Pe data de 28 iunie 2017, cu prilejul împlinirii a 77 de ani de la cotropirea de către URSS a teritoriilor româneşti – Basarabiei, nordului Bucovinei, Ţinutului Herţa, a câtorva insule de la Gurile Dunării, la Cimişlia, în faţa monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, a avut loc un miting, organizat de Societatea cultural-istorică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”. În faţa celor adunaţi cu acest prilej a vorbit doamna Anastasia Balmuş, preşedintele Societăţii cultural-istorice „Ştefan cel Mare şi Sfânt”. Dumneaei a explicat semnificaţia zilei de 28 iunie 1940 pentru România, pentru populaţia acesteia, mai ales a celei căzute în robia bolşevică. Discursul doamnei Anastasia Balmuş a fost completat de alţi activişti ai Societăţii nominalizate.

A urmat o adunare a membrilor şi simpatizanţilor Societăţii cultural-istorice „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, care s-a desfăşurat în incinta Primăriei oraşului Cimişlia. În cadrul întrunirii au fost dezbătute subiecte de istorie, legate de raptul teritorial din 28 iunie 1940: pentru populaţia ocupată de sovietici au început zile negre de adevărat coşmar. Trupele NKVD au împuşcat pe loc sau au trimis în Siberia oameni politici basarabeni, inclusiv – membri ai Sfatului Ţării, au naţionalizat pământul, fabricile, uzinele, băncile, mijloacele de transport, au sărăcit populaţia prin schimbul de lei pe ruble. Pe teritoriile ocupate bolşevicii au format un stat artificial, numit RSS Moldovenească, au introdus grafia chirilică, au adus administratori din Federaţia Rusă sau Ucraina. În noaptea de la 12 spre 13 iunie 1941, sovieticii au realizat primul val de deportări din Basarabia. Dar urgiile au continuat şi după 1944: nefiind instruiţi, necunoscând limba rusă, basarabenii au fost mânaţi pe sectoarele cele mai primejdioase ale Frontului de est şi folosiţi în calitate de carne de tun. A urmat Foametea din 1946-1947, provocată de politica dementă a comuniştilor sovietici, care a secerat 200 000 de oameni (10 % din populaţie), apoi al doilea val de deportare (în noaptea de la 5 spre 6 iulie 1949) şi al treilea, în martie-aprilie 1951.

Participanţii la întrunire nu au vorbit doar despre cele trecute, ci şi de situaţia actuală din Republica Moldova (RM). Vorbitorii şi-au expus indignarea faţă de politica de rusificare forţată, promovată de actualul preşedinte al RM Igor Dodon, de supunere a RM faţă de Federaţia Rusă.

În urma amplelor dezbateri, participanţii la eveniment au redactat următoarea

DECLARAŢIE Continue reading →

În vara anului 1939, la Moscova, se desfăşurau tratative anglo-franco-sovietice privind constituirea unui sistem de securitate colectivă în Europa. Tot atunci a avut loc o apropiere între Germania hitleristă şi URSS stalinistă, încununată cu semnarea unui Tratat de neagresiune, publicat în presă pe 24 august 1939. Cele două mari puteri ale vremii au semnat şi un Protocol adiţional secret, prin care împărţeau între ele teritoriul din estul Europei. „În privinţa Europei Sud-estice, se stipula în documentul secret, partea sovietică subliniază interesul pe care-l manifestă pentru Basarabia; partea germană îşi declară totalul dezinteres politic faţă de acest teritoriu”. Aşa cum s-a subliniat de multe ori, acest Protocol „contravenea principiilor fundamentale unanim recunoscute şi normelor imperative ale dreptului internaţional, întrucât părţile semnatare hotărau soarta unor terţe state fără participarea sau încunoștințarea acestora. Din aceste motive Tratatul sovieto-german şi Protocolul adiţional secret au fost nule şi neavenite din momentul semnării lor”. Tranzacţia sovieto-germană, cunoscută mai larg „Pactul Molotov-Ribbentrop”, a deschis calea celui de-al Doilea Război Mondial. Continue reading →

În calitate de invitat, am fost prezent la lucrările Congresului extraordinar al Partidului Unităţii Naţionale (PUN), desfăşurat la 25 iunie 2017, în incinta Hotelului „Leo Grande”.

