Pe data de 13 octombrie 2023, în capitala Kârgâzstanului Bișkek a avut loc ședința Consiliului șefilor de state ale Comunității Statelor Independente (CSI). În ședință, președintele Federației Ruse Vladimir Putin a expus cauzele (din punctul lui de vedere) ieșirii unor state din componența CSI (a Georgiei și a Ucrainei, ultima, se constată, că nu a ratificat Acordul de constituire a CSI). Referitor la Republica Moldova (RM), V. Putin a spus următoarele:

«Ну, а такая страна как Молдова, она практически утрачивает свою идентичность. Элиты этой страны вообще считают, что они не молдаване. Они называют себя румынами. Но это их выбор…»[1]

Tradusă în limba română, afirmația președintelui Vladimir Putin sună astfel: Continue reading →

Prof. univ. dr. Ion Solcanu este un bun specialist în istoria artei medievale românești. Dovadă sunt articolele[1] și monografiile[2] publicate. Lucrările dumnealui sunt cunoscute, studiate și folosite de istoricii culturii românești medievale, inclusiv de cei din Basarabia.

Profesorul Ion Solcanu s-a născut în localitatea Bogdănești, jud. Suceava. În aceiași localitate s-a născut istoricul și omul politic Ioan Hudiță (1896). Pe deplin explicabilă dorința istoricului Ion Solcanu să studieze și să publice o monografie consacrată distinsului său consătean[3]. Important de știut că, așa cum menționează prof. Ion Solcanu, Ioan Hudiță „a urmat studii la Universitatea din Iași între anii 1915-1919, luându-și licența în drept, geografie, iar în istorie cu distincția «magna cum laude»; se califică primul pe țară, cu media 9,63 la examenul de capacitate pentru învățământul secundar, disciplina Istorie, iar la specialitatea secundară, Dreptul și Economia politică s-a situat tot cel dintâi cu media 9,22. Pe temeiul acestor rezultate a funcționat ca profesor la Liceul «Bogdan Petriceicu Hașdeu» din Chișinău în anii școlari 1919-1920 și 1920-1921…”[4] Continue reading →

Pe data de 6 și 7 octombrie, în cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați, și-a desfășurat lucrările Conferința internațională „Presa și cultura în spațiul european” cu tema „Războiul hibrid reflectat în media”. Conferința a fost organizată de un comitet în frunte cu conferențiarul universitar doctor Cătălin Negoiță, președintele Asociației Române de Istorie a Presei.

Deschiderea lucrărilor Conferinței a avut loc în Sala Senatului (Rectoratul Universității „Dunărea de Jos”, str. Domnească, nr. 47). Cuvinte de salut au rostit dl Cătălin Negoiță, dna Simona Antofi, decanul Facultății de Litere, Universitatea „Dunărea de Jos” și alții.

În ședința în plen au fost prezentate două comunicări. Doamna Carmen Ionescu, directorul Agenției de Presă RADOR, a vorbit despre Războiul hibrid din Ucraina – o încercare fără precedent pentru agențiile de presă. Continue reading →

La București, Editura Militară a scos de sub tipar monografia dr. Daniela Șișcanu despre rolul propagandei sovietice în timpul anexărilor teritoriale ale URSS în anii 1939-1940[1].

Problema utilizării propagandei în scopul îndoctrinării propriului popor și a justificării politicii externe este deosebit de actuală datorită invaziei ruse în Ucraina, a războiului agresiv de mari proporții, început de Federația Rusă la 24 februarie 2022. În acest război sângeros împotriva Ucrainei, Kremlinul utilizează doi factori: cel militar și propaganda agresivă. Dar îndoctrinarea populației ruse și a celei de peste frontierele Rusiei cu idei ce nu corespund adevărului s-a făcut de ruși și până la Vladimir Putin. Cartea ce o vom prezenta mai jos este o bună dovadă în acest sens. Continue reading →

Rubrica D-ale istoriei

            Revista Limba Română (LR) s-a impus în viața culturală a Spațiului românesc datorită problemelor abordate, perseverenței de a ieși sistematic de sub tipar cu rubrici multe, dar susținute permanent de autori de mare prestigiu. Incontestabil, este meritul echipei redacționale și, în primul rând, al redactorului-șef Alexandru Bantoș, al redactorului șef adjunct Ana Bantoș, al celorlalți membri ai colegiului de redacție.

            Revista s-a remarcat prin apărarea și promovarea limbii române și a identității românești în Republica Moldova. Cred, este cel mai important merit al echipei redacționale. Continue reading →

Rubrica D-ale istoriei

Astăzi se împlinesc 545 de zile de la invazia absurdă a Federației Ruse (FR) în Ucraina – stat suveran și independent, membru-fondator al Organizației Națiunilor Unite, frontierele căreia au fost recunoscute de Comunitatea internațională, inclusiv de FR. Sângerosul război al rușilor împotriva Ucrainei a developat multe realități, unele vizibile, altele – depistate în zilele nemilosului război. Pentru ucraineni războiul de apărare a patriei lor a însemnat consolidarea națiunii în jurul unor idealuri sfinte: integritatea teritorială a țării lor, apărarea libertății, democrației, cursului european și NATO. Pentru ruși războiul agresiv împotriva Ucrainei a însemnat o criză totală a idealurilor, a scopurilor politicii externe a FR, a imaginii Rusiei în lume.

