Monthly Archives: august 2012

Bogdan Ţârdea despre degetul mijlociu

Motto:

Două lucruri sunt infinite: universul şi prostia umană. Dar eu nu sunt sigur în privinţa universului.

Albert Einstein

Capitolul 3. Fantezii nesănătoase

Al treilea alineat al distinsului politolog Bogdan Ţârdea (în continuare – BŢ) sună astfel:

„Если унионисты действительно желали проинформировать жителей Бельц, то могли бы написать серию статей, провести встречи и «круглые столы» с желающими в университетах и школах, где бы и изложили в цивилизованной манере свои взгляды, обосновали бы в спорах свою позицию. И если они — такие пламенные борцы за «румынское единство», почему же не отправились в Бендеры, Тирасполь и Рыбницу, дабы информировать тамошних граждан о своих взглядах, создавать ощущение некоего символического единства румынских территорий? Тогда их бы поняли, а некоторые впечатлительные граждане, может быть, даже и зауважали! Ах, да, там нет защищающей их молдавской полиции, нет «крышующего» унионистов молдавского СИБа. Одним словом, там просто могут дать по морде. Вот почему они пришли туда, где их не ждут, где были гарантированы стычки, скандал, а может быть, и кровь. Они шли под прикрытием детей и камер журналистов, имея перед собой колонны молдавского спецназа, из-за спины которого они мужественно показывали бельчанам средний палец”.

Tradus în limba română alineatul de mai sus sună astfel: Continue reading

Bogdan Ţârdea despre musafiri, tătari şi ruşi

Moto:

„Ştiu că sunt prost. Dar când mă uit în jur, prind curaj”

Ion Creangă

Capitolul 2. O comparaţie cu totul nereuşită. După care – vorbe, vorbe, vorbe…

Cel de-al doilea aliniat al dlui Bogdan Ţârdea (BŢ) sună astfel:

Незваный гость – хуже татарина

Неужели эти господа держат всех за дураков? Разве бельчане не знают тех «истин», которые уже в течение 20 лет унионисты пытаются навязать им с помощью телеканалов и газет? Разве в школах, преподавая историю румын, не о том же говорят, цинично вбивая подобные концепции в мозги детей и подростков? Унионистские марши – это «информирование» граждан или банальная провокация? Марш по определению не может быть «информированием» — в классическом смысле слова. Марш – это демонстрация силы, воли, победы. Это символический акт захвата некой территории или ее «разметки». Continue reading

Bogdan Ţârdea: instigare la ura interetnică

Introducere

Domnul Bogdan Ţârdea este preşedintele Fundaţiei ruseşti „Priznanie” [„Recunoştinţa”], sucursala din Republica Moldova. În Ucraina vecină şi prietenă activitatea acestei Fundaţii este interzisă, iar preşedinta acesteia, în aceeaşi ţară, suverană şi independentă, a fost declarată persona non grata. Nu acelaşi lucru în Republica Moldova.

Oficialităţile ruse (de exemplu, Ambasada Federaţiei Ruse în Republica Moldova) nu au anunţat un concurs pentru ocuparea postului vacant de preşedinte al Sucursalei Fundaţiei „Priznanie” la Chişinău, un concurs deschis, transparent, verificabil. Domnul Bogdan Ţârdea (în continuare vom folosi abrevierea BŢ) a fost selectat, probabil, pe baza unor criterii, cunoscute doar de ruşi. E dreptul lor cu omul lor: cine plăteşte – comandă muzica şi alege interpretul.

Săptămânalul „Argumentî i factî” [„Argumente şi fapte”] apare la Moscova din anul 1978. În prezent are un tiraj de 2 308 924 exemplare. Cândva (în anii perestroicăi lui Mihail Gorgaciov) citeam sistematic şi cu interes acest săptămânal. Acum – mai rar.

În prezent „Argumentî i factî” publică un supliment pentru Republica Moldova – „Argumentî i factî v Moldove” [„Argumente şi fapte în Moldova”] cu un tiraj declarat de 17 750 exemplare.

