Pe data de 13 august scriitorul Alexandru-Horaţiu Frişcu a împlinit vârsta de 70 de ani. Cu acest prilej, în incinta Casei Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova a avut loc omagierea scriitorului. Evenimentul a fost moderat de istoricul literar Vasile Malaneţchi, director general al Muzeului Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu”.

Criticul literar, academicianul Mihai Cimpoi a vorbit despre opera satirică a dlui Alexandru-Horaţiu Frişcu, referindu-se la epigramele semnate de omagiat, dar şi la poezia, publicistica şi volumele publicate.

Cuvinte de laudă la adresa scriitorului A.-H. Frişcu a avut dl Arcadie Suceveanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, a spus, între altele: „[Cartea] File negre de istorie roşie are drept punct de pornire istoria fostei URSS, realităţile noastre în context unional, alte aspecte puţin cunoscute. Frişcu abordează mai multe genuri, dar s-a manifestat în poezie, epigrame, publicistică, spiritul lui satiric l-a făcut să abordeze realităţile altfel”. Continue reading →

Pe data de 7 august 2019, în incinta Agenţiei Info Prim Neo (IPN) a avut loc conferinţa de presă, în care a fost lansat Apelul privind organizarea unui miting comemorativ pe data de 23 august a. c.

Conferinţa de presă a fost deschisă şi moderată de poetul, membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Nicolae Dabija.

Subsemnatul a dat citire Apelului, pe care îl publicăm mai jos.

În cadrul conferinţei de presă au venit cu informaţii şi atitudini la subiectul abordat istoricul Ion Negrei, dl Alecu Reniţă, ex-deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, dna Daniela Vacarciuc, istoric, dna Zinaida Boloboceanu, interpretă, dl Vasile Costiuc, preşedintele Partidului Democraţia Acasă.

Desfăşurarea conferinţei de presă vezi:

https://www.ipn.md/ro/conferinte

Tragedia noastră naţională (23 august 1939 – 24 august 1944)

Stimaţi concetăţeni,

La 23 august a. c. se vor împlini 80 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop şi a Protocolului adiţional secret, documente prin care cele două tiranii ale timpului – Germania nazistă și Uniunea Sovietică comunistă  – și-au împărţit sferele de influență în Europa Centrală și de Sud-est. Între altele, în cârdăşia secretă sovieto-nazistă a fost vizată şi România. În linii generale, Pactul Molotov-Ribbentrop a aprins lumina verde în declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, cea mai mare și sângeroasă conflagraţie din istoria omenirii. Continue reading →

Pe data de 2 august 2019 a avut loc şedinţa ordinară a Mesei Rotunde cu Statut Permanent (MRSP) “Reîntregirea”, care a luat în dezbatere probleme legate de organizarea unor evenimente, prilejuite de împlinirea a 80 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop şi a Protocolului adiţional secret, a 80 de ani de la declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial şi de împlinirea a 75 de ani de la operaţiunea „Iaşi-Chişinău”, soldată cu re-ocuparea Basarabiei, nordului Bucovinei, Ţinutului Herţa şi continuării politicii de sovietizare a populaţiei din aceste teritorii româneşti.

Subsemnatul am prezentat în faţa publicului interesat principalele teze, referitoare la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop şi a Protocolului adiţional secret, la materializarea, la 28 iunie 1940, a punctului trei a Protocolului, când, în bună înţelegere cu Germania nazistă, URSS a anexat Basarabia, nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa şi a promovat politici de sovietizare a populaţiei băştinaşe, organizând, între altele, Primul val de deportare în masă a basarabenilor, 12-13 iunie 1941). Continue reading →

Calamităţi naturale

1. Începutul lunii iulie a coincis cu calamităţi naturale în regiunea Irkutsk. Administraţia FR a depus anumite eforturi pentru înlăturarea consecinţelor lor. Conform datelor de la 1 iulie, în regiunea inundaţiilor au murit şapte persoane, nouă sunt date dispărute, inclusiv un copil[1].

În ştirile de la ora 21 (2 iulie) numărul victimelor era de 18 persoane; 13 persoane sunt date dispărute[2]. Următoarele ştiri triste: numărul victimelor a crescut la 21 de persoane; 14 persoane au fost date dispărute. Pierderile materiale se estimează la 16 miliarde ruble (prezentatorul ştirilor a spus 29 mld ruble; după verificări suplimentare cifra a ajuns la 31 mld ruble, având în vedere şi compensaţiile băneşti, oferite sinistraţilor). Reporterul demonstrează solidaritatea oamenilor, efortul medicilor în excluderea diverselor maladii, ce ar putea apărea în rezultatul inundaţiilor[3].

