Marţi, 27 iunie 2017, va avea loc şedinţa ordinară a CIRM. La ordinea zilei sunt nominalizate următoarele subiecte:

1. Lansarea cărţii „Calul, puşca şi nevasta: comentarii ale unor scrisori din vechime”, Chişinău, Editura Pontos, 2017, 204 p.

Autoarea volumului – dna Valeria Florea-Dascăl. Fiind în capitala Austriei, fiul dnei Valeria Florea-Dascăl, student la Viena, i-a adus de la bibliotecă două cărţi vechi, semnate de Nicolae Iorga. Interesul faţă de documentele timpului (evul mediu românesc), adunate de marele istoric român, i-a venit autoarei cărţii într-un mod lent, dar stabil. Curiozitatea lecturii s-a transformat în convingerea de a scrie o carte despre rolul cailor în evul mediu românesc. Acelaşi interes faţă de arme şi faţă de femei. Mai multe detalii – la lansare.

2. Prezentarea Statutului şi Programului CIRM.

Suntem martori şi subiecţi ai re-rusificării şi re-sovietizării fără precedent în ultimii 26 de ani de independenţă statală a R. Moldova. Asta pentru că în fruntea statului a fost ales (în condiţii cunoscute) un reprezentant al intereselor străine nouă, românilor moldoveni din R. Moldova.

Observăm cum se depun eforturi sporite de a reveni în şcoli şi universităţi la numita istorie a Moldovei, o interpretare mincinoasă a trecutului nostru; am văzut cum un deputat din Parlamentul RM a rupt public o hartă istorică (nu, nu cea a URSS!) etc. Continue reading →

Pe data de 10 mai 2017, în incinta Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Haşdeu”, a avut loc şedinţa ordinară a Clubului Istoricilor din Republica Moldova (CIRM)[1]. Şedinţa a început cu lansarea volumului de memorii, semnate de dl Efim Şalin şi întitulate „Vremurile în care am trăit”[2]. Subsemnatul am evidenţiat paginile deosebit de importante ale cărţii, pagini, în care autorul, în calitate de martor, a scris despre evenimentele din primăvara-vara anului 1944, atunci când Frontul de est s-a oprit de-a curmezişul (est-vest) Basarabiei, când autorităţile militare sovietice i-au forţat pe locuitorii satelor din preajma Frontului să se evacueze în spatele acestuia, lăsând gospodăriile în voia sorţii. În august 1944, când s-au întors la casele şi ogoarele lor, oamenii au găsit casele sparte, fără uşi, fără ferestre, iar câmpurile rămăsese neprelucrate, pline de buruieni. În plus, se declanşase epidemia de tifos exantematic, care a secerat sute de vieţi omeneşti. Deosebit de memorabile sunt paginile cărţii, în care autorul a descris chinurile Foametei din 1946-1947: activiştii comunişti ai satului[3], încurajaţi şi susţinuţi de cei de la raion, au sechestrat toate rezervele alimentare ale oamenilor, provocând Foametea care a secerat sute de bărbaţi, femei, copii. Autorul povesteşte despre dispariţia oamenilor, despre atenţionarea ce i se făcuse de cei mari să nu meargă noaptea pe lângă garduri, ci prin mijlocul drumului (din frica de a nu fi prins şi omorât pentru mâncare). Sunt interesante paginile despre viaţa colhoznicilor: din lipsa de alimente erau nevoiţi să fure din bunurile colective, în unele cazuri fiind îndemnaţi chiar de preşedinţii colhozului. Cartea prezintă un document (o sursă) deosebit de important prin mesajul corect şi bogat, transmis Posterităţii. Continue reading →

Odesa – un mărgăritar pe ţărmul Mării Negre

Rubrica: Pe urmele făuritorilor de istorie

Cu prilejul participării la cea de-a VI-a Conferinţă ştiinţifică internaţională, care a avut genericul „Sudul Ucrainei: dimensiuni etnice, istorice, lingvistice, culturale şi religioase”, organizată de Catedra de Studii ucrainene, discipline istorico-juridice şi filologice, în frunte cu prof. univ., dr. hab. Nicolai Mihailţa, din cadrul Universităţii Naţionale de Marină din Odesa (28-29 aprilie 2017), am avut o posibilitate nouă de a mă documenta în privinţa locurilor memorabile ale cunoscutului oraş de pe ţărmul Mării Negre.

