Stimaţi cititori,

Recent profesorul Valeriu Dulgheru a scos de sub tipar monografia „Istoria Republicii Moldova”[1], pe care am onoarea s-o prefaţez. Avem în faţă o carte interesantă şi utilă, referitoare la istoria contemporană a basarabenilor.

Îndemn cititorii blogului să caute şi să citească acest studiu. În ceea ce mă priveşte, public mai jos Prefaţa, înserată în volumul amintit.

PREFAŢĂ

Semnatarul acestei monografii, prof. univ., dr. hab. în ştiinţe tehnice Valeriu Dulgheru este un binecunoscut creator de invenţii şi studii în domeniul tehnic. Totodată, dl Valeriu Dulgheru este cunoscut publicului larg cititor datorită comentariilor politice, privitoare la Republica Moldova, publicate, în special, în săptămânalul „Literatura şi Arta”. De asemenea, Domnia sa este autorul a 13 volume, întitulate „Basarabie răstignită”[2], precum şi a monografiei „Istoria integrală a Basarabiei”, apărută recent de sub tipar[3].

În acest volum, întitulat „Istoria Republicii Moldova”, profesorul Valeriu Dulgheru a examinat un amplu complex de probleme, referitoare la istoria relativ recentă a românilor din spaţiului Pruto-nistrean (Basarabia), răpit de URSS în iunie 1940. Autorul monografiei expune succint preistoria acestei anexiuni teritoriale: crearea pe teritoriul Ucrainei, în 1924, a numitei RASSM cu centrul la Balta, apoi – la Tiraspol, – cap de pod pentru cotropirea Basarabiei, comunizarea României şi sovietizarea Balcanilor. Materializarea poftelor expansioniste sovietice a avut loc după ce regimurile totalitare comunist şi nazist au semnat un Tratat de neagresiune, însoţit de un Protocol adiţional secret, în care au fost stabilite zonele de interese în estul Europei (23 august 1939) şi după ce Franţa a fost învinsă de Germania (22 iunie 1940): la 26 iunie 1940, Kremlinul a înaintat un Ultimatum prin care cerea României cedarea Basarabiei şi nordului Bucovinei. Autorul examinează actul de acaparare a teritoriilor româneşti de către URSS (28 iunie 1940) şi procesul de constituire a organelor puterii sovietice. Un loc deosebit în analiza subiectului îl ocupă prezentarea succintă a crimelor, comise de sovietici, în perioada primei ocupaţii a Basarabiei (RSSM), precum şi drama primului val de deportare a basarabenilor (12 spre 13 iunie 1941). A urmat prezentarea succintă a implicării României în operaţiuni militare, alături de Germania şi aliatele acesteia, pentru eliberarea pământurilor străbune, răpite de URSS în iunie 1940, şi administrarea acestora, precum şi a Transnistriei în anii 1941-1944. Continue reading →

La 27 martie 2018 se vor împlini o sută de ani de la Unirea Basarabiei (Republicii Democratice Moldoveneşti) cu Patria-mamă, România. Votul Sfatului Țării de la Chișinau (27 martie 1918, 27 noiembrie 1918), hotărârea Congresului General al Bucovinei (Cernăuți, 28 noiembrie 1918) și decizia Adunării Naționale de la Alba Iulia (1 decembrie 1918) de unire necondiționată a provinciilor înstrăinate cu Regatul României au desăvârșit procesul unității național-statale a poporului român, oferindu-i perspectiva unitară, națională, democratică și europeană de dezvoltare. Dar parcursul firesc de dezvoltare a poporului nostru a fost întrerupt brutal, prin forța armelor, de marile puteri revizioniste din perioada interbelică. Constatăm, cu regret, că din cauza unor factori externi, și astăzi, când omagiem Centenarul Unirii suntem dezbinaţi politic. Ba mai mult, drept consecință a dominației străine, populația dintre Prut și Nistru se confruntă cu mari probleme de ordin material și de manifestare național-identitară. Se pare că sărăcia, corupția, incertitudinea, insecuritatea au pus stăpânire pe aceste pământuri pentru totdeauna. În aceste condiții, făcând uz de drepturile universale ale omului și punând în aplicare libertățile noastre cetățenești suntem în drept să cerem materializarea dreptului nostru firesc și realizarea visului multor generaţii de români de a trăi într-un stat naţional unitar, de a rezolva, în mod democratic, problema reîntregirii noastre naționale.

Întruniţi în şedinţa de astăzi, 30 ianuarie 2018, noi, membrii Clubului Istoricilor din Republica Moldova:  Continue reading →

Suntem martorii unui fenomen naţional nou: cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la proclamarea independenţei Basarabiei (Republicii Democratice Moldoveneşti), la 24 ianuarie 1918, în ianuarie 2018, primăriile şi consilierii locali din localităţile Parcova şi Fântâna Albă, r-l Edineţ, Opaci, r-l Căuşeni, Feşteliţa, r-l Ştefan Vodă, Văsieni, Bardar, Ruseştii Noi şi Puhoi, r-l Ialoveni au decis Unirea satelor lor cu România.