Acest om, BŢ,  a publicat în acest săptămânal, „Argumentî i factî v Moldove”,  un articol care se numeşte „Lupta pentru Bălţi. Cine stă în spatele unioniştilor?”[1].   Nu aşi fi acordat acestui articol nici o atenţie, dacă ar fi fost scris corect, cu argumente şi fapte concrete, de pe poziţia, pe care autorul o consideră corectă. Cu regret, nu a fost să fie. Mai mult, articolul se adresează publicului de limbă rusă, parte din care nu citeşte presa de limbă română; astfel nu are posibilitatea să cunoască şi opinia autorilor ce-şi redactează articolele în această limbă. Nici cititorul român, care nu cunoaşte limba rusă, nu poate şti ce scrie dl BŢ. Continue reading

Un studiu despre Basarabia

Aşa cum deja ştiţi, am fost în Canada, la Câmpul Românesc, unde am participat la un simpozion ştiinţific, consacrat problemelor actuale ale ştiinţei istorice, dar şi altor ştiinţe – medicale, agricole etc.

În timpul simpozionului al primit un text, semnat de dl Doru Munteanu, din comuna Sâmpetru, judeţul Braşov, text, referitor la istoria Basarabiei. Dar nu numai…

Am vorbit la telefon cu dl Doru Munteanu şi i-am cerut permisiunea de a publica acest text pe blog şi, eventual – într-o publicaţie pe hârtie.

Aveam intenţia să intervin în unele locuri, după care m-am răzgândit: las textul aşa cum a fost redactat de autor. Voi face, însă, unele note în subsolul paginii.

Vă doresc lectură plăcută.

            Prof. univ., dr. hab. Anatol Petrencu

 

 

 Doru MUNTEANU

CUVÂNT DESPRE BASARABIA

A vorbi despre Basarabia referindu-te doar la teritoriul de dincolo de Prut este o impietate şi o injustiţie istorică şi morală. Acel ţinut e jumătatea Moldovei, ruptă din patria mamă. Continue reading

Câmpul Românesc: simpozionul ştiinţific 2012 (II)

Joi, 12 iulie, a continuat suita de comunicări. Primul vorbitor a fost scriitorul Horia Ioan Groza, prezentat deja mai sus, care – de astă dată – a vorbit despre „Cartoful – prietenul omului”. Totul despre cartof. Impresionant.

După prelegerea dlui Horia I. Groza a urmat dl Iacob Cazacu, medic, istoric, poet şi publicist, originar din Basarabia, care a prezentat comunicarea „Predarea istoriei în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova”. Domnia sa a vorbit despre instruirea din anii ţarismului, apoi despre educaţia din instituţiile de învăţământ sovietice. Un loc aparte – predarea istoriei în R. Moldova.

Bineînţeles, au fost discuţii. De remarcat următoarele: în timpul ţarismului au existat universităţi celebre (la Moscova, Sankt Petersburg etc.) în care au făcut studii şi basarabeni. Dar în Rusia ţaristă, pentru a realiza o carieră erai obligat să te rusifici, riscai să-ţi pierzi identitatea naţională. În privinţa şcolii de cultură generală, nu e un secret, şcolile din Rusia ţaristă erau pe structurate pe pături sociale (rus.: ghildii), iar ştiinţa de carte în Basarabia era sub orice nivel critic. A fost subliniat faptul că unii intelectuali basarabeni, absolvenţi ai universităţilor din Rusia, în 1917, s-au încadrat în mişcarea de eliberare naţională de atunci, au devenit membri ai Sfatului Ţării şi au votat Unirea Basarabiei cu Patria-mamă România. Continue reading

Câmpul Românesc: simpozionul ştiinţific 2012 (I)

Moto: „Din punct de vedere politic, promovarea unei „limbi moldoveneşti”… este un delict de genocid etno-cultural, delict nu mai puţin grav decât genocidul rasial, chiar dacă nu implică eliminarea fizică a vorbitorilor, ci „numai” anularea identităţii şi memoriei lor istorice”.

Eugeniu Coşeriu, român basarabean, cel mai mare lingvist recunoscut al lumii

Între 9 şi 14 iulie 2012, la Hamilton, Ontario, în Casa de Cultură a Câmpului Românesc, şi-a desfăşurat lucrările Săptămâna Internaţională de Cultură a Câmpului Românesc.

Prelegerile şi discuţiile au avut loc seara, după cină, şi continuau până la epuizarea subiectelor discutate.

