Joi, 10 octombrie 2024, în incinta Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova (blocul II, etajul I, Sala Arte și Hărți, Chișinău, str. 31 august 1989, nr.78), Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (AIRM „A. Moșanu”) a organizat Masa rotundă cu tema „RASS Moldovenească – cap de pod pentru anexarea Basarabiei”, prilejuită de împlinirea (la 12 octombrie) a 100 de ani de la constituire.

În fața celor prezenți în sală au luat cuvântul elevele Liceului Teoretic „Vasile Alecsandri” Erica Buju și Loredana Rusu, care au expus împrejurările realizării operațiunii de la Tatar-Bunar (septembrie 1924) – o încercare nereușită a unui comando sovietic de  a provoca revoluția comunistă în sudul Basarabiei. Continue reading →

Vineri, 6 septembrie 2024, a avut loc ședința ordinară a Comitetului de conducere al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (AIRM). La ordinea zilei au fost aprobate câteva probleme: 1) activitatea membrilor AIRM în ultimele luni; 2) discutarea și aprobarea planului de activități pentru sfârșitul anului 2024; 3) diverse.

1) În lunile de vară membrii AIRM au organizat sau au participat la manifestări inițiate de partenerii noștri. Astfel, la 6 iulie 2024, membri ai AIRM au luat parte la lucrările Academiei Basarabiei, la care au fost prezenți profesori de istorie și limbă și literatură română (Costești, r-nul Ialoveni);

Pe data de 8 iulie, în Sala cu Hărți a Biblioteca Națională a Republicii Moldova (BNRM), AIRM a desfășurat Masa rotundă prilejuită de împlinirea a 85 de ani din ziua nașterii cunoscutului istoric medievist Pavel Parasca[1]. Continue reading →

Renașterea ortodoxiei în Transnistria[1], aflată sub administrația românească (1941-1944)

Note de lectură

Recent a fost scoasă de sub tipar cartea „Restabilirea creștinismului pe Frontul de Est”[2]

Este în curs de elaborare.

Reveniți

Joi, 29 august, CNIR și-a continuat lucrările la Suceava, în sălile Universității „Ștefan cel Mare”. Ședința plenară a avut loc în Aula Magna în care moderatorii, – prof. univ. dr. Igor Șarov, rectorul USM și prof. univ. dr. Ștefan Purici, prorectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, – au oferit microfonul persoanelor oficiale pentru prezentarea mesajelor de salut. În fața celor prezenți a vorbit rectorul Universității „Ștefan cel Mare”, prof. univ. dr. Mihai Dimian, precum și reprezentanți ai conducerii orășenești și ai Bisericii Ortodoxe Române.

După care, distinsul istoric ieșean Alexandru Zub, membru titular al Academiei Române, a rostit un discurs privind importanța cercetărilor istorice. A urmat dl Victor Spinei, vice-președinte al Academiei Române, care a vorbit despre „Întemeierea Statului medieval Moldova”. Ultimul vorbitor în ședința plenară a fost conf. univ., dr. hab. Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie din cadrul USM, membru corespondent al AȘM, membru de onoare al Academiei Române (tema comunicării „Congresul al III-lea al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească: context, dezbateri, semnificații și impact”). Continue reading →

O dată la doi ani istoricii din spațiul românesc (România și deocamdată Republica Moldova) cu participarea unor specialiști străini, preocupați de trecutul nostru, se întrunesc într-un congres la care expun realizările lor în domeniile de care au fost preocupați. După primul Congres, desfășurat la Cluj-Napoca, au urmat întrunirile de la Iași, Alba-Iulia, iar recentul Congres și-a desfășurat lucrările la Chișinău (27-28 august) și Suceava (29-31 august). Congresele istoricilor au fost convocate și organizate de Comitetul Național al Istoricilor din România (CNIR). În acest an alături de CNIR au fost Academia Română, Universitatea de Stat din Moldova (USM) și Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar partenerii evenimentului au fost Ministerul Educației (România), Ministerul Educației și Cercetării (Republica Moldova), Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova și Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău.