Criza unor idealuri de viitor (bunăstare, democrație, recunoașterea sinceră a crimelor comise de regimurile țarist și comunist, dar și cel numit „democratic”, de după 1991) i-a făcut și îi face pe conducătorii de astăzi ai FR să accepte și să promoveze figuri odioase ale trecutului ca modele de mobilizare și patriotism. Una din aceste figuri este Iosif V. Stalin – unul din cei mai sângeroși dictatori din istoria omenirii. În februarie 1956, la cel de-al XX-lea congres al PCUS, comuniștii înșiși, unii din ei – colaboratori apropiați ai dictatorului, – au condamnat crimele odioase ale lui Iosif Stalin. În anii „dezghețului” hrușciovian, apoi în ai „transparenței” lui Mihail Gorbaciov, au fost publicate sute (poate chiar mii) de volume de documente, memorii ale celor ce au suferit de pe urma stalinismului, studii etc. în care au fost demonstrate convingător urmările politicii represive, de teroare a organelor de stat, față de milioane de oameni nevinovați. Continue reading →

Rubrica D-ale Istoriei

Pe data de 29 octombrie 2023 se vor împlini 100 de ani de la proclamarea Republicii Turcia. Este un bun prilej de a pune în discuție un subiect actual și important, cel al viziunilor și politicilor privind atât trecutul, cât, mai ales, viitorul a două state, a Turciei și Rusiei.

În edificarea Statului modern turc un rol determinant l-a avut Mustafa Kemal Atatürk (1881-1938). El s-a născut în Salonic  în familia unui funcționar vamal, care a decedat de timpuriu. Astfel, Mustafa a fost educat de mama lui, țărancă obișnuită. Mustafa a fost trimis la o școală militară de stat, a continuat studiile în înalte instituții de învățământ militar. În anii studiilor, Mustafa Kemal a fost pasionat de operele lui J. J. Russo, Voltaire etc.

Mustafa Kemal a fost un ofițer activ; în cadrul Armatei otomane a dat dovadă de talent, pricepere, experiență; a participat la diverse operațiuni militare, inclusiv în cele două războaie balcanice[1], precum și în Primul Război Mondial. Continue reading →

Rubrica D ՚ale Istoriei

Pe data de 21 iulie 2023 președintele Federației Ruse (FR) Vladimir Putin a convocat ședința Consiliului de Securitate al țării (în regim on-line). În cadrul ședinței V. Putin a prezentat viziunea sa, profund greșită, referitoare la războiul agresiv pe care îl duce în Ucraina. Ca de obicei a dat vina pe Occident, în special – pe „hegemon”, SUA, care, în opinia lui, au interes nu doar să tărăgăneze războiul din Ucraina, ci și să slăbească Europa occidentală[1]. Adică nu Rusia a cotropit teritoriile Ucrainei, stat independent, ci SUA; nu Rusia lansează zilnic (mai exact – noaptea) rachete peste localitățile  ucrainene, omorând oameni pașnici, între ei, mulți copii. V. Putin personal se face vinovat de acest sângeros război. Din nou (a mai făcut-o și cu alte ocazii) V. Putin a vorbit despre Polonia, despre istoria ei. Bineînțeles, istoria așa cum o înțelege și o prezintă el. Continue reading →

Războiul agresiv al Federației Ruse (FR) împotriva Ucrainei – stat suveran și independent, a suscitat interesul opiniei publice mondiale față de Ucraina și de conducătorul ei, Volodimir Zelenski. În rândul noilor cărți consacrate atât războiului, cât și oamenilor politici implicați, în primul rând – Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, se înscrie și cartea fostului șef al redacției anglofone a televiziunii „France 24”, corespondent special trimis în Ucraina Fenwick Gallagher[1].

Cartea începe cu o Prefață („Un lider înnăscut”, p. 7-18) , semnată de Florin Șperlea, după care urmează Introducerea (p. 19-24), zece capitole (p. 25-211) și Concluzie (p. 212-218). Continue reading →

Recent au fost publicate materialele celei de-a doua Conferințe științifice naționale cu participare internațională „Intelectualitatea română între ideologie, libertate academică și naționalism”[1], coordonate de conf. univ. dr. Liliana Rotaru.

Volumul cuprinde o Prefață, semnată de coordonatoarea ediției și două compartimente. În primul, întitulat „De la Imperiul rus la Imperiul sovietic: strategii de rezistență și tactici de supraviețuire a intelectualității basarabene”, au fost incluse 9 articole-studii. Cel de-al doilea capitol, având genericul „Intelectualitatea românească și comunismul: între vicisitudinile timpului și povara opțiunii”, a cuprins, de asemenea, 9 studii.

În Prefață conf. univ. dr. Liliana Rotaru a menționat că ediția a doua a Conferinței naționale cu participare internațională s-a realizat în cadrul proiectului nr. 20.80009.16.11 Patrimoniul academic universitar din RSS Moldovenească: investigarea și valorificarea bunelor practici (Program de Stat 2020-2023). Semnatara Prefeței a expus succint desfășurarea Conferinței și problemele științifice abordate de participanți. Continue reading →