitrii Medvedev, aflat într-o vizită de lucru în Extremul Orient. Din spusele primului ministru aflăm nuanţe noi, referitoare la incendii. Se constată că ele, în unele cazuri, acoperă tăierile ilicite de pădure. D. Medvedev a dat indicaţii ca acele utilaje, care au fost folosite pentru tăieri nelegitime ale pădurii să fie confiscate de stat[3]. Continue reading →

Republica Moldova: 28 de ani de proclamarea independenței – ce are și ce nu are din ceea ce îi trebuie?

(răspuns la întrebările Agenţiei de ştiri APN) [1]

Republica Moldova (RM) şi-a proclamai independenţa de stat faţă de URSS la 27 august 1991. Foarte multă lume atunci a considerat că istoria noastră, cea de la 27 martie 1918, se va repeta, că va urma declaraţia de Unire cu România. Dar aceste speranţe s-au spulberat în timp. Conducerea RM nu a pus problema Unirii cu România prompt, deschis, acceptând susţinerea maselor. Dimpotrivă, preşedintele de atunci al RM, Mircea Snegur a declarat că el ne va spune când vom realiza reîntregirea. Pe de altă parte, la Bucureşti conducerea de vârf era realizată de dl Ion Iliescu, coleg de studii cu Mihail Gorbaciov, care a ezitat să pună tranşant problema Unirii. A urmat intrarea RM în componenţa Comunităţii Statelor Independente (CSI), în decembrie 1991, apoi faza militară a războiului ruso-moldav (martie-iulie 1992) care, între alte urmări nefaste, a avut şi descurajarea adepţilor Unirii. Una peste alta, problema a rămas deschisă până astăzi. Continue reading →

Moto: „Fie pâinea cât de rea,

Tot ţi-o fură cineva!”

Un grup de intelectuali, participanţi la Masa Rotundă cu Statut Permanent (MRSP) „Reîntregirea” a lansat ideea organizării a două evenimente: convocarea unei conferinţe ştiinţifice cu tema „Pactul Molotov-Ribbentrop  - verde pentru declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial” şi organizarea unui miting de comemorare a victimelor regimului comunist de ocupaţie – manifestări organizate cu prilejul împlinirii a 80 de ani din data semnării odiosului document.

Pe data de 7 august, la IPN, noi, un grup de intelectuali (Nicolae Dabija, Ion Negrei, Vasile Costiuc, Zinaida Boloboceanu, Alecu Reniţă, Daniela Vacarciuc şi subsemnatul) am organizat o conferinţă de presă, la care am lansat un Apel către cetăţeni de a participa la aceste evenimente[1]. Continue reading →

Centrul de Excelență Institutul de Istorie Socială „ProMemoria”, Institutul de Istorie, Chișinău, Academia Oamenilor de Știință din România (AOŞR), Asociația Istoricilor din Republica Moldova, Muzeul Național de Istorie a Moldovei au organizat miercuri, 21 august 2019 în incinta Muzeului Național de Istorie a Moldovei, conferință științifică cu genericul „Pactul Molotov-Ribbentrop  - verde pentru declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial” – manifestare științifică organizată cu prilejul împlinirii a 80 de ani din data semnării odiosului document.

Înainte de expunerea comunicărilor, organizatorii Conferinţei ştiinţifice au convocat o conferinţă de presă, susţinută de istoricii Ion Șișcanu, Ion Negrei şi Octavian Ţâcu, deputat, care au trasat principalele obiective ale Conferinţei. Avocatul Boris Druță a subliniat că în cazul Pactului Molotov-Ribbentrop a venit deja timpul ca şi avocaţii să se implice în problema existentă. Protoiereul mitrofor Petru Buburuz s-a referit la soarta mănăstirilor, bisericilor, preoţilor, dar şi enoriaşilor, aflaţi sub teascul ideologic, politic şi militar sovietic. Participanţii la conferinţa de presă au dat răspunsuri exhaustive la întrebările formulate de reprezentanţii mass-media, prezenţi la eveniment. Continue reading →

Pe data de 13 august scriitorul Alexandru-Horaţiu Frişcu a împlinit vârsta de 70 de ani. Cu acest prilej, în incinta Casei Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova a avut loc omagierea scriitorului. Evenimentul a fost moderat de istoricul literar Vasile Malaneţchi, director general al Muzeului Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu”.

Criticul literar, academicianul Mihai Cimpoi a vorbit despre opera satirică a dlui Alexandru-Horaţiu Frişcu, referindu-se la epigramele semnate de omagiat, dar şi la poezia, publicistica şi volumele publicate.

Cuvinte de laudă la adresa scriitorului A.-H. Frişcu a avut dl Arcadie Suceveanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, a spus, între altele: „[Cartea] File negre de istorie roşie are drept punct de pornire istoria fostei URSS, realităţile noastre în context unional, alte aspecte puţin cunoscute. Frişcu abordează mai multe genuri, dar s-a manifestat în poezie, epigrame, publicistică, spiritul lui satiric l-a făcut să abordeze realităţile altfel”. Continue reading →

Pe data de 7 august 2019, în incinta Agenţiei Info Prim Neo (IPN) a avut loc conferinţa de presă, în care a fost lansat Apelul privind organizarea unui miting comemorativ pe data de 23 august a. c.

Conferinţa de presă a fost deschisă şi moderată de poetul, membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Nicolae Dabija.

Subsemnatul a dat citire Apelului, pe care îl publicăm mai jos.

În cadrul conferinţei de presă au venit cu informaţii şi atitudini la subiectul abordat istoricul Ion Negrei, dl Alecu Reniţă, ex-deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, dna Daniela Vacarciuc, istoric, dna Zinaida Boloboceanu, interpretă, dl Vasile Costiuc, preşedintele Partidului Democraţia Acasă.

Desfăşurarea conferinţei de presă vezi:

https://www.ipn.md/ro/conferinte

Tragedia noastră naţională (23 august 1939 – 24 august 1944)

Stimaţi concetăţeni,

La 23 august a. c. se vor împlini 80 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop şi a Protocolului adiţional secret, documente prin care cele două tiranii ale timpului – Germania nazistă și Uniunea Sovietică comunistă  – și-au împărţit sferele de influență în Europa Centrală și de Sud-est. Între altele, în cârdăşia secretă sovieto-nazistă a fost vizată şi România. În linii generale, Pactul Molotov-Ribbentrop a aprins lumina verde în declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, cea mai mare și sângeroasă conflagraţie din istoria omenirii. Continue reading →

Pe data de 2 august 2019 a avut loc şedinţa ordinară a Mesei Rotunde cu Statut Permanent (MRSP) “Reîntregirea”, care a luat în dezbatere probleme legate de organizarea unor evenimente, prilejuite de împlinirea a 80 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop şi a Protocolului adiţional secret, a 80 de ani de la declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial şi de împlinirea a 75 de ani de la operaţiunea „Iaşi-Chişinău”, soldată cu re-ocuparea Basarabiei, nordului Bucovinei, Ţinutului Herţa şi continuării politicii de sovietizare a populaţiei din aceste teritorii româneşti.

Subsemnatul am prezentat în faţa publicului interesat principalele teze, referitoare la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop şi a Protocolului adiţional secret, la materializarea, la 28 iunie 1940, a punctului trei a Protocolului, când, în bună înţelegere cu Germania nazistă, URSS a anexat Basarabia, nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa şi a promovat politici de sovietizare a populaţiei băştinaşe, organizând, între altele, Primul val de deportare în masă a basarabenilor, 12-13 iunie 1941). Continue reading →