Deschiderea oficială a lucrărilor Congresului a avut loc miercuri, 28 august, în incinta Palatului Republicii. Cei doi moderatori ai evenimentului – prof. univ. dr. Igor Șarov, rectorul USM și prof. univ. dr. Ștefan Purici, prorectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, – au oferit microfonul persoanelor oficiale pentru prezentarea mesajelor de salut. Continue reading →

Stimați prieteni,

Distinsa Doamnă Anastasia Ambul-Balmuș a scos de sub tipar monografia satului natal Hârtop, raionul Cimișlia (Satule, vatră străbună (Studiu documentar al comunei Hârtop, raionul Cimișlia), Chișinău, S.n., 2024, 352 p.). Am avut fericita ocazie să citesc manuscrisul lucrării și să redactez un Cuvânt înainte, pe care îl prezint mai jos.

Cuvânt înainte

Autoarea acestei cărți, distinsa Doamnă Anastasia Balmuș, a fost și este pasionată de trecutul neamului nostru. Acest interes s-a materializat în elaborarea și publicarea a două monografii – Îndemn spre neuitare și Dosarele infernului. De această dată, dna Anastasia Balmuș a decis să expună publicului cititor o consistentă monografie a localității în care s-a născut, satul Hârtop, raionul Cimișlia, despre trecutul căruia până la acest moment s-a scris prea puțin[1].

Pentru realizarea acestui proiect autoarea a studiat și a spicuit informații despre satul de baștină din diverse surse: arhiva familiei, arhivele republicane și raionale, din documente publicate, monografii tematice, dar și memoriile proprii și ale sătenilor. Chiar primele rânduri ale cărții, scrise cu o sinceritate dezarmantă, ne conving de motivația alegerii acestei teme: „Fiecare om poartă sentimente deosebite pentru locul nașterii și copilăriei sale. Oriunde n-ai fi, cât de frumoasă n-ar fi noua ta localitate, casa ta, cât de bine n-ai trăi, locul cel mai scump rămâne a fi acela unde te-ai născut, unde ai alergat desculț și te-ai jucat în cele mai simple și dragi jocuri copilărești, unde zarzării și prunele verzi ale vecinilor erau cele mai gustoase din lume, incomparabile cu cele exotice de astăzi.  Locul, unde te simțeai cel mai liber, cel mai confortabil, mai sigur și mai însemnat, unde era imensitatea cea mai frumoasă și mai luminoasă, unde iernile erau cu multă zăpadă, cu copii gălăgioși la săniuș, iar vara caldă, cu mult praf, miros de pelin și flori de câmp…” Continue reading →

În fiecare dimineață citim în diverse surse ce crime au mai comis agresorii ruși împotriva ucrainenilor. De regulă – știri triste: rușii din nou au aruncat bombe, au trimis drone aducătoare de moarte, au lansat rachete asupra orașelor din Ucraina Harkov, Kiev, Odesa și altele. Din nou aflăm despre noi victime nevinovate: morți, răniți (femei, copii, oameni în vârstă; scăpăm din vedere animale domestice, câini, pisici). Din nou orașe distruse, în mod special – rușii țintesc asupra stațiilor electrice, depozitelor, locurilor unde se adună mase de oameni (gări, supermarkete etc.).

Astăzi se împlinesc 900 de zile de lupte eroice ale ucrainenilor pentru supraviețuire, lupte împotriva colosului răsăritean, lacom de sânge și pământuri străine.

Și astăzi rușii au bombardat Ucraina, În rezultat au murit doi bărbați, tatăl și fiul. Vă puteți imagina?

