Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice

Pe data de 25 ianuarie 2019, în Sala de conferinţe a Muzeului de Etnografie şi Istorie Naturală, a avut loc lansarea a două noi volume de cartofilie[1]. Este vorba de albumul „Porni Luceafărul…”, semnat de dr. Constantin Gh. Ciobanu şi Maria Godorozea[2] şi de Catalogul cartofil ilustrat „Istoricul cartofiliei basarabene”, volumul I, perioada 1896-1917, autori fiind Aureliu Ciobanu şi dl dr. Constantin Gh. Ciobanu[3].

Albumul „Porni Luceafărul…” înserează scurte informaţii referitoare la viaţa şi activitatea marelui poet Mihai Eminescu, precum şi succinte prezentări ale operei lui, urmate de imagini, imprimate pe cărţi poştale. Deşi publicate în diverse timpuri, cărţile poştale au fost aranjate cronologic, conform vieţii poetului şi a operelor, create de el.

Albumul beneficiază de un Cuvânt introductiv, – Luceafărul în cartofilia universală -, semnat de academicianul Mihai Cimpoi, cel mai important eminescolog din spaţiul românesc, respectiv – de pe mapamond. Distinsul critic literar scrie: „Colecţionarii noştri, în persoana lui Constantin Ciobanu şi Maria Godorozea, au avut inspirata idee de a aduna într-un volum imaginile imprimate pe cărţile poştale ce sugerează motive şi teme legate de viaţa şi activitatea poetului şi mai ales de Luceafărul, poemul în care substratul biografic ascunde „înţelesuri alegorice” profunde, date de poetul care a rostit cel mai bine Fiinţa”[4]. Continue reading →

În Republica Moldova (RM) au avut loc adunări dedicate comemorării victimelor Holocaustului. Astfel, pe data de 23 ianuarie 2019, în incinta Bibliotecii „Hristo Botev” din Chişinău victimele Holocaustului au fost comemorate de elevii Liceului „Mihail Sadoveanu”, de lucrătorii Bibliotecii.

În prelegerea prezentată, am vorbit despre originile nazismului, despre absurditatea „teoriei” superiorităţii rasei ariene faţă de celelalte rase (toate rasele umane sunt egale între ele!), despre influența nefastă a bolşevismului asupra Europei occidentale prin încercările nereuşite de export de revoluţie comunistă etc.

Venirea hitleriştilor la putere a schimbat dramatic soarta evreilor din Germania. Guvernul a promovat politica boicotului magazinelor evreieşti, iar în 1935 au fost adoptate două legi – Legea cetăţeniei şi Legea privind protecţia onoarei şi sângelui german -, prin care germanilor li s-a interzis căsătoria cu etnici evrei, iar cealaltă lege oferea cetăţenie doar etnicilor germani („arienilor”). Continue reading →

Rubrica: „Cronica vieţii ştiinţifice”

Pe data de 22 ianuarie 2019, în incinta Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Haşdeu”, şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa ştiinţifică consacrată împlinirii a 160 de ani de la Unirea Principatelor Române, numită şi „Mica Unire”. Organizatorii evenimentului au fost Proiectul „Românii din jurul României”, Institutul de Studiul Arhivelor, Fundaţia Culturală „Memoria”, Filiala Argeş, Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Haşdeu, Fondul Literar al Uniunii Scriitorilor din R. Moldova.

Prezenţa a fost salutată de doamna Mariana Harjevschi, directoarea Bibliotecii „Bogdan Petriceicu Haşdeu”, apoi, după o scurtă solemnitate religioasă, conf. univ., dr. Vasile Şoimaru, moderatorul Conferinţei, a oferit cuvântul dlui Andrei Eşanu, membru al Academiei de Ştiinţe din Moldova. Academicianul Andrei Eşanu a evidenţiat importanţa istorică a Unirii Principatelor Române din 1859, urmările pozitive ale Unirii pentru poporul român. Continue reading →

Ieri, 15 ianuarie 2019, de ziua Culturii Române şi ziua de naştere a lui Mihai Eminescu, la Chişinău, în sala „Regina Maria” a Institutului Naţional de Justiţie, – „unica instituție din țară care formează judecători și procurori”, – a avut loc lansarea recent apărutelor de sub tipar monografii, semnate de prof. univ., dr. hab. Gheorghe Baciu. În 2018 profesorul Gh. Baciu a lansat volumul „Personalităţi notorii ale neamului: 140 de destine”[1], în care a expus succint datele biografice şi principalele realizări ale personalităţilor din spaţiul românesc. Aceste două volume au fost tipărite, de asemenea, în 2018, şi lansate acum, cu prilejul zilei de naştere a clasicului literaturii române Mihai Eminescu. Este vorba de volumul „Mihai Eminescu: realităţi şi erori”[2] şi cartea „Zece nume marcante ale neamului”[3].