Aceste opţiuni sincere şi fireşti ale aleşilor locali au fost exprimate în pofida optimismului triumfalist al puterii de la Chişinău, în ciuda vânzolelilor sterile, neconvingătoare ale unor partide politice declarate „unioniste” din RM şi în condiţiile inexistenţei unui plan naţional de reîntregire a Patriei noastre România. Continue reading →

Pe data de 27 ianuarie 2018, la Constanţa, şi-a desfăşurat lucrările Masa Rotundă Internaţională cu tema „O nouă arhitectură geopolitică la Marea Neagră? Semne premonitorii, conflicte şi convergenţe”. Organizatoarea acestei Mese a fost Asociaţia Casa Mării Negre / Black Sea House, Constanţa, al cărei preşedinte este dl dr. Dorin Popescu.

Moderatorul Mesei Rotunde Internaţionale, dl dr. Dorin Popescu a salutat prezenţa şi a formulat obiectivele principale ale întrunirii: noi geopolitici şi reconfigurări de securitate la Marea Neagră; românii şi comunităţile româneşti în bazinul Mării Negre şi locul Tomisului (al Constanţei) în noile arhitecturi.

În dezbateri au vorbit dl Vergil Chiţac, senator în Parlamentul României, preşedintele delegaţiei României la Adunarea Parlamentară a NATO (Constanţa), care a făcut o trecere în revistă a situaţiei actuale din bazinul Mării Negre. Discuţia a fost continuată de dl conf. univ. dr. Marian Zidaru, Universitatea Şaguna, Constanţa, care a prezentat subiectul „Modificări ale balanţei de putere în regiunea Mării Negre sub acţiunea Federaţiei Ruse în Crimeea”. Continue reading →

Vladimir Vîsoţki s-a născut la Moscova, la 25 ianuarie 1938. A fost un cunoscut poet, dar mai ales – interpret de cântece (bard). A fost actor la Teatrul de dramă şi comedie de pe Taganka (1964-1980).

Puterea comunistă nu l-a agreat, nu l-a promovat. În pofida acestei atitudini, datorită talentului său deosebit, cântecele, interpretate de Vladimir Vîsoţki, multiplicate pe plăci de patefon, erau ascultate de mii de admiratori, inclusiv – în RSS Moldovenească. În aprilie 1972, V. Vîsoţki a avut un concert la Chişinău. Cu vocea-i puţin răguşită, cu chitara în mâni, Vladimir Vîsoţki cânta despre omul simplu, trimis pe fronturile războiului sau despre cel ce a evadat din lagărul de muncă forţată din Siberia „în primăvară”, în libertate. Mesajele melodiilor lui erau în uşoară opoziţie faţă de ideologia oficială, ceea ce nu putea să nu stârnească gândirea critică faţă de regimul comunist. Continue reading →

100 de ani de la proclamarea Independenţei Basarabiei (Republicii Democratice Moldoveneşti)[1]

Pe data de 24 ianuarie 2018 se împlinesc 100 de ani de la proclamarea Independenţei de Stat a Republicii Democratice Moldoveneşti (Basarabiei) faţă de Rusia.

Având la bază Procesele verbale ale Legislativului basarabean[2], sarcina acestei scurte comunicări este expunerea condiţiilor istorice, în care Sfatul Ţării (Parlamentul Basarabiei de atunci) a declarat Independenţa de Stat a Basarabiei.

Astfel, în şedinţa în plen a Sfatului Ţării din 16 ianuarie 1918 (Procesul verbal nr. 33), deputatul Anatolii Crigan, student, a declarat că deputaţii trebuie să fie mai uniţi ca altădată, asta pentru că „Ucraina şi-a declarat Independenţa”[3].

Peste două şedinţe, la 22 ianuarie 1918 (Procesul verbal nr. 36), Pantelimon Erhan, Director General al Educaţiei, din numele Consiliului Directorilor Generali, a expus situaţia internaţională, vorbind şi despre Ucraina, care, aşa cum zicea oratorul, „acum câteva zile în urmă, am aflat că Ucraina a declarat deplina ei independenţă faţă de Rusia” şi că a sosit momentul când tânăra Republică Moldovenească, ruptă definitiv de Rusia, să-şi decidă soarta. Continue reading →

Stimaţi prieteni,

La mulţi ani!

Pe data de 24 ianuarie 2018 se vor împlini 100 de ani de la proclamarea Independenţei de Stat a Republicii Democratice Moldoveneşti (Basarabiei) faţă de Rusia. În şedinţa în plen a Sfatului Ţării (Parlamentului) din noaptea de la 23 spre 24 ianuarie 1918, deputaţii Pan Halippa (în limba română) şi Pantelimon Erhan (în limba rusă) au citit Declaraţia de Independenţă a Republicii Democratice Moldoveneşti faţă de Rusia.