Preşedintele executiv al PUN, dl Anatol Şalaru, a deschis lucrările Congresului. Delegaţii au ales organele de conducerea ale Congresului, iar deputatul Constantin Codreanu a fost ales Prim-vicepreşedinte al PUN.

Au urmat discursuri.

Dna conf. univ. dr. Ana Guţu, vice-preşedinte PUN. Posedă arta oratorică, are stofă de profesor universitar. Soluţionarea tuturor problemelor, cu care se confruntă Republica Moldova (RM), o vede prin unirea RM cu România.

Apoi deputatul din partea Partidului Mişcarea Populară (PMP) Constantin Codreanu. Despre trecerea voinţei de reîntregire a ţării din stradă în Parlamentul României, adică de la mişcările stradale, organizate de dl C. Codreanu în RM la alegerea dumnealui deputat în Parlamentul României. Cuvinte de laudă la adresa lui Traian Băsescu.

După care a vorbit dl Nicolae Popa, român stabilit în SUA, fost deţinut politic în regimul comunist, condus de N. Ceauşescu.

La microfon – dl Călin Vieru: aşa şi-aşa, nimic deosebit.

De la organizaţia „Tinerii Moldovei” a vorbit dl Artemis Bălan, masterand în istorie. A salutat Congresul din numele organizaţiei ce o reprezintă. Este un bun orator, va fi şi mai bun. Continue reading →

Marţi, 27 iunie 2017, va avea loc şedinţa ordinară a CIRM. La ordinea zilei sunt nominalizate următoarele subiecte:

1. Lansarea cărţii „Calul, puşca şi nevasta: comentarii ale unor scrisori din vechime”, Chişinău, Editura Pontos, 2017, 204 p.

Autoarea volumului – dna Valeria Florea-Dascăl. Fiind în capitala Austriei, fiul dnei Valeria Florea-Dascăl, student la Viena, i-a adus de la bibliotecă două cărţi vechi, semnate de Nicolae Iorga. Interesul faţă de documentele timpului (evul mediu românesc), adunate de marele istoric român, i-a venit autoarei cărţii într-un mod lent, dar stabil. Curiozitatea lecturii s-a transformat în convingerea de a scrie o carte despre rolul cailor în evul mediu românesc. Acelaşi interes faţă de arme şi faţă de femei. Mai multe detalii – la lansare.

2. Prezentarea Statutului şi Programului CIRM.

Suntem martori şi subiecţi ai re-rusificării şi re-sovietizării fără precedent în ultimii 26 de ani de independenţă statală a R. Moldova. Asta pentru că în fruntea statului a fost ales (în condiţii cunoscute) un reprezentant al intereselor străine nouă, românilor moldoveni din R. Moldova.

Observăm cum se depun eforturi sporite de a reveni în şcoli şi universităţi la numita istorie a Moldovei, o interpretare mincinoasă a trecutului nostru; am văzut cum un deputat din Parlamentul RM a rupt public o hartă istorică (nu, nu cea a URSS!) etc. Continue reading →

Pe data de 10 mai 2017, în incinta Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Haşdeu”, a avut loc şedinţa ordinară a Clubului Istoricilor din Republica Moldova (CIRM)[1]. Şedinţa a început cu lansarea volumului de memorii, semnate de dl Efim Şalin şi întitulate „Vremurile în care am trăit”[2]. Subsemnatul am evidenţiat paginile deosebit de importante ale cărţii, pagini, în care autorul, în calitate de martor, a scris despre evenimentele din primăvara-vara anului 1944, atunci când Frontul de est s-a oprit de-a curmezişul (est-vest) Basarabiei, când autorităţile militare sovietice i-au forţat pe locuitorii satelor din preajma Frontului să se evacueze în spatele acestuia, lăsând gospodăriile în voia sorţii. În august 1944, când s-au întors la casele şi ogoarele lor, oamenii au găsit casele sparte, fără uşi, fără ferestre, iar câmpurile rămăsese neprelucrate, pline de buruieni. În plus, se declanşase epidemia de tifos exantematic, care a secerat sute de vieţi omeneşti. Deosebit de memorabile sunt paginile cărţii, în care autorul a descris chinurile Foametei din 1946-1947: activiştii comunişti ai satului[3], încurajaţi şi susţinuţi de cei de la raion, au sechestrat toate rezervele alimentare ale oamenilor, provocând Foametea care a secerat sute de bărbaţi, femei, copii. Autorul povesteşte despre dispariţia oamenilor, despre atenţionarea ce i se făcuse de cei mari să nu meargă noaptea pe lângă garduri, ci prin mijlocul drumului (din frica de a nu fi prins şi omorât pentru mâncare). Sunt interesante paginile despre viaţa colhoznicilor: din lipsa de alimente erau nevoiţi să fure din bunurile colective, în unele cazuri fiind îndemnaţi chiar de preşedinţii colhozului. Cartea prezintă un document (o sursă) deosebit de important prin mesajul corect şi bogat, transmis Posterităţii. Continue reading →

