În mai se vor împlini 200 de ani de la anexarea interfluviului Pruto-nistrean, numit impropriu „Basarabia”, de către Imperiul ţarist. Din mai 1812 soarta, viaţa de zi cu zi a populaţiei băştinaşe, a fost legată de politicile promovate de ţarism în teritoriul ocupat. Este vorba de atragerea noii achiziţii teritoriale în piaţa economică rusească, în viaţa politică, socială, religioasă etc. a Imperiului, dar şi de politica de asimilare şi rusificare a populaţiei româneşti basarabene.

Probleme, legate de aflarea Basarabiei în componenţa Rusiei ţariste, vot fi examinate în cadrul Conferinţei internaţionale „Tratatul de pace de la Bucureşti din 1812 şi impactul lui asupra istoriei românilor. 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus”, care se va desfăşura la 26 şi 27 aprilie 2012,  la Chişinău. La Conferinţă vor participa cu comunicări şi în dezbateri istorici – specialişti notorii în domeniul dat. Publicăm mai jos agenda Conferinţei internaţionale.

CONFERINŢĂ INTERNAŢIONALĂ

Tratatul de pace de la Bucureşti din 1812 şi impactul lui asupra istoriei românilor. 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus

Chişinău, 26-27 aprilie 2012

AGENDA

26 aprilie 2012

Hotelul Codru, Sala Roz, str. 31 August 1989, nr. 127, Chişinău Continue reading →

Doamna Inna Şupac (I.Ş.) este deputat din fracţiunea PCRM, este conducătoarea organizaţiei „Moldova fără nazism”. În plus – este pasionată de istorie. Nu de orice istorie, ci de Istoria Românilor. Am putea zice: doamna deputat are un fel de hobby, Istoria Românilor. N-am fi atras niciodată atenţia acestei persoane, dacă ea, I.Ş., ar studia istoria poporului nostru, aşa cum a fost ea, istoria.

Istoria, expusă în texte, nu este o operă literară, artistică; operă, odată expusă, unora să placă, altora să nu placă. Istoricii nu sunt persoane, care să rescrie opera lor pe placul publicului. Istoria, inclusiv cea din manualele din instituţiile preuniversitare, este reflectarea obiectivă a trecutului nostru. Ea, această istorie, poate nu place nici chiar istoricilor. Numai că noi alta nu avem. Continue reading →

Ieri, 18 aprilie 2012, în incinta Bibliotecii „B.P. Haşdeu” din Chişinău a avut loc un eveniment ştiinţific de excepţie. Este vorba de lansarea volumului „Teroarea comunistă în RASSM (1924) şi RSSM (1944-1947)”, autor – istoricul Alexei Memei.

Cartea are 784 pagini. Introducerea este semnată de prof. univ., dr. hab. Anton Moraru.

Volumul are două părţi: I. Teroarea comunistă în RASSM (1924-1940), pag. 13-620, deci – 607 pagini şi partea a doua – Teroarea comunistă în RSSM (1944-1947), p. 621-775, deci – 154 p.; Încheiere, p. 776-781 (5 pag.) şi o scurtă Bibliografie, p. 782.

Autorul, dl Alexei Memei, a scris această carte, bazându-se, în exclusivitate, pe documente inedite, studiate de dlui în Arhiva organizaţiilor social-politice din RM, fondurile 49, 52, 60, şi altele; când a fost nevoie, atunci autorul a făcut trimitere la studii de sinteză (Istoria RSSM) sau monografii (de ex., Kiril Stratievschi etc).

Materialul selectat a fost expus în ordinea problematico-cronologică. De exemplu, subiectul (tema) „Luarea pâinii cu forţa de la ţărani” este expus cronologic, pentru anii 1929, 1930, 1931, 1932 etc.; după care următorul subiect – „Refuzul ţăranilor individuali de a lucra pământul”, din nou, în ordinea cronologică, în conformitate cu informaţiile GPU-ului sau ale altor documente (de partid, ale autorităţilor sovietice). Continue reading →

             Oficialul rus Dmitrii Rogozin ne-a vizitat republica şi a spus câteva lucruri, demne de reţinut, de analizat şi de tras concluzii.