În acelaşi timp, sinistraţii s-au plâns pe activitatea ineficientă a autorităţilor locale, pe tărăgănarea nejustificată a eliberării banilor etc.

Ştirile din seara zilei de 5 iulie: numărul victimelor a crescut la 22 de persoane; inundaţiile au afectat peste 30 000 de oameni; 3 500 case nu pot fi reparate. În lichidarea urmărilor inundaţiilor au fost implicaţi militari cu tehnică specială[4]. Continue reading →

Sfârşitul anului de învăţământ şi o serie de activităţi, realizate în luna iulie nu mi-au permis să reacţionez prompt la calificativele enunţate de dl V. Matei la adresa mea. Iată despre ce este vorba.

Pe data de 5 iunie a.c. Clubul Istoricilor din Republica Moldova (CIRM), la care sunt preşedinte de onoare (preşedinte fiind istoricul Alexandru Moraru), a comemorat 80 de ani de la naşterea distinsului istoric ieşean Gheorghe Buzatu. În cadrul discursului, rostit cu acest prilej, am spus că profesorul Gh. Buzatu a participat activ la pregătirea şi realizarea Conferinţei internaţionale „Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele acestuia pentru Basarabia” (26-28 iunie 1991), în acest sens publicând chiar şi un număr special al revistei „Moldova” care are genericul „Secretele Protocolului secret Ribbentrop-Molotov”. Mult timp după acel eveniment, atunci când mă întâlneam cu Gh. Buzatu, acesta mă întreba: „Când vor fi publicate materialele Conferinţei?” Toată lumea ştia/ştie, că persoana care s-a ocupat cu adunarea materialelor Conferinţei a fost dl. V. Matei, care promisese să le publice în volum. Dar nu le-a mai publicat, spunând că le-ar fi pierdut. Asta am spus la şedinţa CIRM din 5 iunie. Prin cele afirmate, l-am jignit oare cumva pe dl V. Matei? Continue reading →

Explozii

Prima zi a luni iunie 2019 a adus noi ştiri triste: în oraşul Dzerjinsk, regiunea Nijnii Novgorod, la uzina de producere a armamentului „Cristal”, în secţia de producere a trotilului, s-au produs două explozii puternice. Pe o rază de trei kilometri casele au fost avariate. Conform informaţiilor de la faţa locului, au fost rănite 89 persoane, atât lucrători ai uzinei, cât şi locuitori ai oraşului. În oraş şi satele dimprejur a fost declarată starea de urgenţă[1]. În ştirile de pe data de 2 iunie s-a spus că 16 persoane, rănite în timpul deflagraţiei, se află în spitale. Pierderile materiale se ridică la milioane de ruble[2].

Precizări ulterioare: în urma exploziilor de la uzina de armament „Cristal” au avut de suferit 116 oameni. Curiozităţi: în timpul reportajului apare firma uzinei de producere a armamentului „Cristal”. E scris: «Кристалл. Государственный научно-исследовательский институт» ceea ce în traducere înseamnă „Cristal. Institutul de stat de cercetări ştiinţifice”[3]. Secretele se dezvăluie în urma neglijenţei sau… deocamdată Rusia nu poate depăşi secretomania.   Continue reading →

Rubrica: Cronica vieţii științifice

Pe data de 6 iulie 2019, la Mănăstirea Dervent, judeţul Constanţa, şi-a desfăşurat lucrările ce de-a doua ediţia a Conferinţei Internaţionale „Destine frânte pentru Ţară în vatra istorică românească”. Organizatorii Conferinţei sunt Arhiepiscopia Tomisului, departamentul Cultural-educaţional şi Sfânta Mănăstire Dervent, în colaborare cu Asociaţia Naţională Cultul Eroilor Regina Maria, filiala judeţeană Constanţa şi cu Asociaţia „Casa Mării Negre/ Black SeaHouse” Constanţa.

Drept obiectiv prioritar al evenimentului a fost „evidenţierea suferinţelor şi martiriului românesc în ultimii 100 de ani, pe tot cuprinsul vetrei noastre istorice, precum şi a dramelor individuale şi colective care au marcat ultimul veac în România şi în provinciile istorice româneşti: lichidarea  identităţii şi conştiinţei româneşti în Basarabia şi Bucovina, deportările colective în Siberia şi Kazahstan, masacrele de la Lunca, Ostriţa şi Fântâna Albă, dramele refugiaţilor basarabeni şi bucovineni în România, dramele celor două războaie mondiale, represiunea comunistă (închisori, lagăre, Canal, munca silnică, ostracizarea elitei, persecuţiile politice şi religioase, domicilie forţate, epurările etc.), exilul românesc etc.”. În acelaşi timp, Simpozionul şi-a propus „atât dezbateri la zi privind cauzele, dimensiunile şi consecinţele acestor forme ale tragicului şi suferinţei româneşti în ultimul veac, cât şi evocarea unor martiri şi mărturisitori ai poporului român, din toate provinciile sale istorice, prioritar Basarabia şi Bucovina, ale căror destine frânte au ţinut vie forţa credinţei acestui popor în Dumnezeu şi Ţară”. Continue reading →

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice

Pe data de 24 iunie 2019, în Sala de conferinţe a Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău, şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa ştiinţifică cu genericul „Memoria remanentă. Prezentarea rezultatelor ştiinţifice ale Programului se Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”.