Am fost cazat în hotelul „Odesskii dvorik”, situat pe strada Uspenski, nr. 19. În preajma hotelului, peste drum, strada Uspenski, nr. 4-b, se află Mănăstirea de maici „Sveato-Arhanghelo-Mihailovskii” [Sfântul Arhanghel Mihail], pe care am vizitat-o cu mare interes.

Aflăm din literatură că în 1835, gubernatorul Basarabiei şi Novorossiei, generalul Mihail Voronţov (1823—1854), a construit la periferia Odesei un lăcaş sfânt în cinstea ocrotitorului său, Arhanghelul Mihail. Peste câţiva ani, Sfântul Sinod al Rusiei a decis să întemeieze aici o mănăstire de maici, un spital şi o ospătărie pentru cei săraci. În deceniul al treilea al secolului trecut bolşevicii au distrus mănăstirea sub pretextul că ar fi fost „contrarevoluţionară”. Acum atenţie: în 1942, autorităţile române (de ocupaţie) au restituit mănăstirea comunităţii religioase şi au susţinut viaţa spirituală a maicilor[1]. După război, mănăstirea a fost din nou închisă de către bolşevici şi transformată în spital pentru bolnavii de tuberculoză. De-abia în 1991, după ruinarea „Imperiului Răului” (aşa a numit preşedintele SUA Ronald Reagan Uniunea Sovietică în perioada guvernării lui L. I. Brejnev), mănăstirea a început o viaţă nouă. Continue reading →

În 2017 se împlinesc 70 de ani de la consumarea unui fenomen ieşit din comun, unul deosebit de tragic prin sălbăticia şi cinismul cu care a fost promovat: Foametea din 1946-1947. Niciodată autorităţile sovietice nu au recunoscut vina ce au purtat-o pentru acel măcel organizat împotriva populaţiei paşnice, neînarmate, din RSS Moldovenească. Autorităţile comuniste nu au permis specialiştilor să studieze crima comisă împotriva umanităţii, nu au permis colectarea documentelor, mărturiilor celor care au supravieţuit Foametei provocate cu bună ştiinţă de autorităţile unionale, republicane şi locale, nu au arătat persoanele concrete, care s-au făcut responsabile de crima comisă.

 Republica Moldova a împlinit 26 de ani de independenţă statală. Constatăm cu amărăciune că atât autorităţile, cât şi societatea, au făcut prea puţin pentru a studia această dramă a consângenilor noştri şi a înveşnici memoria celor care au murit de foame. Salutăm iniţiativele unor persoane cu sufletul mare, care au depus şi depun eforturi pentru a înveşnici memoria consătenilor lor (Iacob Lupanciuc, s. Mingir, r. Hânceşti, prof. univ., dr. hab. Ion Buga, s. Hăşnăşenii Mari, r. Drochia etc.). În cadrul Programul de stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”, susţinut de Academia de Ştiinţe a Moldovei, de preşedintele acesteia, academicianul Gheorghe Duca, un subiect distinct este şi cel legat de politica de înfometare şi urmările acesteia pentru locuitorii republicii noastre.

 În acelaşi timp, am constatat lipsa în cadrul legislativ al R. Moldova a noţiunii (şi a realităţii) „victimă a Foametei”. Suntem convinşi că este nevoie de a completa Legea Republicii Moldova „Privind reabilitarea victimelor represiunilor politice” din 8 decembrie 1992 cu recunoaşterea şi statutului de victime ale regimului totalitar pentru persoanele care au avut de suferit din cauza Foametei provocate de autoritățile sovietice în RSS Moldovenească în anii 1946-1947, și reabilitării morale a victimelor Foametei din RSS Moldovenească. Continue reading →

Pe data de 28 aprilie 2017, în cadrul Universităţii Naţionale de Marină din Odesa, şi-a desfăşurat lucrările cea de-a VI-a Conferinţă ştiinţifică internaţională cu genericul „Sudul Ucrainei: dimensiuni etnice, istorice, lingvistice, culturale şi religioase”. Organizatoarea Conferinţei a fost Catedra de Studii ucrainene, discipline istorico-juridice şi filologice, în frunte cu prof. univ., dr. hab. Nicolai Mihailuţa.