Evenimentul a fost deschis de doamna Diana Scobioală, directoarea Institutului Naţional de Justiţie, care a salutat publicul prezent la lansare, a vorbit despre autor, precum şi despre istoria clădirii institutului respectiv, trecut prezentat de dl profesor Gh. Baciu în volumul „Zece nume marcante”. Continue reading →

Introducere

 Publicaţii:

 În 2018 am muncit asupra realizării planului din cadrul Proiectului „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească (anii 1940-1941, 1944-1953). Cercetări în raioanele din centrul Republicii Moldova” [Codul: 15.857.06.02F], –  parte componentă a Programului de Stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953” Direcţia strategică: 18.06 Patrimoniu naţional şi dezvoltare a societăţii, care a fost finanţat de Guvernul R. Moldova.

În acest domeniu de activitate am intervievat mai multe persoane, care au trecut prin infernul Gulagului, am publicat articole la acest subiect, am prezentat comunicări în cadrul unor simpozioane ştiinţifice internaţionale sau naţionale. Tot aici am inclus o serie de recenzii la unele volume tematice sau memorii ale supravieţuitorilor Gulagului. În raport aceste contribuţii sunt evidenţiate cu cuvintele „Program de Stat”. Deşi termenul Programului de Stat a expirat (2018), atât subsemnatul, cât şi colegii, implicaţi în realizarea Programului, vom mai lucra asupra subiectelor, evidenţiate în acest proiect. Continue reading →

O introducere scurtă

Principatul Moldovei a existat timp de peste cinci secole, administrativ fiind împărţit în Ţara de Sus şi Ţara de Jos, care – la rândul lor, – erau împărţite în ţinuturi şi ocoluri. În urma unui lung război (1806-1812) cu Imperiul Otoman, Rusia ţaristă a reuşit să anexeze partea de est a Principatului Moldovei, căreia i-a dat un nume impropriu – Basarabia, care, în timp, a devenit notoriu, folosit în structura administrativă a Imperiului ţarist, dar şi ulterior, deja în alt context istorico-politic, în secolul al XX-lea. În 1859, Principatul Moldovei, fără partea de est (Basarabia anexată de ruşi), s-a unit cu Ţara Românească, formând România modernă, care, în 1878, şi-a dobândit independenţa de stat. Astfel, România este moştenitoarea de drept a Principatului Moldovei şi în nici un caz „Basarabia”, fosta RSSM sau actuala Republica Moldova (RM). Continue reading →

Stimaţi prieteni,

În curând va vedea lumina tiparului volumul „Procesul şi apărarea mea. Denunţarea complotului apocaliptic”, semnat de Mitropolitul Gurie Grosu. Este ediţia a II-a a cărţii, prima fiind în 1937, la  Bucureşti. Pentru cea de-a doua ediţie am avut onoarea să semnez o scurtă Introducere, pe care o public mai jos.

Mitropolitul Basarabiei Gurie Grosu în faţa istoriei

În 2018 se împlinesc o sută de ani de la înfăptuirea întregirii naţionale şi formarea României moderne. Centenarul Unirii este un bun prilej pentru recapitularea istoriei noastre, pentru comemorarea marilor personalităţi ale Neamului, care au contribuit la realizarea măreţului Act. Între marile figuri ale timpului, fără îndoială,  este şi Mitropolitul Gurie Grosu.

Viitorul Mitropolit al Basarabiei Gurie Grosu s-a născut la 2 ianuarie 1877, în localitatea Nimoreni, raionul Ialoveni, numele de mirean fiind Gheorghe. A absolvit Seminarul Teologic din Chişinău, apoi Academia Duhovnicească din Kiev. Carierea eparhială şi-a început-o la Mănăstirea Noul Neamţ de la Chiţcani, unde, la 27 noiembrie 1902 a fost tuns călugăr cu numele Gurie, iar până la sfârşitul aceluiaşi an a fost hirotonisit ierodiacon şi apoi ieromonah. Continue reading →

Stimaţi prieteni, colegi, doctoranzi, masteranzi şi studenţi

Primiţi sincere felicitări cu ocazia sărbătorilor de iarnă,

Vă doresc un Crăciun fericit alături de cei dragi,

La mulţi ani şi toţi buni, sănătate tuturor, noi realizări în ceea ce faceţi, numai bine!