Conferinţa a fost deschisă de conf. univ. dr. Virgiliu Bârlădeanu, secretarul ştiinţific al Programului de Stat nominalizat.

În cuvântul de salut, subsemnatul am vorbit despre obiectivele Programului de Stat, despre realizarea cu succes al acestuia, precum şi problemele apărute pe parcursul activităţii ştiinţifice de teren. Am vorbit şi despre anumite lucruri, asupra cărora istoricii noştri ar trebui să revină. În special este vorba de economia României interbelice, de tendinţele progresiste în industrie şi agricultură, asta referindu-se şi la regiunea de est a ţării. Din povestirile supravieţuitorilor deportării in 1941 constatăm că în satele noastre erau deja gospodării-model, mulţi proprietari ale cărora fuseseră aleşi primari. Tocmai ei au fost trimişi în Siberia, satele noastre fiind decapitate de elitele locale. Continue reading →

Pe data de 17 iulie 2019, în incinta Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi” din Chişinău, a avut loc şedinţa ordinară a Mesei Rotunde cu Statut Permanent „Reîntregirea” (MRSP), care a examinat situaţia politică din Republica Moldova (RM). La baza începerii discuţiilor a stat Scrisoarea deschisă, semnată de domnii Nicolae Moraru şi prof. univ., dr. hab. Andrei Ţurcanu, semnatari ai Declaraţiei de Independenţă a RM, de scriitorul Vladimir Beşleagă, de prof. univ., dr. hab. în filologie Alexandru Burlacu, de jurnalista Luminiţa Dumbrăveanu, de istoricul dr. Vlad Mischevca, de inginerul Iurie Borş şi scriitorul şi publicistul Vitalie Vovc şi adresată preşedintelui României Klaus Johannis, preşedintelui PAS Maia Sandu, preşedintelui Platformei DA Andrei Năstase şi preşedintelui interimar al PDM Pavel Filip. Îngrijoraţi de implicarea fără precedent a Federaţiei Ruse în afacerile interne (în diverse organe de decizie) ale RM, autorii Scrisorii deschise propun „ieşirea imediată a blocului ACUM din coaliţia parlamentară cu PSRM, susţinerea de către PDM a guvernului minoritar ACUM pentru realizarea reformelor structurale şi legislative care ar garanta vectorul proeuropean al RM”[1]. Propunerea de modificare a majorităţii parlamentare a stârnit reacţii din partea altor intelectuali. Iată de ce am considerat oportun să invităm la MRSP pe unul din autorii Scrisorii deschise, prof. univ. dr. hab. Andrei Ţurcanu pentru explicaţii suplimentare. Continue reading →

Consiliul Mondial Român (CMR) s-a constituit pe data de 26 octombrie 2000, cu denumirea iniţială de Consiliul Naţional Mondial Român. CMR şi-a formulat drept sarcini să contribuie la „renaşterea spiritului naţional, la păstrarea identităţii naţionale şi reclădirea unităţii neamului”[1]. Din aceiaşi sursă citim că pe data de 27 martie 2001, în Atlanta (Statele Unite ale Americii), a avut loc o adunare a CNR la care a participat o numeroasă delegaţie de basarabeni, inclusiv Mitropolitul Petru al Basarabiei şi că tot atunci Primăria oraşului Atlanta a recunoscut Unirea Basarabiei cu România (din 27 martie 1918).

CMR este „o organizație înregistrată în SUA funcționând în conformitate cu stricta respectare a legislației americane în domeniul organizațiilor non profit”[2]. CMR a avut o perioadă de activitate fructuoasă (între altele – a susţinut în SUA propunerea aderării României la NATO, a încurajat Mişcarea Unionistă din Republica Moldova, a apărat drepturile Grupului Ilie Ilaşcu etc.), după care a urmat un declin, iar din 2016 se observă o reactivare a CMR în vederea promovării intereselor românilor în strictă conformitate cu prevederile statutare. CMR-România este o sucursală a CMR, este înregistrat la organele abilitate ale statului şi activează în conformitate cu Constituţia României şi legislaţia în vigoare. Din 2018 are loc un proces de reorganizare a CMR. Continue reading →