Omagierea protoiereului Mihail Ciachir: simpozion ştiinţific
Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice
Pe data de 10 septembrie 2018, în incinta Mitropoliei Moldovei şi a întregii Moldove, şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa ştiinţifică naţională „Protoiereul Mihail Ciachir – un cărturar al bisericii din Basarabia”.
Conferinţa a început cu cuvântul de salut al ÎPS Vladimir, Mitropolit al Chişinăului şi întregii Moldove, care a prezentat succint figura protoiereului Mihail Ciachir cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la trecerea la cele veşnice şi a blagoslovit evenimentul ştiinţific.
Moderatorul Conferinţei, prof. univ., dr.-hab., academician-coordonator la Secţia Ştiinţe Umanistice şi Arte a Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), dl Victor Ţvircun a oferit cuvântul dlui Vladimir Ciobanu, vice-başcan al UTA Găgăuze, care, în numele conducerii Autonomiei a salutat participanţii la Simpozion. Din numele conducerii AŞM, cu un mesaj de salut s-a adresat academicianul Ion Guceac.
Au urmat comunicările în plen, prezentate de dl acad. Ion Guceac (tema discursului: „Din activitatea protoiereului Mihail Ciachir în cadrul Zemstvei Basarabiei”), de dna Liana Reuleţ şi Gheorghe Câşlalâ, cercetători („Todor Ciachir – întemeietorul dinastiei de preoţi Ciachir în Basarabia”. Dl Ioan Muşneguţu, doctorand, Episcop de Soroca, vicar al Mitropoliei Moldovei şi a întregii Moldove, a vorbit despre „Moştenirea duhovnicească a protoiereului Mihail Cichir şi provocările societăţii de astăzi”, iar dl dr. Stepan Bulgar, şeful secţiei Istorie şi Etnologie a Centrului ştiinţific „M. V. Marunevici” din Comrat despre „Activitatea protoiereului Mihail Ciachir în anii 30 ai secolului al XX-lea, reflectată în izvoare diplomatice turceşti”. Continue reading
1.477 vizualizări
Nesimţire, Republica Moldova, neobrăzare… Cazul turcilor expulzaţi
Aflăm din presă despre cazul penibil, comis de conducerea R. Moldova: pe data de 6 septembrie 2018, dimineaţa, persoane mascate, în stil mafiot, au răpit şapte oameni, turci de origine, profesori de 20 de ani ai Liceului Teoretic „Orizont” din Chişinău, şi – fără a le aduce careva învinuiri, – i-au dus cu forţa la aeroportul Chişinău[1].
Reprezentanţii SIS (Serviciul de Informaţii şi Securitate al R. Moldova, subordonat Parlamentului, Adrian Candu fiind preşedinte, Vl. Plahotniuk fiind şef de partid, PDM – Partidul Democrat din Moldova) au declarat presei, cum că cei şapte ar fi SUSPECTAŢI de legături „cu o grupare islamistă, despre care există indicii că desfăşoară acţiuni ilegale în mai multe ţări”[2]. Deci, nu probe concrete, ci doar suspiciuni deşarte!
Ofiţeri SIS au mai spus cum că „se desfăşoară o operaţiune complexă pe linia prevenirii ameninţărilor la adresa securităţii naţionale”[3]. O, de când, aşa patos patriotic? Da atunci când separatiştii din Tiraspol au organizat manevre militare cu trecerea Nistrului, atunci când cetăţeni ai R. Moldova au fost scoşi din casele lor, tot de separatişti, pentru a fi închişi în temniţele din Transnistria sau chiar omorâţi, da câte alte cazuri, unde aţi fost”? Continue reading
1.325 vizualizări
Memorii împrumutate: cazul Bulgariei
Comunicare prezentată în cadrul Conferinţei ştiinţifice cu tema „Identităţi colective şi medii culturale în orizontul istoriei: realizări şi perspective în cercetările de antropologie istorică”, 3 septembrie 2018
Scopul acestei comunicări este de a împărtăși unele impresii de călătorie în Bulgaria, realizate în 2017 şi 2018 şi care se referă la câteva monumente şi la memoria colectivă. Departe de mine gândul de a critica ceva sau pe cineva, sau de a generaliza unele cazuri aparte. Cele de mai jos sunt note de călătorie, completate ulterior cu informaţii la subiect. Nimic mai mult.