Luni, 9 iulie, au fost ascultate două comunicări. Dl Sandu Sindile, curator, Homer Watson din Kitchener, a prezentat subiectul „Actualitatea lui I.L. Caragiale – 100 de ani de la moartea lui”. A urmat prof. Ion Ştefănescu din oraşul Toronto, care a încercat să răspundă la întrebarea „Cât de întunecată a fost noaptea Evului Mediu?”.

După discuţiile la subiectele enunţate, profesorul C. Teodorescu din Kitchener a prezentat cartea de versuri întitulată „Psaltirea apocrifă a dreptului Iov”[1], semnată de preotul dr. Dumitru Ichim, directorul Săptămânii de la Câmpul Românesc. Cartea a fost prefaţată de dl Aurel Sasu, din care citez: „…Psaltirea apocrifă a părintelui Dumitru Ichim este o tulburătoare pledoarie lirică pentru deschiderea omului spre desăvârşirea, veşnicia şi deplinătatea asemănării lui cu Dumnezeu. Prin „dezbrăcarea de trup”, prin „putrezirea rănilor”, cum spune Ioan Scărarul, şi prin contemplarea Treimii revelate. Metaforic, îngenuncherea în cuvânt şi râvna locuirii în propria iubire. Fiindcă istoria timpului este povestea restaurării fiinţei în raţia voinţei şi a începutului divin. O tragic-inefabilă îngemănare de vise, căderi, aripi şi eternităţi”[2]. Continue reading

După Bălţi urmează ce?

1. Pentru a da o interpretare obiectivă, clară, evenimentelor desfăşurate la Bălţi, la 5 august curent, este nevoie să ne bazăm pe criterii acceptate unanim (sau cvasi-unanim). Aceste criterii au fost formulate, discutate şi aprobate de forul legislativ suprem al Republicii Moldova (RM). Este vorba de Legea fundamentală a RM, altfel spus – Constituţia RM. Este cazul să ne bazăm pe prevederile acesteia, atunci când dorim să elucidăm anumite fapte sau evenimente.

Articolul 32 al acestui document fundamental remarcă: „1) Oricărui cetăţean îi este garantată libertatea gândirii, a opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin cuvânt, imagine sau prin alt mijloc posibil. 2) Libertatea exprimării nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie. 3) Sunt interzise şi pedepsite prin lege contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi la alte manifestări ce atentează la regimul constituţional”. Continue reading

Am vizitat Canada

Motto: „În realitate a fi moldovean deja înseamnă că eşti român.”

Sergiu Chircă, Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova, Om emerit în Ştiinţă, membru de onoare al Academiei Române

 

La invitaţia conducerii Asociaţiei Culturale Române, preşedinte – dl Dumitru Rachitan, în perioada 8-15 iulie 2012, am realizat o vizită în Canada unde am participat la lucrările Săptămânii Internaţionale de Cultură a Câmpului Românesc (SIC a CR), din Hamilton, Ontario.

Mulţumiri:

Şi pe această cale aduc sincerele mele mulţumiri conducerii Asociaţiei Culturale Române, dlui preşedinte Dumitru Rachitan, pentru invitaţia făcută de a participa la SIC a CR, pentru acoperirea cheltuielilor de călătorie şi găzduire, ce mi s-au oferit.

Mulţumesc, de asemenea, domnului Iacob Cazacu, medic, istoric, poet, originar din Republica Moldova, stabilit de mulţi ani în Toronto şi care a făcut foarte mult pentru a facilita deplasarea subsemnatului la SIC a CR din Hamilton.

Aduc mulţumiri Ambasadei Canadei din Bucureşti pentru oferirea vizei de călătorie în Canada. Mulţumesc colegilor şi prietenilor, dlui Virgiliu Bârlădeanu, Vasile Şoimaru, Nicolae Dabija etc. pentru încurajarea de a călători peste Ocean.

Canada: scurt istoric:

În cadrul Cursului normativ „Istoria ţărilor Europei Occidentale şi Americii”, predat la USM, Catedra de Istorie universală, am studiat şi elaborat o prelegere consacrată istoriei contemporane a Canadei. În forma cea mai rezumativă, aceasta poate fi prezentată astfel. Continue reading