            Am scris de mai multe ori: Rusia este în căutarea unei idei unificatoare, idei ce ar reconstrui fosta URSS, dar pe alte principii, decât cele comuniste. Ruşii doresc un fel de UE-2. Despre asta a scris şi presa comunistă de la Chişinău. Dar cum să realizezi măreţul plan, pe ce căi? Una ar fi extinderea şi întărirea Ortodoxiei Ruse, a Patriarhiei Moscovei şi întregii Rusii, ceea ce se realizează şi se vede cu ochiul liber. Dar asta e puţin. Se pare că echipa lui Vladimir Putin (şi dl D. Rogozin face parte din aceasta) de acum încolo va insista asupra factorului RUSESC din spaţiul ex-sovietic. În acest sens raioanele de est ale Republicii Moldova „pică” bine Kremlinului: sub masca manifestării unei griji sporite faţă de comunitatea rusă din aceste raioane, Moscova îşi întăreşte baza socială, factorul uman. Faţă de liderul nerecunoscutei de nimeni RMN Evgheni Şevciuc, dl D. Rogozin a declarat: „Marți, la Chișinău, vom ridica repetat problema privind deschiderea consulatului rus la Tiraspol. Sau vom găsi alte metode, care ne vor permite eliberarea numărului necesar de paşapoarte pentru cetăţenii ruşi, care locuiesc în regiunea transnistreană”. Şi, în continuare, tot el zice (atenţie!): „Cetăţenii din fosta URSS au dreptul să aleagă cetăţenia pe care o doresc. Şi majoritatea din ei aleg cetățenia Federației Ruse”. Observaţi: dânsul vorbeşte nu doar de ruşii, locuitori ai raioanelor RM din stânga Nistrului, el vorbeşte de „cetăţenii din fosta URSS”, ceea ce înseamnă toţi cetăţenii Republicii Moldova de astăzi! Şi în încheiere: „Rusia, în calitate de succesoare a Uniunii Sovietice, este responsabilă pentru ca cetățenii săi să trăiască în siguranță și bunăstare”. Aşa dar, factorul RUSESC, completat cu cel EX-SOVIETIC (factorul uman), este, se pare, unul din pilonii de bază, pe care va miza noua (vechea) conducere de la Kremlin. Continue reading →

            Stimaţi cititori, Hristos a înviat!

Cele două secole (cu mici excepţii) de dominaţie străină asupra interfluviului Pruto-nistrean au derutat o parte a populaţiei băştinaşe. Unii cetăţeni ai RM se aseamănă cu gândăcelul din hrean şi cred că mai dulce plantă ca hreanul nu există. Greşesc amarnic. Asta pentru că, odată realizată Unirea RM cu Patria-mamă România, lucrurile aici, în RM, se vor schimba spre bine deosebit de convingător.

Statistica este un factor deosebit de încăpăţinat. Ea este reflectarea obiectivă a realităţii din jurul nostru. De aceea public mai jos câteva tabele, elaborate de colegul meu, istoricul dr. Constantin Ungureanu, tabele ce demonstrează cu deosebită putere locul României în Europa postcomunistă şi în lume. Treceţi, vă rog, cu vederea, statisticile de mai jos, nu vă grăbiţi, analizaţi şi trageţi concluzii Dvs. singuri.   Continue reading →

Catastrofa s-a produs în noaptea de la 14 spre 15 aprilie 1912 la ora 23:40: mândria flotei britanice, „palatul” maritim, numit „Titanic”, s-a ciocnit de un aisberg, iar la ora 2:20 el era deja sub ape. La bordul corabiei erau 2 224 pasageri şi membri ai echipajului, din ei s-au salvat doar 711, restul – 1513 oameni, şi-au găsit moartea în apele reci ale Oceanului Atlantic[1]. De atunci până în prezent subiectul acestei catastrofe maritime a rămas în actualitate: au fost redactate sute de monografii[2], articole ştiinţifice[3], au fost efectuate experimente de laborator, au fost scrise cărţi artistice şi turnate filme[4]. Continue reading →

În septembrie 2010, la Chişinău, a fost inaugurat Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”. La deschidere, ministrul român de Externe, Teodor Baconschi a spus că ICR la Chişinău vine să recupereze „timpul pierdut pentru a ne oferi un viitor normal”. De la deschiderea instituţiei până în prezent am avut posibilitatea să-l cunosc pe dl dr. Petre Guran, directorul ICR „Mihai Eminescu” şi pe dl drd Andrei Nicolescu. Ambii sunt istorici, buni ştiutori ai realităţilor româneşti şi basarabene, dar – cel mai important – dornici de a face cunoscută mai bine, mai temeinic, cultura românească pe plaiurile mioritice ale R. Moldova, cultură, care este un bun al nostru, al tuturor celor ce simţim şi gândim româneşte. Deşi este prea devreme de a face anumite bilanţuri, consider, totuşi, că ICR „Mihai Eminescu” s-a impus deja ca instituţie serioasă, cu planuri ambiţioase concrete, care sunt şi vor fi în continuare de un mare folos tuturor cetăţenilor acestei ţări. Continue reading →

Filmuleţul despre evenimentele din 7 aprilie 2009, lansat recent pe Internet, este super, modul de gândire al unor privitori, însă,  este… pornografic.

