Despre „eliberarea”, celebrată de Dodon
Preşedintele Republicii Moldova (RM) Igor Dodon a decis să celebreze pe data de 24 august 2017 numita de el „eliberare a Moldovei de fascism”. Sunt convins: I. Dodon habar nu are prin ce drame teribile au trecut oamenii, locuitori ai interfluviului Pruto-nistrean în anul 1944 şi următorii, ce l-au succedat. Să recapitulăm, un pic, istoria:
Prima „eliberare”
La 16 martie 1944 forţele militare ale Frontului II Ucrainean (comandant, mareşalul URSS Ivan S. Konev) au ajuns la Nistru – frontiera de stat a României. În pofida rezistenţei dârze, opuse de ostaşii români, alături de cei germani, în următoarele trei zile, trupele sovietice au cucerit Soroca şi încă 40 de localităţi basarabene. Iar la 26 martie 1944 ostaşii Armatei roşii au ajuns la Prut, luând sub controlul lor localităţile Otaci, Drochia, Râşcani, Floreşti, Bălţi ş.a. Înaintarea trupelor sovietice a încetat. Pe teritoriile, ocupate de sovietici, populaţia locală a fost constrânsă să hrănească militarii Armatei roşii, fapt ce a dus la o serioasă penurie de produse alimentare (în august 1944). Băştinaşii au fost mobilizaţi la munci primejdioase vieţii şi sănătăţii lor: în condiţiile bombardamentelor, ei au fost forţaţi să restabilească căile ferate Râbniţa-Floreşti şi Bălţi-Edineţ, să curețe Prutul de „munţi de cadavre, ce împiedicau curgerea apei”. Aşa cum remarcă profesorul Valentin Beniuc, în conformitate cu decizia Consiliului Comisarilor Poporului al RSS Moldoveneşti (CCP al RSSM) din 29 aprilie 1944, bărbaţi, femei şi copii din raioanele Orhei, Susleni, Criuleni, Bravicea au fost mânaţi la anihilarea minelor, puse în pământ de forţele militare germane şi române la retragere. Numai în raioanele Corneşti şi Ungheni au fost curăţate 105 ha de teren minat, pe care şi-au găsit moartea sau au fost răniţi 377 de persoane civile[1], basarabeni. Oamenii erau impuşi să se ia la braţ unul cu altul şi să meargă pe câmpul minat. Nenorociţii care călcau pe mine erau sau ucişi, sau grav răniţi. Ultimii au fost împuşcaţi de trupele NKVD, altfel spus – au fost „eliberaţi” de chinuri.
Concluzie: în primăvara anului 1944 sovieticii au intrat cu forţele lor militare în România, aducând cu ei „guvernul”-marionetă al numitei RSSM, au mobilizat lumea la munci forţate fără a se gândi la recompensă bănească sau materială a muncii prestate, au trimis la moarte sigură bărbaţi, femei, copii pentru a dezamorsa minele, amplasate de trupele româno-germane la retragere.
A două „eliberare” Continue reading
1.766 vizualizări
Distinsul istoric Constantin Gh. Ciobanu la 70 de ani
Cuvânt despre colegul de breaslă
La 2 iunie 2017 doctorul în istorie, dl Constantin Gh. Ciobanu a împlinit frumoasa vârstă de 70 de ani. Cu acest frumos prilej, înainte de a-l felicita şi de a-i ura sănătate şi noi realizări ştiinţifice, consider necesar să fac o scurtă trecere în revistă a rezultatelor muncii de zi cu zi a colegului Constantin Gh. Ciobanu.
Domnia sa s-a născut în satul Bulboaca, raionul Anenii Noi, unde care şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa. Tot aici a absolvit şcoala de cultură generală, după care a studiat la Facultatea de Filologie şi Jurnalism a Universităţii de Stat din Moldova. Dl C. Gh. Ciobanu a lucrat în cadrul redacţiei ziarului raional „Drapelul muncii” (Anenii Noi), iar din 1967 a fost angajat în calitate de redactor, apoi redactor superior în cadrul Comitetului de Stat pentru Radiodifuziune şi Televiziune. Din 1977 până în 1990 dl C. Gh. Ciobanu a fost redactor responsabil al revistei televizate „Ariciul”. În 1985 domnia sa a fost admis la doctorat, la Universitatea „Mihail Lomonosov” din Moscova. După absolvirea doctoranturii dl C. Gh. Ciobanu a susţinut cu succes teza „Apariţia şi dezvoltarea genurilor satirice televizate”.