Odesa – un mărgăritar pe ţărmul Mării Negre

Rubrica: Pe urmele făuritorilor de istorie

Cu prilejul participării la cea de-a VI-a Conferinţă ştiinţifică internaţională, care a avut genericul „Sudul Ucrainei: dimensiuni etnice, istorice, lingvistice, culturale şi religioase”, organizată de Catedra de Studii ucrainene, discipline istorico-juridice şi filologice, în frunte cu prof. univ., dr. hab. Nicolai Mihailţa, din cadrul Universităţii Naţionale de Marină din Odesa (28-29 aprilie 2017), am avut o posibilitate nouă de a mă documenta în privinţa locurilor memorabile ale cunoscutului oraş de pe ţărmul Mării Negre.

Am fost cazat în hotelul „Odesskii dvorik”, situat pe strada Uspenski, nr. 19. În preajma hotelului, peste drum, strada Uspenski, nr. 4-b, se află Mănăstirea de maici „Sveato-Arhanghelo-Mihailovskii” [Sfântul Arhanghel Mihail], pe care am vizitat-o cu mare interes.

Aflăm din literatură că în 1835, gubernatorul Basarabiei şi Novorossiei, generalul Mihail Voronţov (1823—1854), a construit la periferia Odesei un lăcaş sfânt în cinstea ocrotitorului său, Arhanghelul Mihail. Peste câţiva ani, Sfântul Sinod al Rusiei a decis să întemeieze aici o mănăstire de maici, un spital şi o ospătărie pentru cei săraci. În deceniul al treilea al secolului trecut bolşevicii au distrus mănăstirea sub pretextul că ar fi fost „contrarevoluţionară”. Acum atenţie: în 1942, autorităţile române (de ocupaţie) au restituit mănăstirea comunităţii religioase şi au susţinut viaţa spirituală a maicilor[1]. După război, mănăstirea a fost din nou închisă de către bolşevici şi transformată în spital pentru bolnavii de tuberculoză. De-abia în 1991, după ruinarea „Imperiului Răului” (aşa a numit preşedintele SUA Ronald Reagan Uniunea Sovietică în perioada guvernării lui L. I. Brejnev), mănăstirea a început o viaţă nouă. Continue reading →

În 2017 se împlinesc 70 de ani de la consumarea unui fenomen ieşit din comun, unul deosebit de tragic prin sălbăticia şi cinismul cu care a fost promovat: Foametea din 1946-1947. Niciodată autorităţile sovietice nu au recunoscut vina ce au purtat-o pentru acel măcel organizat împotriva populaţiei paşnice, neînarmate, din RSS Moldovenească. Autorităţile comuniste nu au permis specialiştilor să studieze crima comisă împotriva umanităţii, nu au permis colectarea documentelor, mărturiilor celor care au supravieţuit Foametei provocate cu bună ştiinţă de autorităţile unionale, republicane şi locale, nu au arătat persoanele concrete, care s-au făcut responsabile de crima comisă.

 Republica Moldova a împlinit 26 de ani de independenţă statală. Constatăm cu amărăciune că atât autorităţile, cât şi societatea, au făcut prea puţin pentru a studia această dramă a consângenilor noştri şi a înveşnici memoria celor care au murit de foame. Salutăm iniţiativele unor persoane cu sufletul mare, care au depus şi depun eforturi pentru a înveşnici memoria consătenilor lor (Iacob Lupanciuc, s. Mingir, r. Hânceşti, prof. univ., dr. hab. Ion Buga, s. Hăşnăşenii Mari, r. Drochia etc.). În cadrul Programul de stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”, susţinut de Academia de Ştiinţe a Moldovei, de preşedintele acesteia, academicianul Gheorghe Duca, un subiect distinct este şi cel legat de politica de înfometare şi urmările acesteia pentru locuitorii republicii noastre.