Iată, însă, că pe data de 6 august 2024, agențiile de știri au transmis informații privind trecerea militarilor ucraineni în regiunea Kursk, parte a Federației Ruse (FR) și luarea sub controlul lor a mai multor localități. Altfel spus – Forțele Militare ale Ucrainei (FMU) au trecut frontiera ruso-ucraineană, graniță recunoscută internațional, inclusiv de FR (V. Putin personal a semnat Tratatul ruso-ucrainean privind frontiera între cele două state, în 2003). Adevărat: foarte încrezut în sine, ca de obicei – obraznic, în cadrul întâlnirii cu tinerii geografi (noiembrie 2016), Vladimir Putin declară cum că „Граница Росии нигде не заканчивается”[1], ceea ce în traducere ar însemna „Rusia nu are frontiere”. Cu declanșarea operațiunilor militare în regiunea Kursk, iată că, atât propaganda Kremlinului, cât și V. Putin personal anunța alarmat cum că trupele militare ucrainene au depășit frontiera de stat a Rusiei. Constatăm: Rusia, totuși, are frontiere! Deja este bine. Continue reading →

Stimați cititori, SĂ TRĂIȚI!

Amenințările oficialilor ruși la adresa Republicii Moldova nu încetează. Iată că și Dmitri Medvedev, vice-președintele Consiliului de Securitate a Rusiei, ex-președinte al acestei țări, a făcut o declarație în care a amenințat republica noastră, conducerea ei, pentru că opiniile și aprecierile trecutului, făcute de liderii noștri nu coincid cu cele ale lui, ale lui D. Medvedev.

Mai jos vedeți textul lui D. Medvedev și un prim comentariu al nostru.

Continue reading →

Cu prilejul împlinirii a 30 de ani de activitate, în incinta Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, a avut loc inaugurarea Expoziției filatelice „Trepte spre performanță”. Evenimentul a fost deschis de domnul director general al Muzeului, drd Petru Vicol.

În cadrul cuvântului de salut, am felicitat conducerea și membrii AFMCRM cu ocazia împlinirii a celor trei decenii de activitate filatelică și cu deschiderea Expoziției cu genericul de mai sus.

Am amintit celor prezenți despre anii de școală (Școala medie moldovenească nr. 1 din Căușeni) când învățătorii ne îndemnau să colecționăm timbre poștale, insigne, monede vechi etc. Mulți dintre noi de atunci am prins gustul colecționării.

La Facultatea de Istorie a USM avea ore conferențiarul Verbițki, cu care m-am întâlnit la o întrunire a filateliștilor (se pare era la Palatul Sindicatelor). El s-a bucurat de întâlnire și mi-a vorbit foarte mult despre timbre, tematica lor, modul de colecționare și păstrare etc. Din acele timpuri am început să procur timbre, în special legate de reprezentarea diverselor evenimente istorice, dar și prezentarea în miniatura mărcii poștale a operelor marilor pictori, atât ruși (Galeria Tretiakov, Muzeul Rus etc.) cât și occidentali. Continue reading →

Astăzi se împlinesc 75 de ani (4 aprilie 1949) de la semnarea la Washington a Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Este un bun prilej să rememorăm principalele etape istorice ale acestei organizații politico-militare, să conștientizăm rolul NATO în contextul războiului agresiv al Federației Ruse (FR) împotriva Ucrainei și să stabilim poziția RM în acest context.

La Conferința celor Trei Mari (F. D. Roosevelt, SUA, W. Churchill, Marea Britanie și I. V. Stalin, URSS) din februarie 1945 a fost luată decizia ca Germania învinsă în război să fie împărțită în zone de ocupație (americană, engleză, sovietică și franceză), fapt împlinit în vara anului 1945. Deoarece Berlinul nu a putut fi cucerit ușor, trupele militare sovietice au înaintat spre vest, întâlnindu-se cu forțele militare ale Aliaților occidentali la râul Elba, capitala Germaniei rămânând în zona sovietică de ocupație.

Continue reading →