1. Primul monument vizitat a fost cel ridicat în memoria amiralului rus Fiodor Uşakov la Capul Caliacra. Aici, în Caliacra, bulgarii păstrează vie memoria amiralului rus Fiodor Fiodorovici Uşakov (1745-1817). În preajma intrării pe cap, lângă parcarea de autovehicule, se înalţă un uriaş monument, cioplit în piatră, cu imaginea amiralului F. Uşakov[1].
În interiorul rezervaţiei, în aer liber, este un basorelief cu chipul amiralului F. Uşakov, iar sub el, în diverse limbi, inclusiv – în limba rusă, este menţionat: „Uşakov Fiodor Fiodorovici (1745-1817), excepţional comandant al flotei, amiral, unul din fondatorii flotei ruse în Marea Neagră. Aici, la Capul Caliacra, pe data de 31 iulie 1791, escadra condusă de amiralul F. F. Uşakov, a obţinut o strălucită victorie, distrugând şi punând pe fugă escadra Imperiului Otoman. În 2001 F. F. Uşakov a fost canonizat de către Biserica Ortodoxă Rusă”. Continue reading
1.257 vizualizări
Cercetări de antropologie istorică. Conferinţă ştiinţifică
Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice
Pe data de 3 septembrie 2018, în incinta Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală (Chişinău, str. Mihail Kogălniceanu, nr. 82), şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa ştiinţifică cu tema „Identităţi colective şi medii culturale în orizontul istoriei: realizări şi perspective în cercetările de antropologie istorică”. Instituţiile organizatoare au fost: Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Institutul de Istorie al Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării din R. Moldova (MECC) şi Institutul de Cercetări Socio-umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor” din Craiova al Academiei Române (Grupul de Istorie culturală).
Manifestarea a fost deschisă de conf. univ. dr.-hab. Nicolae Enciu cu un Cuvânt de salut, în care a subliniat importanţa studiilor de antropologie istorică, locul acestora în ştiinţa despre trecut.
Profesorul univ. dr. Toader Nicoară, rectorul Universităţii „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, director al Şcolii doctorale din cadrul Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, a vorbit despre „România – La Belle Epoque. Modernitate şi festivism (1881-1914)”. Este vorba de viaţa cotidiană a oraşelor din România, aflată în plin proces de modernizare, de noile fenomene urbane (de ex., de introducerea iluminatului stradal, de apariţia primelor automobile etc.), de reacţiile oamenilor faţă de acele fenomene noi. Continue reading
1.307 vizualizări
Cuscrul Iosif Filimon, condus pe ultimul drum
Pe data de 11 august, cuscrul Iosif Filimon din Orăştie, a fost condus pe ultimul lui drum. La slujba de înmormântare, la care au participat rude şi prieteni ai răposatului, a fost prezentată şi o scurtă biografie, pe care o reproduc mai jos.
„[Iosif Filimon] născut pe data de 29 octombrie 1943, din părinţii Avram şi Maria, în satul Văleni. A făcut şcoala la Văleni, liceul la Orăştie, armata – la Craiova. A lucrat la fabrica „Vidra-Orăştie” din anul 1967 până la pensie.
Căsătorit cu Ana în anul 1972. Dumnezeu i-a binecuvântat cu doi copii: Florin şi Călin, care au fost bucuria vieţii lui; a fost un soţ iubitor şi devotat, un tată şi un bunic minunat, un bun prieten, coleg şi vecin; un om care mereu şi-a făcut timp să fie alături de cei dragi, la bine şi la greu.
Într-un timp foarte scurt, ca o lovitură cruntă, vine moartea lui, lăsându-ne pe toţi cu sufletele îndurerate. Toată viaţa lui a fost înconjurat de foarte mulţi oameni dragi de la care îşi ia rămas bun: Continue reading
1.395 vizualizări
Mănăstirea Dervent. Simpozion Ştiinţific Internațional
Mănăstirea Dervent. Simpozion Ştiinţific Internațional
Rubrica: Centenarul Reîntregirii naţionale la români
Pe data de 7 iulie 2018, la Mănăstirea Dervent (judeţul Constanţa), şi-a desfăşurat lucrările Simpozionul Ştiinţific Internaţional cu genericul „Destine frânte pentru Ţară în vatra istorică românească”.
