Astăzi, 14 ianuarie, în Sala de conferințe a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală (MNEIN) a avut loc lansarea albumului „Închinare la Luceafăr. Eminescologie filatelică basarabeană…”[1] redactată de cunoscuții filateliști Constantin Gh. Ciobanu și Maria Godorozea.

Ședința de lansare a volumului a fost moderată de dl drd Petru Vicol, directorul MNEIN, care a făcut o scurtă prezentare a cărții și a autorilor ei.

Cuvântul i-a fost oferit dlui academician Mihai Cimpoi, autorul Prefeței „Filatelia eminescologică basarabeană în sinteză”. „Eminescu, – a scris în Prefață dl academician Mihai Cimpoi, – este primul poet care a apărut pe o marcă poștală în 1939, consemnând astfel un lung drum pe meridianele lumii, asigurat de filateliști odată cu acela al promovării personalității și operei sale de excepție prin intermediul traducerilor, studiilor monografice, prezentărilor omagiale, artei plastice și muzicii”[2]. Continue reading →

De la constituirea sa (1922) URSS s-a considerat o „cetate” înconjurată de jur-împrejur de state ostile. De aceea conducerea Uniunii Sovietice a avut mare grijă să se apere de „diversioniști” și „spioni” trimiși de „imperialiști” în vederea răsturnării Puterii sovietice. Frontierele URSS erau păzite cu strășnicie zi și noapte, iar gardurile din sârmă ghimpată erau o prezență obligatorie. În URSS sârma ghimpată împrejmuia lagărele de muncă forțată ale prizonierilor Gulagului, diverse obiective militare, depozite și altele. Sârma ghimpată devenise un simbol al restricțiilor cetățenești, al represiunilor comuniste.

În iunie 1940, în bună înțelegere cu Germania hitleristă, URSS a invadat România, anexând Basarabia, nordul Bucovinei, Ținutul Herța. URSS a impus României frontiera de-a lungul talvegului râului Prut, respectiv – a fost construit și gardul de sârmă ghimpată. În iunie 1941, Armata română, condusă de generalul Ion Antonescu a eliberat teritoriile străbune. Dar România a pierdut războiul, rușii au revenit și au restabilit și gardul de sârmă ghimpată pe Prut. În timp, deși URSS și România erau state socialiste-surori, sârma ghimpată a rămas nemișcată pe Prut. Dictatorul comunist român Nicolae Ceaușescu înaintase tovarășilor de la Moscova propunerea de a lichida gardul de sârmă ghimpată, reacția sovieticilor fiind zero. Continue reading →

Istoricul englez Geoffrey Roberts a scris monografia „Biblioteca lui Stalin. Dictatorul și cărțile sale”, tradusă în limba română și publicată de Editura Corint (București)[1]. În Prefață dr. Sorin Cristescu afirmă: „Ne aflăm în fața unei realizări istoriografice remarcabile: sub titlul Biblioteca lui Stalin (…), istoricul britanic Geoffrey Roberts (n. 1952), ne prezintă de fapt o lucrare care s-ar fi putut întitula la fel de bine Gândirea lui Stalin sau Ideologia lui Stalin. Imboldul de a elabora acest studiu de amploare asupra gândirii lui Stalin a venit de la faptul că după 1990 arhivele sovietice s-au deschis și s-a aflat că dictatorul deținea o bibliotecă imensă ce reunea 25 000 de volume, ziare și pamflete și peste patru sute de texte marcate și adnotate. Aceasta a fost biblioteca studiată de Roberts” (p. 5). Continue reading →

Masacrul ofițerilor polonezi, comis la ordinul conducerii URSS în martie-aprilie 1940, rămâne a fi una din temele actuale nu doar în relațiile polono-ruse, ci și în istoria relațiilor internaționale din 1940 până în prezent. O dovadă în plus este traducerea în limba română și publicarea monografiei lui Thomas Urban[1] (n. 1954), jurnalist german, dar și – de ce nu? – istoric de înaltă calificare. S-ar fi părut: despre împușcarea ofițerilor polonezi de către angajații NKVD în primăvara anului 1940 s-a scris destul de mult; ce ar mai fi de adăugat?

Cartea semnată de Thomas Urban demonstrează convingător că există încă aspecte neelucidate ale crimei comise de sovietici față de polonezi. Monografia începe cu o Prefață - „Katyn – o traumă încă vie” (p. 5-16), – semnată de dr. Vasile Lucian, în care istoricul român face o prezentare a crimei comise de sovietici în martie-aprilie 1940 față de ofițerii polonezi, internați după cotropirea voievodatelor de est ale Poloniei (17 septembrie 1939). Autorul Prefeței scrie despre filmul „Katyn” al regizorului NDRZEJ Wajda, tatăl căruia a fost împușcat la Katyn. Continue reading →

Astăzi s-au împlinit 1050 de zile de când invadatorul rus omoară zilnic oameni pașnici din Ucraina – stat suveran și independent, membru-fondator al ONU, frontierele căruia au fost recunoscute internațional, inclusiv de Federația Rusă (FR). Actualul președinte al FR, Vladimir Putin a semnat Tratatul de frontieră între FR și Ucraina (2003), prin care s-a recunoscut, încă o dată, integritatea teritorială a Ucrainei.