 În acelaşi timp, am constatat lipsa în cadrul legislativ al R. Moldova a noţiunii (şi a realităţii) „victimă a Foametei”. Suntem convinşi că este nevoie de a completa Legea Republicii Moldova „Privind reabilitarea victimelor represiunilor politice” din 8 decembrie 1992 cu recunoaşterea şi statutului de victime ale regimului totalitar pentru persoanele care au avut de suferit din cauza Foametei provocate de autoritățile sovietice în RSS Moldovenească în anii 1946-1947, și reabilitării morale a victimelor Foametei din RSS Moldovenească. Continue reading →

Pe data de 28 aprilie 2017, în cadrul Universităţii Naţionale de Marină din Odesa, şi-a desfăşurat lucrările cea de-a VI-a Conferinţă ştiinţifică internaţională cu genericul „Sudul Ucrainei: dimensiuni etnice, istorice, lingvistice, culturale şi religioase”. Organizatoarea Conferinţei a fost Catedra de Studii ucrainene, discipline istorico-juridice şi filologice, în frunte cu prof. univ., dr. hab. Nicolai Mihailuţa.

În cadrul Conferinţei, la deschidere, au prezentat cuvinte de salut profesorul Serghei Rudenco, rectorul Universităţii Naţionale de Marină din Odesa, Constantin Rjepişevski, reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei la Odesa, dl doctor habilitat în ştiinţe economice Emil Rapcea, Consulul general al României în Odesa ş.a.

A urmat Masa rotundă cu tema: „Procesele de decomunizare în ţările Euro-regiunii Dunărea de Jos: metode de realizare, experienţa, urmările…” Despre procesele de decomunizare în Ucraina a vorbit prof. univ., dr. hab., dna Alla Kiridon, colaboratoare la „Editura Enciclopedică” din Kiev. A urmat expunerea comunicării istoricilor O. Licenko şi L. Hoinaţka despre Memoria celui de-al Doilea Război Mondial: între ritual şi realitate. Continue reading →

CLUBUL ISTORICILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

AVIZ

Problemele unităţii europene au devenit deosebit de actuale, datorită problemelor noi, cu care se confruntă Uniunea Europeană (UE). O dovadă în acest sens este decizia Marii Britanii de a părăsi UE, declaraţiile unor lideri de partide din alte state-membre ale UE de a urma exemplul Marii Britanii, poziţia unor mari puteri de a dezmembra UE. Toate acestea (şi altele) pe fundalul tendinţei de extindere a UE, de aderarea la Uniunea Europeană a noilor membri, inclusiv a R. Moldova.

9 mai este Ziua Europei. Este un bun prilej de a analiza situaţia creată, de a face un schimb de opinii, referitoare la perspectivele cetăţenilor R. Moldova de intrare în UE, de reîntregire a Neamului nostru Românesc.

În vederea discutării problemelor arzătoare, ce au cuprins societatea noastră, Vă invităm la următoarea şedinţă a Clubului Istoricilor din Republica Moldova (CIRM), care îşi va desfăşura lucrările miercuri, 10 mai 2017, în incinta Bibliotecii Centrale a Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Haşdeu”.

La ordinea zilei:

1. Comunicare: „Problemele actuale ale Uniunii Europene şi poziţia R. Moldova şi României”, prezentată de conf. univ. dr., colonel (r) Anatolie MUNTEANU, preşedintele Uniunii Culturale Bucureşti-Chişinău.

2. Lansarea volumelor:

a). Efim Salin. Vremurile în care am trăit, Iaşi, Editura Stef, 2016.

                (prezintă prof. univ., dr.-hab. Anatol Petrencu) Continue reading →

În 2017 se împlinesc o sută de ani de la mari cotituri istorice în Europa şi lume, prilej pentru cercetători de a rememora sau de a prezenta noi descoperiri ştiinţifice. În acest sens, pe data de 6 aprilie 2017, în cadrul Universităţii „Bogdan Petriceicu Haşdeu”, Facultatea de Filologie şi istorie, şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa ştiinţifică internaţională cu tema „Revoluţia rusă din 1917 şi Basarabia”.

Conf. univ. dr. Sergiu Cornea, prorectorul pentru activitatea ştiinţifică, relaţii internaţionale şi parteneriate de cercetare-dezvoltare, s-a adresat cu un cuvânt de salut participanţilor la conferinţă. A urmat dl prof. univ., dr.-hab. Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, care, de asemenea, a salutat participanţii la conferinţă. Continue reading →