Simpozionul a fost organizat de către Arhiepiscopia Tomisului, Departamentul Cultural-educaţional, Sfânta Mănăstire Dervent, în parteneriat cu Asociaţia naţională „Cultul Eroilor Regina Maria”, filiala judeţeană Constanţa şi cu Asociaţia „Casa Mării Negre / Black Sea House”, în cadrul Programului „Centenarul Unirii în Dobrogea, locul unde începe istoria românilor”, derulat în comun cu instituţiile menţionate.
Sarcina Simpozionului, formulată de organizatori, a fost: „Evidenţierea suferinţelor şi martiriului românesc în ultimii 100 de ani, pe tot cuprinsul vetrei noastre istorice, precum şi a dramelor individuale şi colective care au marcat ultimul veac în România şi în provinciile din aria de etnogeneză românească: lichidarea identităţii şi conştiinţei româneşti în Basarabia şi [nordul] Bucovinei, [Ţinutul Herţa], deportările colective în Siberia şi Kazahstan, masacrele de la Lunca, Ostriţa şi Fântâna Albă, tragediile refugiaţilor basarabeni şi bucovineni în România, dramele celor două războaie mondiale, represiunea comunistă (închisori, lagăre, Canal, munca silnică, ostracizarea elitei, persecuţiile politice şi religioase, domiciliile forţate, epurările etc.), exilul românesc etc.”
Simpozionul şi-a propus atât dezbateri la zi privind cauzele, dimensiunile şi urmările acestor forme ale tragicului şi suferinţei româneşti în ultimul veac, cât şi evocarea unor martiri şi mărturisitori ai poporului român, din toate provinciile sale istorice, prioritar Basarabia şi Bucovina, ale căror destine frânte au ţinut vie forţa credinţei acestui popor în Dumnezeu şi în Ţară. Continue reading
1.819 vizualizări
Județul Constanţa: vizită de documentare (iulie 2018)
Pe data de 6 iulie 2018, de la Constanţa am mers spre vest, în direcţia comunei Ostrov. Cu amabilitatea părintelui Vasile – şofer şi ghid -, am vizitat Mănăstirea „Peştera Sfântului Apostol Andrei”, apoi – Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul din Lipniţa, după care am ajuns la Mănăstirea Dervent, unde, pe data de 7 iulie, s-a desfăşurat un important Simpozion Internaţional pe teme istorice.
În drum spre Ostrov, un indicator arată spre stânga, spre Mănăstirea „Peştera Sfântului Apostol Andrei”. Drumul trece printr-o pădure, după care apare mănăstirea ca cele trei biserici, cheliile şi construcţiile aferente gospodăriei.
Obiectivul principal, bineînţeles, este peştera. Este o biserică rupestră, săpată în stâncă – un munte nu prea înalt, împădurit. La intrarea în peşteră a fost construit un zid cu o poartă a mijloc ţi două ferestre din părţi (vezi foto nr. 1).
Pe pereţii peşterii sunt multe icoane. Biserica-peşteră are o cupolă destul de înaltă. În locul catapetesmei este pusă icoana Sfântului Andrei. Continue reading
1.525 vizualizări
Bulgaria: vizită de documentare (Cap Caliacra, Balcic, Aladja, Varna) [Iulie 2018]
Fiind la Eforie Sud, am beneficiat de oferta unei firme turistice din Constanţa de a realiza o călătorie în Bulgaria (la Caliacra, Balcic, mănăstirea Aladja şi Varna). Excursia se organizează în fiecare joi şi sâmbătă, timp de o zi. Costul călătoriei a fost de 80 de lei + 20 de leva (procurate la trecere din România în Bulgaria) – plata pentru intrarea în obiectivele turistice ale excursiei.
Trecerea din România în Bulgaria, în autobuse confortabile, pe la Vama Veche. Primul obiectiv vizitat a fost Capul Caliacra. Pe unul din panourile de informaţii e menţionat că acest promontoriu este „unul din cele mai vechi rezervaţii naturale ale Bulgariei” şi unul „dintre cele o sută de obiective turistice” ale ţării date. Chiar de la intrarea în promontoriu se văd ruinele unor construcţii antice (baie romană, sec. IV) şi medievale (biserică bulgară, sec. al XIV-lea) – dovadă a existenţei în acest loc a unor întărituri (cetăţi) – centre ale conducătorilor dobrogeni.