Dar s-o luăm pe rând. Aşi începe cu dl Procuror general, care recunoaşte public că, deocamdată, nu a privit filmul, dar domnia sa constată o „scurgere” de informaţie ultra-preţioasă pentru desfăşurarea anchetei şi promite, tot public, că va institui o echipă de procurori, care să examineze acest caz. Deseori particip la lansări de cărţi. Nu rareori sunt cazuri, când unii cetăţeni, prezenţi la lansare, cer cuvântul şi încep astfel: „Eu n-am citit cartea, dar vreau să spun…” Şi preţ de 15-20 de minute vorbesc, şi vorbesc, din cultura lor generală, din ce mai scrie presa sau arată TV. Cam aşa e şi cu procurorul nostru general: în loc să privească filmuleţul, să-l mai privească o dată, dacă era cazul, să constate ce anume „s-a scurs”, să tacă, să convoace o consfătuire a colaboratorilor lui, implicaţi în studierea dosarului, şi în situaţia în care era cazul – să numească o echipă de colaboratori, pentru ca activitatea acesteia să contribuie la elucidarea cazului dat. Continue reading →

Am privit filmuleţul despre evenimentele din 6,7,8 aprilie 2009, lansat recent pe Internet. Ce ar fi de spus?

            În filmuleţ sunt convingătoare următoarele pasaje:

- implicarea nestingherită a specialiştilor ruşi în viaţa internă a RM, de regulă (şi aceasta e bine demonstrat în film) – la solicitarea anumitor personaje locale. În cazul dat, cred, Marc Tcaciuc ar face bine să-i dea banii promişi lui Baghirov (ultimul şi-a realizat cinstit angajamentul);

- am participat personal la acele evenimente. Confirm, pentru ca să înţeleagă toată lumea: revolta oamenilor faţă de guvernarea Voronin a fost o revoltă REALĂ, nu mimată, sau ademenită de anumiţi provocatori, instigatori etc. Cine nu înţelege acest lucru, cine crede sincer că protestele din 7 aprilie 2009 au fost „manipulări”, „provocări” etc., se înşeală amarnic; foarte multă lume, tineri în special, credeau sincer, că odată cu trucarea neruşinată a rezultatelor alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009 viitor lor este sumbru; Continue reading →

Ieri, 30 martie 2012, la Soroca, în holul Muzeului de Istorie şi Etnografie, a fost expusă colecţia de fotografii şi documente „Grigore Gafencu – diplomat, istoric şi gazetar”. Moderatorul evenimentului, dl Nicolae Bulat, director al Muzeului, cunoscut istoric şi muzeograf, autorul recent apărutei monografii ”Jupâniţa cea frumoasă”[1], a vorbit despre personalitatea lui Grigore Gafencu. Ceva mai devreme domnia sa a studiat biografia lui Grigore Gafencu, dovadă fiind articolele publicate deja în presa locală despre marele diplomat român[2]. Dl Nicolae Bulat i-a oferit cuvântul ES domnului Marius Lazurcă, Ambasadorul României la Chişinău, care a vorbit despre Grigore Gafencu ca model de diplomat şi de ostaş fidel Ţării, om care a făcut deosebit de mult în vederea apărării cauzei româneşti în timpuri grele. Următorul vorbitor a fost dl Victor Său, preşedintele raionului Soroca, care a salutat participanţii la deschiderea expoziţiei şi a îndemnat sorocenii să studieze exponatele în zilele următoare.

În continuare a vorbit dl Petre Guran, directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău. Domnia sa a amintit: cu ocazia împlinirii a 120 de ani de la naştere a diplomatului şi istoricului Grigore Gafencu, personalitate marcantă, care îşi trage originea şi din rădăcini basarabene, la Chişinău, la 30 ianuarie 2012, a fost inaugurată expoziţia dată. Apoi expoziţia „Grigore Gafencu – diplomat, istoric şi gazetar” a fost găzduită de Casa Limbii Române de la Căuşeni, iar acum este deschisă publicului interesat din Soroca. Continue reading →