În pofida recunoașterii Statului ucrainean și angajamentelor internaționale, luate de FR, începând din 2007, Kremlinul și-a revizuit opiniile privind locul FR în lume și s-a pregătit pentru refacerea teritorială a fostei URSS, Ucraina fiind prima țară pe care rușii de astăzi au dorit s-o înghită. Peninsula Crimeea a fost primul teritoriu ucrainean, anexat de ruși (2014). Iar la 24 februarie 2022 Moscova a început un război de mari proporții împotriva Ucrainei, sub motive false cum că la Kiev este un regim nazist, cum că cetățenii ucraineni de origine rusă ar fi fost cumva marginalizați, cum că dorința ucrainenilor de a fi admiși în organizația politico-militară de apărare NATO ar amenința securitatea FR etc. Continue reading →

Cuvinte cheie    Ioan-Aurel Pop, Istoria românilor, Basarabia, mituri, adevăr.

Rezumat  În articol este prezentată figura marelui istoric clujean, academician Ioan-Aurel Pop, autor a numeroase articole, monografii, culegeri de documente etc., în special consacrate evului mediu transilvănean. În același timp, I.-A. Pop este un excelent polemist și promotor al metodologiei științifice privind înțelegerea și expunerea trecutului. I.-A. Pop combate convingător afirmațiile eronate care afirmă cum că Istoria românilor este bazată doar pe mituri.

Istoricul clujean Ioan-Aurel Pop s-a impus în istoriografia românească ca un excelent cunoscător al evului mediu, reputat specialist al istoriei Transilvaniei medievale, al relațiilor româno-maghiare. I.-A. Pop a descoperit în arhive documente de ev mediu pe care le-a comentat și tipărit, a redactat manuale universitare, a publicat sute de articole, studii, recenzii, prefețe și postfețe, cronici în volume și reviste de specialitate.

Pe Ioan-Aurel Pop l-am cunoscut la sf. anilor 80 ai secolului trecut, atunci când era asistent la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Fiind deseori la Cluj-Napoca (fiicele Rodica și Sorina au studiat la Universitatea „Babeș-Bolyai”), am avut prilejul să discut cu distinsul omagiat diverse probleme de istorie, de cercetare și predare a acestui obiect în școli și universități. Continue reading →

2024: am tras linia

(activitatea didactico-științifică în anul respectiv)

Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU,

Membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România,

ORCID ID: 0000-0002-5449-1023

Abrevieri

a. p. – Anatol Petrencu

DIRUA- Departamentul Istoria Românilor, Universală și Arheologie din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a USM

ss – subsemnatul (Anatol Petrencu)

USM – Universitatea de Stat din Moldova

Notă. În cazul în care materialele au fost publicate pe hârtie apoi în forma electronică, sau invers; sau au fost retipărite într-un fel ori altul, volumul materialelor a fost contabilizat o singură dată.

Monografii 

Anatol Petrencu, Ucraina în flăcări, Chișinău, Tipografia Balacron, 2024, 180 pag.

ISBN 978-9975-66-795-1

Recenzii:

Conf. univ. dr. Asea M. Timuș, Ucraina în flăcări. Prezentare, în                
https://www.facebook.com/asea.timus.

Prof. univ., dr. hab. Nicolae Enciu, Jocul primejdios cu istoria în Rusia contemporană, în Revista Literară (Chișinău), 2024, nr. 05, p. 21-21.

Articole  în culegeri științifice 

1. Anatol Petrencu, Conferința de Pace de la Paris (1946). Poziția URSS față de România, în Oltea Rășcanu Grămăticu (coordonator), România de la război la pace, Iași, Editura PIM, 2023, p. 329-336 (0,4 c. a)  ISBN 978-606-13-7944-6

2. Anatol Petrencu, Studierea istoriei găgăuzilor în istoriografia română, în Aspecte socio-culturale ale găgăuzilor în istoria Republicii Moldova. Integrarea găgăuzilor în spațiul socio-cultural, economic, politic și juridic al Republicii Moldova, Chișinău, Editura Lexon-Prim, 2024, p. 171-175; același articol în limba engleză, p. 176-181 (0,3 c. a.)    ISBN 978-9975-172-68-4 Continue reading →

Prima decadă a ultimei luni a anului 2024, ca de obicei, a fost plină de evenimente în care au fost atrași membri ai AIRM „A. Moșanu” sau care au contribuit la desfășurarea lor.

Pe data de 1 decembrie, – Ziua Națională a României, – în Sala Regina Maria a Universității de Stat din Moldova (USM), și-a desfășurat lucrările Congresul Extraordinar al Partidului Național Moldovenesc, condus de dl Dragoș Galbur. La scurt timp după deschidere, subsemnatul (în continuare – ss) am rostit un mesaj prilejuit de sărbătoarea tuturor românilor – 1 decembrie 1918 – ziua când a fost încheiat procesul de Unire a tuturor românilor. Continue reading →

Astăzi s-au împlinit 1020 de zile și nopți de când regimul terorist condus de Vladimir Putin omoară fără milă oameni pașnici în Ucraina – stat suveran și independent. Rusia a recunoscut oficial independența Ucrainei, a stabilit cu ea relații diplomatice, iar în 2003 nimeni altul decât chiar V. Putin a semnat Tratatul de frontieră între Federația Rusă și Ucraina, atât Crimeea, cât și regiunea Donbass fiind recunoscute ca teritorii aparținând Ucrainei. Continue reading →

PREFAȚĂ

Volumul de documente „Viața cotidiană în RSS Moldovenească (1944-1961). Studiu și documente”, reprezintă o contribuție importantă la înțelegerea complexității și diversității experiențelor trăite de populația din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească în anii 1944-1961. Această culegere de documente nu doar că oferă o privire detaliată asupra vieții cotidiene, dar și asupra contextului social, economic și politic care a influențat profund viața cetățenilor. Continue reading →