Dl C. Gh. Ciobanu a lucrat în calitate de şef al Secţiei Foiletoane în cadrul redacţiei revistei de satiră şi umor „Chipăruşul”. După destrămarea URSS (1991) dl C. Gh. Ciobanu s-a implicat într-un domeniu, de care este pasionat total – filatelia, cartofilia, istoria poştei, continuând să activeze şi la TVM. Din 2004 până în prezent dl C. Gh. Ciobanu activează productiv în diverse funcţii responsabile în cadrul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală[1].
Pe istoricul Constantin Gh. Ciobanu l-am cunoscut şi continui să-l descopăr prin operele ştiinţifice pe care le creează cu minuţiozitate, răbdare şi dăruire. Astfel, în anul 2007, domnia sa a scos de sub tipar monografia satului natal Bulboaca din raionul Anenii Noi[2], prilej cu care am avut onoarea de a redacta o prefaţă. Am scris atunci că doctorul în istorie Constantin Gh. Ciobanu, originar al satului Bulboaca, a propus consătenilor săi, dar şi publicului cititor din Republica Moldova şi de peste hotarele ei un studiu monografic consacrat istoriei, tradiţiilor, ocupaţiilor zilnice ale locuitorilor satului în care s-a născut, a copilărit şi de unde şi-a luat zborul în lumea mare. Continue reading
3.477 vizualizări
Perspectivele relaţiilor R. Moldova cu Rusia
Politica actualei conduceri a Federaţiei Ruse (FR) este a de a cuceri un loc deosebit în comunitatea mondială, de a sta alături de SUA. Aşa cum este deseori numită, corect, de altfel, – „Rusia lui Putin”, – a ales calea militarizării economiei, nerecunoaşterii unor tratate internaţionale, referitoare la inviolabilitatea frontierelor, stabilite după cel de-al Doilea Război Mondial şi după destrămarea URSS, respectiv – anexării unor teritorii străine (Crimeea, care aparţine Ucrainei), susţinerii unor regimuri separatiste ruseşti (inclusiv – autoproclamata RMN). Altfel spus, Rusia lui Putin nu s-a dezis de ambiţiile imperialiste, caracteristice Rusiei ţariste şi celei comuniste (URSS).
În acest sens, vice-prim ministrul FR Dmitrii Rogozin este un promotor activ al destabilizării situaţiei interne în zona, în care ne aflăm (Ucraina, numita RMN, R. Moldova, România). Declararea lui D. Rogozin persona non grata de către guvernul R. Moldova este absolut justificată. D. Rogozin spune: „Dacă de pe capul cel puţin al unui cetăţean al FR, din cei 200 000, stabiliţi în Transnistria, va cădea un fir de păr, atunci FR va lua cele mai drastice măsuri cu R. Moldova” (citat din memorie). Nu este oare o intervenţie în afacerile interne ale R. Moldova şi o ameninţare cu război? Asta pentru că ruşii, stabiliţi în raioanele de est ale R. Moldova şi Tighina, trebuie să respecte cu stricteţe legile R. Moldova şi să dea dovadă de comportament civilizat. Nu am uitat cazul, când un militar din trupele de „pacificare” ruseşti l-a împuşcat pe un tânăr moldovean. Continue reading
1.175 vizualizări
Despre Unire, programatic
Stimaţi prieteni,
La solicitarea săptămânalului „Jurnal de Chişinău” am prezentat viziunea mea faţă de principala problemă politică a Neamului Românesc – Reîntregire statală.
Mulţumesc redacţiei săptămânalului „Jurnal de Chişinău”, doamnei Rodica Mahu, colegilor dumneaei, pentru că mi-au oferit posibilitatea de a-mi expune părerea.
Reproduc mai jos textul publicat în „Jurnal de Chişinău”, vineri, 14 iulie 2017, p. 9.
a.p.
Despre Unire, programatic
Moto:
„…Eu, fraţii mei, oriunde-oi căuta,
Nu mai găsesc ca dulcea Românie,
De-o şi hulesc câţi se hrănesc în ea
Corci venetici. Dar oricum va fi, fie.
Eu sânt român, şi-mi place ţara mea”.
Constantin Negruzzi.