Cu respect,

prof. univ., dr.-hab. Anatol Petrencu

Continue reading →

Recent a fost scos de sub tipar un volum nou de studii şi memorii ale deportaţilor din RSS Moldovenească din colecţia „Arhivele Memoriei”. Este vorba de volumul III, tomul II, ce a inclus memorii culese în raioanele din nordul republicii[1]. Editor – conf. univ. dr. Lidia Pădureac, universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi.

Cartea cuprinde opt studii de caz şi povestiri ale celor ce au avut de suferit în urma represiunilor politice, promovate de Puterea sovietică în RSS Moldovenească. Primul studiu a fost semnat de dl Virgiliu Bârlădeanu şi doamnele dr. Ludmila D. Cojocaru şi Ana Cuculescu care au analizat mărturiile dnei Vera Calistru (n. 1940), locuitoare a satului Moşeni, raionul Râşcani (p. 7-79). Materialul expus este vast, memorialista aduce detalii noi la toate etapele deportării şi revenirii în Moldova; autorii studiului de caz s-au documentat în Arhiva Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova, iar în Anexe au fost înserate fotografii de epocă, documente din dosare (facsimile, documente în original şi traducerea acestora). Continue reading →

Mai mult de un an în urmă, la Centrul de Informare NATO, a avut loc un Simpozion consacrat examinării problemelor de securitate regională. În pofida promisiunilor făcute de organizatorii Simpozionului, materialele acestuia nu au văzut lumina tiparului. În cele de mai joi public comunicarea prezentată la acel Simpozion.

16. 12. 2018

Ce principii, fixate în tratate internaționale, semnate de Federaţia Rusă, au fost violate de aceasta; 2. Ce s-a schimbat în regiunea Mării Negre odată cu anexarea de către Rusia a Crimeii; 3. Reacţiile NATO; 4. Poziţia R. Moldova

Subiectele abordate la actuale Conferinţă sunt deosebit de importante. Este vorba de schimbarea corelaţiei de forţe în zona Mării Negre şi a ţărilor riverane în urma anexării Crimeii de către Federaţia Rusă (2014), susţinerii de către Kremlin a regimurilor separatiste pro-ruseşti din Ucraina şi R. Moldova şi promovarea de către Moscova a unui război propagandistic – parte a războiului hibrid.

Sarcina prezentei comunicări – a trece în revistă principiile (normele internaţionale), elaborate de comunitatea internaţională, inclusiv de URSS şi Federaţia Rusă, şi încălcate flagrant de aceasta din urmă; a prezenta succint schimbările, intervenite în zona geografică nominalizată după anexarea Crimeii de către Federaţia Rusă, reacţiile NATO şi, în sfârşit – situaţia R. Moldova.

1. Ce principii, fixate în tratate internaționale, semnate de Federaţia Rusă, au fost violate de aceasta. În urma încheierii celui de-al Doilea Război Mondial, la Conferinţa de pace de la Paris (1946) Puterile învingătoare au impus frontiere noi în Europa. Modificări teritoriale serioase au avut de suferit Polonia, Germania, Finlanda, România şi altele. Peste câteva decenii de la terminarea ostilităţilor problema frontierelor în Europa devenise actuală: nerecunoaşterea hotarelor (mai ales de conducerea RFG, cancelar Konrad Adenauer) stârnea suspiciuni şi neîncredere din partea altor state europene (Franţa, Polonia, Cehoslovacia etc.). Iată de ce liderii politici ai statelor europene, susţinuţi de Marile Puteri (SUA, Canada, URSS), au tras concluzia că este bine să fie recunoscute frontierele în Europa aşa cum au fost ele fixate după cele de-al Doilea Război Mondial. După mai multe eforturi diplomatice, depuse de statele europene, în sfârşit, în urma desfăşurării Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa (CSCE),  la 1 august 1975, conducătorii a 33 de state europene, SUA şi Canada au semnat Actul final al CSCE, în care au fost fixate principiile ce urmau a sta la baza relaţiilor reciproce între statele semnatare. Continue reading →