După ce, la 22 ianuarie 1918, Ucraina a proclamat Independenţa de Stat faţă de Rusia, la 23 spre 24 ianuarie 1918 şi clasa politică din Basarabia a făcut acelaşi lucru. „Este cea mai mare zi în istoria poporului moldovenesc”, a declarat în limba română deputatul Ion Buzdugan. El a amintit de fraţii noştri din Bucovina şi Ardeal, concluzionând: „Spiritul şi dragostea faţă de poporul nostru sunt mai puternice decât frontierele de la Carpaţi; cu această forţă noi le vom distruge, şi poporul români se va reîntregi. Trăiască Republica Democratică Moldovenească Independentă!”

În august 1991 Imperiul sovietic s-a destrămat. După ce, la 24 august 1991, Ucraina a proclamat Independenţa de Stat faţă de inexistenta URSS, la 27 august 1991 şi clasa politică din RSS Moldova a făcut acelaşi lucru. Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova a fost citită în Parlament de profesorul Alexandru Moşanu. Continue reading →

Cu multă tristeţe am aflat despre decesul subit al profesorului universitar doctor Nicolae Edroiu, membru-corespondent al Academiei Române, directorul Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca.

L-am cunoscut personal, de mult timp, pe Profesorul Nicolae Edroiu. A fost un bun specialist în istoria Evului mediu, a studiat Ecoul european al Răscoalei lui Horea (1784), susţinând teză de doctor pe acest subiect, a predat ştiinţele auxiliare ale istoriei. A fost un mare sufletist, a susţinut plenar renaşterea naţională a românilor basarabeni, a ajutat mereu istoricii din Basarabia, oferindu-ne reviste şi cărţi de specialitate.

Aducem condoleanţe familiei îndurerate, colegilor de la Institutul de Istorie „George Bariţiu” şi de la Facultatea de Istorie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Dumnezeu să-l odihnească.

Prof. univ., dr.-hab. Anatol Petrencu,

Universitatea de Stat din Chişinău

11.01 2018.

anatol_petrencu@yahoo.com

Ramura de cercetare istorică a vieţii şi activităţii domnitorului Moldovei Dimitrie Cantemir -  Cantemirologia, – a fost completată cu publicarea a noi documente şi studii, care lărgesc cu mult cunoştinţele noastre despre domnitorul moldovean şi epoca în care a trăit acesta.

Prof. univ. dr. Victor Ţvircun este semnatarul mai multor publicaţii recente, în care a abordat diverse aspecte ale vieţii şi activităţii politice şi ştiinţifice a domnitorului Dimitrie Cantemir. Una din aceste publicaţii este monografia „Viaţa şi destinul lui Dimitrie Cantemir”[1].

Cartea beneficiază de un Cuvânt înainte, semnat de academicianul Dan Berindei (p. 3-4). În Introducere (p. 5-9) dl Victor Ţvircun a argumentat convingător necesitatea apariţiei cărţii date. Este vorba de anumite inexactităţi, erori sau chiar legende, referitoare la personalitatea şi activitatea lui Dimitrie Cantemir, care, aşa cum subliniază autorul, [erori] „migrează” de la un autor la altul. Autorul şi-a propus să-l prezinte pe domnitorul Moldovei corect, să elimine neadevărurile, strecurate în literatura istorică (unele din greşeală, altele – incluse în circuit cu bună ştiinţă), asta cu atât mai mult, cu cât dl V. Ţvircun a studiat în arhivele din Federaţia Rusă, Turcia, în alte arhive, depistând noi şi preţioase documente, referitoare la familia lui Dimitrie Cantemir. În plus, dl profesor Victor Ţvircun doreşte să demonstreze că Dimitrie Cantemir a fost o personalitate nu doar naţională, ci una de talie europeană, universală. Continue reading →

Este vorba de volumul „Scurtă istorie a comunei Volintiri”[1], semnată de domnul dr. ing. Anatolie Munteanu, originar din acest sat de la sud-estul Republicii Moldova (raionul Ştefan Vodă).

Dl dr. Anatolie Munteanu este cunoscut publicului cititor din România şi Republica Moldova ca veteran al luptei împotriva separatismului tiraspolean (ultimul susţinut deschis de Federaţia Rusă), ca autor a unor studii importante, referitoare la războiul ruso-moldav din 1991-1992[2]. Aceste cercetări au contribuit la îmbogățirea substanțială a patrimoniului istorico-militar și istoriei contemporane de luptă a românilor din Basarabia pentru libertate, independență împotriva agresiunii ruse. Pe baza cercetărilor științifice din documente și arhive, dar și din teren, pentru prima dată Anatolie Munteanu a stabilit cauzele războiului, numărul victimelor și răniților în lupte, a analizat acțiunile și misiunile de luptă ale forțelor militare, greșelile strategice ale Statului Major al armatei și comandanților de unități, inclusiv acțiunile politice și diplomatice ale conducerii de vârf a R. Moldova.

Noua sa carte a fost consacrată expunerii succinte a istoriei localităţii de baştină, Volintiri. Cartea beneficiază de o Prefaţă, semnată de prof. univ. dr., general (r) Teodor Frunzeti, preşedintele Secţiei de ştiinţe militare a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. Continue reading →