S-a încheiat ceva mai mult de un sfert de veac de existenţă independentă a RM. În aceşti ani, conducerea politică a RM a demonstrat că nu serveşte deloc interesului naţional. Nu s-a dorit acest lucru. Ne convingem că administraţia RM nu a fost capabilă să zădărnicească furtul unui miliard de euro din băncile RM şi nu este acum în stare să restituie banii şi să pedepsească făptaşii. Statul RM, conducerea sa politică este incapabilă să propună o soluţie pentru rezolvarea problemei transnistrene, RM este un stat corupt, cinic, neputincios în multe privinţe. În fond, este un stat falit.
De aceea, ideea reîntregirii naţionale este mai actuală ca oricând. De aceea e necesar să consolidăm curentul politic unionist, să promovăm ideea Unirii RM cu România, să susţinem orice manifestare (acţiune) ştiinţifică, culturală, politică, economică, care apropie Unirea. Continue reading
1.431 vizualizări
DECLARAȚIA DE LA CÂMPUL ROMÂNESC – CANADA
Stimaţi prieteni,
Am primit acest important document de la cunoscutul patriot român şi vechi prieten al basarabenilor, domnul Mircea Popescu.
Am citit mesajul.
Ca unionist convins, nu pot să nu salut decizia luată la Câmpul Românesc din Canada, unde, acum câţiva ani, am avut fericita ocazie să vorbesc compatrioţilor noştri, stabiliţi peste Ocean, despre problemele, cu care ne confruntăm noi aici, în R. Moldova.
Accept aceste sarcini, puse în faţa Naţiunii Române, sunt convins – uniţi vom putea realiza Unirea.
M-am convins, pentru a câta oară? – nu adversarii noştri sunt puternici, noi suntem slabi atunci când suntem dispersaţi. Idealul Unirii ne poate uni în jurul unui scop nobil – Reîntregirea Neamului.
Odată şi pentru totdeauna!
Aşa să ne ajute Dumnezeu.
a.p.
16 iulie 2017, Chişinău
DECLARAȚIA DE LA CÂMPUL ROMÂNESC – CANADA
15 iulie 2017
Cu ocazia festivităților de la „Câmpul Românesc” din Canada dedicate Săptămânii Internaționale a Culturii Românești desfășurate în perioada 10-15 iulie 2017, a avut loc și o sesiune special dedicată Centenarului Unirii.
În cadrul dezbaterilor din cadrul sesiunii, a fost citit „Apelul pentru Centenar” al Asociației „Unirea-ODIP”, Mișcării Civice „Tinerii Moldovei” și Platformei Unioniste „Acțiunea 2012”, document transmis participanților Săptămânii Culturale de George Simion, președintele Platformei Unioniste „Acțiunea 2012”.
S-a apreciat că obiectivele propuse în „Apelul pentru Centenar” sunt realiste și că trebuie realizată o conlucrare a forțelor unioniste ale întregii societății românești. Continue reading
1.303 vizualizări
Ban la ban trage sau Şevciuk – „omul nostru”
Sub pretextul că fostul lider separatist de la Tiraspol Evghenii Şevciuk ar fi delapidat sume uriaşe de bani [pentru proporţiile respectivului regim], ex-„preşedintelui” i s-a ridicat imunitatea, ceea ce înseamnă că ar putea fi arestat şi cercetat. Şi el, de frică, a fugit în… Republicii Moldova (RM), pe malul drept al Nistrului.
Fiind în postul de „preşedinte” al nerecunoscutei republici nistrene, Şevciuk a făcut mult rău RM. Până a deveni „preşedinte” al numitei „PMR” Şevciuk a ocupat posturi importante în administraţia separatistă, adică administraţie care a promovat o politică anticonstituţională faţă de RM şi pentru care ar trebui să fie tras la răspundere de către justiţia de la Chişinău. Fiind „ales” preşedinte, Şevciuk a întărit din răsputeri regimul pe care l-a condus – a promovat o politică ostilă RM, a admis o propagandă mincinoasă despre politica oficială a RM, a perfecţionat armamentul forţelor militare separatiste, orientându-se la cele ale Federaţiei Ruse, a făcut legături de „prietenie” cu alte regimuri separatiste din spaţiul ex-sovietic etc.