Aici,în Caliacra, bulgarii păstrează vie memoria amiralului rus Fiodor Fiodorovici Uşakov (1745-1817). În preajma intrării pe cap, lângă parcarea de autovehicule, se înalţă un uriaş monument, cioplit în piatră, cu imaginea amiralului F. Uşakov (vezi foto).
1.715 vizualizări
Medicul şi scriitorul umorist Teodor POPOVICI a mai lansat o carte
Astăzi, 26 iulie 2018, în Sala mare a Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Haşdeu” a avut loc lansarea volumului „Lupta mihăilenarilor pentru credinţă” [1], semnat de cunoscutul scriitor umorist, medicul-stomatolog Teodor Popovici.
În faţa unui numeros public, moderatorul festivităţii, istoricul şi arhivistul Alexandru Moraru, a deschis solemnitatea, oferindu-i cuvântul Protoiereului Mitrofor Ioan Ciuntu, care a avut cuvinte deosebite, adresate dlui Teodor Popovici.
Apoi au vorbit cunoscuţi poeţi – Nicolae Dabija, Iulian Filip, Vasile Căpăţină, alţi literaţi din Chişinău şi din Republică, fiecare aducând omagii şi cuvinte de laudă poetului, scriitorului, dar – iată şi istoricului -, Teodor Popovici.
Subsemnatul am prezentat succint volumul „Lupta mihăilenarilor pentru credinţă”. Este vorba de o carte de istorie, care se referă la lupta locuitorilor satului Mihăileni, raionul Râşcani (este satul de baştină al domnului T. Popovici) pentru redeschiderea bisericii din sat cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”.
Cartea are Binecuvântarea Protoiereului Mitrofor Ioan Ciuntu (p. 3-7).
Autorul prezintă istoria construirii bisericii din Mihăileni (proiectată în 1876, edificată şi sfinţită în anul 1883, p. 17), subliniază că în perioadele când Basarabia a fost parte a României, guvernele „au avut o mare grijă de biserică şi credinţă” (p. 19) şi prezintă cititorilor un extras din Dispoziţiile şi opiniile date de mareşalul Ion Antonescu, Conducătorul Statului, din 11 aprilie 1942. Între altele, în Ordinul emis, Ion Antonescu insista: „…Preoţii trebuie să se lepede în întregime de materialism şi de dorinţa trufaşă de a strânge avere” [actual şi astăzi]. „Mănăstirile, scria I. Antonescu, trebuie transformate în cuiburi de cultură, de muncă, întărire sufletească şi de educaţie, ca pe vremurile voievodale” (p. 20). Continue reading
1.309 vizualizări
Istoricul Viorica Nicolenco nu mai este printre noi…
Am aflat cu adâncă durere vestea morţii Vioricăi Nicolenco (n. 1971) – unuia dintre cei mai talentaţi şi erudiţi istorici români din Republica Moldova.
În 1994 Viorica Nicolenco a absolvit Universitatea „A. I. Cuza” din Iaşi, a lucrat la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe din Moldova (1997-1999). Viorica Nicolenco a fost preocupată de probleme ale Istoriei Românilor (perioada interbelică). A studiat una din cele mai complicate teme – cea a constituirii şi manifestării Extremei Drepte în Basarabia[1], a scris recenzie la una din monografiile la problematica dată[2], a publicat o monografie[3], devenită raritate bibliografică.
În 1999 Viorica Nicolenco a susţinut teza de doctor în istorie (conducător ştiinţific – prof. univ., dr. hab. Ion Şişcanu), având ca subiect activitatea partidelor de dreapta din România, în special – din Basarabia. V. Nicolenco a depistat cauzele ce au favorizat apariţia şi dezvoltarea formaţiunilor politice de dreapta, a constatat prezenţa mai largă a cuziştilor în comparaţie cu legionarii, a arătat baza socială a forţelor de extremă dreapta din Basarabia.
Viorica Nicolenco a predat la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (ULIM, 1999-2004); a beneficiat de o bursă în SUA (University of Wisconsin, Madison, 2002-2003); a elaborat 12 cursuri universitare; în 2004 a fost declarată „cel mai bun profesor al anului 2004”. Continue reading
4.392 vizualizări