Dar, pe lângă cele multe negative, Şevciuk a făcut, se pare, şi un lucru bun. Federaţia Rusă susţine financiar regimul separatist anti-moldovenesc (anti-RM) de la Tiraspol, pompând sume enorme de bani: pentru întreţinerea forţelor militare separatiste, pentru susţinerea „pacificatorilor” ruşi, pentru administraţia separatistă, pentru pensionari etc. Aflăm din presă că Şevciuk a deturnat o parte din bani în propriul lui buzunar. Adică, banii în loc să ajungă la destinatari, iată că nu au ajuns, fiind furaţi de Şevciuk: în loc să fie finanţe pentru militarii tiraspoleni, KGB-şti, pentru procurarea armelor, pentru propagandă anti-RM şi anti-europeană etc., ele, paralele, ori nu-s, ori s-au împuţinat vădit. Nu este oare bine pentru noi, cei din RM, controlată de Chişinău? E bine! Deci, furând milioanele de valută forte, Şevciuk ne-a făcut un serviciu neaşteptat. Continue reading
1.304 vizualizări
ACADEMIA ROMÂNĂ: COMEMORAREA VICTIMELOR DEPORTĂRII STALINISTE
Pe data de 4 iulie 2017, în Aula Academiei Române (Bucureşti, Calea Victoriei, nr. 125), a avut loc ședința de prezentare a rezultatelor de cercetare a programului de stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953” și seriei de volume „Arhivele memoriei”. Evenimentul a fost dedicat comemorării victimelor deportărilor staliniste din Basarabia şi nordul Bucovinei.
Şedinţa a fost deschisă de academicianul Dan Berindei, care, după un cuvânt de salut, a oferit microfonul domnului academician Victor Spinei, vice-preşedinte al Academiei Române. Domnia sa a trecut în revistă diverse cazuri de deportări ale unor grupuri de populaţie, aducând exemple din istoria universală. Însă deportările staliniste, a subliniat istoricul, s-au evidenţiat prin cruzimea şi cinismul fără egal în istorie. „Pentru tema de astăzi, aportul colegilor de la Chișinău este esențial din mai multe motive. Una, statutul din ce în ce mai pregnant al istoriografiei din Republica Moldova, oamenii care s-au specializat, care au realizări foarte frumoase, calitatea lor profesională. Al doilea aspect, arhivele referitoare la tema pe care o discutăm și care se găsesc cu prioritate la Chișinău sau în centre rusești la care dumnealor au acces. Tematica deportărilor nu este numai zăgăzuită de perioada contemporană, deportările au avut loc din negura istoriei. … Tema deportărilor este o temă foarte sensibilă. … Nu a fost deloc de mirare că în 1944 s-a produs al doilea mare exod al românilor din Basarabia în România, un exod care a costat extrem de mult, mai ales pentru frații basarabeni.” Continue reading
2.277 vizualizări
Declaraţia de la Cimişlia, 28 iunie 2017
Pe data de 28 iunie 2017, cu prilejul împlinirii a 77 de ani de la cotropirea de către URSS a teritoriilor româneşti – Basarabiei, nordului Bucovinei, Ţinutului Herţa, a câtorva insule de la Gurile Dunării, la Cimişlia, în faţa monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, a avut loc un miting, organizat de Societatea cultural-istorică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”. În faţa celor adunaţi cu acest prilej a vorbit doamna Anastasia Balmuş, preşedintele Societăţii cultural-istorice „Ştefan cel Mare şi Sfânt”. Dumneaei a explicat semnificaţia zilei de 28 iunie 1940 pentru România, pentru populaţia acesteia, mai ales a celei căzute în robia bolşevică. Discursul doamnei Anastasia Balmuş a fost completat de alţi activişti ai Societăţii nominalizate.
A urmat o adunare a membrilor şi simpatizanţilor Societăţii cultural-istorice „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, care s-a desfăşurat în incinta Primăriei oraşului Cimişlia. În cadrul întrunirii au fost dezbătute subiecte de istorie, legate de raptul teritorial din 28 iunie 1940: pentru populaţia ocupată de sovietici au început zile negre de adevărat coşmar. Trupele NKVD au împuşcat pe loc sau au trimis în Siberia oameni politici basarabeni, inclusiv – membri ai Sfatului Ţării, au naţionalizat pământul, fabricile, uzinele, băncile, mijloacele de transport, au sărăcit populaţia prin schimbul de lei pe ruble. Pe teritoriile ocupate bolşevicii au format un stat artificial, numit RSS Moldovenească, au introdus grafia chirilică, au adus administratori din Federaţia Rusă sau Ucraina. În noaptea de la 12 spre 13 iunie 1941, sovieticii au realizat primul val de deportări din Basarabia. Dar urgiile au continuat şi după 1944: nefiind instruiţi, necunoscând limba rusă, basarabenii au fost mânaţi pe sectoarele cele mai primejdioase ale Frontului de est şi folosiţi în calitate de carne de tun. A urmat Foametea din 1946-1947, provocată de politica dementă a comuniştilor sovietici, care a secerat 200 000 de oameni (10 % din populaţie), apoi al doilea val de deportare (în noaptea de la 5 spre 6 iulie 1949) şi al treilea, în martie-aprilie 1951.
Participanţii la întrunire nu au vorbit doar despre cele trecute, ci şi de situaţia actuală din Republica Moldova (RM). Vorbitorii şi-au expus indignarea faţă de politica de rusificare forţată, promovată de actualul preşedinte al RM Igor Dodon, de supunere a RM faţă de Federaţia Rusă.
În urma amplelor dezbateri, participanţii la eveniment au redactat următoarea
DECLARAŢIE Continue reading
1.506 vizualizări
28 iunie 1940 în Istoria Românilor
În vara anului 1939, la Moscova, se desfăşurau tratative anglo-franco-sovietice privind constituirea unui sistem de securitate colectivă în Europa. Tot atunci a avut loc o apropiere între Germania hitleristă şi URSS stalinistă, încununată cu semnarea unui Tratat de neagresiune, publicat în presă pe 24 august 1939. Cele două mari puteri ale vremii au semnat şi un Protocol adiţional secret, prin care împărţeau între ele teritoriul din estul Europei. „În privinţa Europei Sud-estice, se stipula în documentul secret, partea sovietică subliniază interesul pe care-l manifestă pentru Basarabia; partea germană îşi declară totalul dezinteres politic faţă de acest teritoriu”. Aşa cum s-a subliniat de multe ori, acest Protocol „contravenea principiilor fundamentale unanim recunoscute şi normelor imperative ale dreptului internaţional, întrucât părţile semnatare hotărau soarta unor terţe state fără participarea sau încunoștințarea acestora. Din aceste motive Tratatul sovieto-german şi Protocolul adiţional secret au fost nule şi neavenite din momentul semnării lor”. Tranzacţia sovieto-germană, cunoscută mai larg „Pactul Molotov-Ribbentrop”, a deschis calea celui de-al Doilea Război Mondial. Continue reading
1.141 vizualizări
Congresul extraordinar al PUN, 25 iunie 2017
În calitate de invitat, am fost prezent la lucrările Congresului extraordinar al Partidului Unităţii Naţionale (PUN), desfăşurat la 25 iunie 2017, în incinta Hotelului „Leo Grande”.
Preşedintele executiv al PUN, dl Anatol Şalaru, a deschis lucrările Congresului. Delegaţii au ales organele de conducerea ale Congresului, iar deputatul Constantin Codreanu a fost ales Prim-vicepreşedinte al PUN.
Au urmat discursuri.
Dna conf. univ. dr. Ana Guţu, vice-preşedinte PUN. Posedă arta oratorică, are stofă de profesor universitar. Soluţionarea tuturor problemelor, cu care se confruntă Republica Moldova (RM), o vede prin unirea RM cu România.
Apoi deputatul din partea Partidului Mişcarea Populară (PMP) Constantin Codreanu. Despre trecerea voinţei de reîntregire a ţării din stradă în Parlamentul României, adică de la mişcările stradale, organizate de dl C. Codreanu în RM la alegerea dumnealui deputat în Parlamentul României. Cuvinte de laudă la adresa lui Traian Băsescu.
După care a vorbit dl Nicolae Popa, român stabilit în SUA, fost deţinut politic în regimul comunist, condus de N. Ceauşescu.
La microfon – dl Călin Vieru: aşa şi-aşa, nimic deosebit.
De la organizaţia „Tinerii Moldovei” a vorbit dl Artemis Bălan, masterand în istorie. A salutat Congresul din numele organizaţiei ce o reprezintă. Este un bun orator, va fi şi mai bun. Continue reading
1.258 vizualizări