În cadrul Conferinţei, la deschidere, au prezentat cuvinte de salut profesorul Serghei Rudenco, rectorul Universităţii Naţionale de Marină din Odesa, Constantin Rjepişevski, reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei la Odesa, dl doctor habilitat în ştiinţe economice Emil Rapcea, Consulul general al României în Odesa ş.a.

A urmat Masa rotundă cu tema: „Procesele de decomunizare în ţările Euro-regiunii Dunărea de Jos: metode de realizare, experienţa, urmările…” Despre procesele de decomunizare în Ucraina a vorbit prof. univ., dr. hab., dna Alla Kiridon, colaboratoare la „Editura Enciclopedică” din Kiev. A urmat expunerea comunicării istoricilor O. Licenko şi L. Hoinaţka despre Memoria celui de-al Doilea Război Mondial: între ritual şi realitate. Continue reading →

CLUBUL ISTORICILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

AVIZ

Problemele unităţii europene au devenit deosebit de actuale, datorită problemelor noi, cu care se confruntă Uniunea Europeană (UE). O dovadă în acest sens este decizia Marii Britanii de a părăsi UE, declaraţiile unor lideri de partide din alte state-membre ale UE de a urma exemplul Marii Britanii, poziţia unor mari puteri de a dezmembra UE. Toate acestea (şi altele) pe fundalul tendinţei de extindere a UE, de aderarea la Uniunea Europeană a noilor membri, inclusiv a R. Moldova.

9 mai este Ziua Europei. Este un bun prilej de a analiza situaţia creată, de a face un schimb de opinii, referitoare la perspectivele cetăţenilor R. Moldova de intrare în UE, de reîntregire a Neamului nostru Românesc.

În vederea discutării problemelor arzătoare, ce au cuprins societatea noastră, Vă invităm la următoarea şedinţă a Clubului Istoricilor din Republica Moldova (CIRM), care îşi va desfăşura lucrările miercuri, 10 mai 2017, în incinta Bibliotecii Centrale a Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Haşdeu”.

La ordinea zilei:

1. Comunicare: „Problemele actuale ale Uniunii Europene şi poziţia R. Moldova şi României”, prezentată de conf. univ. dr., colonel (r) Anatolie MUNTEANU, preşedintele Uniunii Culturale Bucureşti-Chişinău.

2. Lansarea volumelor:

a). Efim Salin. Vremurile în care am trăit, Iaşi, Editura Stef, 2016.

                (prezintă prof. univ., dr.-hab. Anatol Petrencu) Continue reading →

În 2017 se împlinesc o sută de ani de la mari cotituri istorice în Europa şi lume, prilej pentru cercetători de a rememora sau de a prezenta noi descoperiri ştiinţifice. În acest sens, pe data de 6 aprilie 2017, în cadrul Universităţii „Bogdan Petriceicu Haşdeu”, Facultatea de Filologie şi istorie, şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa ştiinţifică internaţională cu tema „Revoluţia rusă din 1917 şi Basarabia”.

Conf. univ. dr. Sergiu Cornea, prorectorul pentru activitatea ştiinţifică, relaţii internaţionale şi parteneriate de cercetare-dezvoltare, s-a adresat cu un cuvânt de salut participanţilor la conferinţă. A urmat dl prof. univ., dr.-hab. Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, care, de asemenea, a salutat participanţii la conferinţă. Continue reading →

Pe data de 25 martie 2017, la Constanţa, în incinta Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Filiala Constanţa, a avut loc evenimentul cultural-istoric întitulat „Ţara mea de dincolo de Ţară”, prilejuit de împlinirea a 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria-mamă România (27 martie 1918) şi a 90 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei „Astra Dobrogeană” (5 mai 1927). Organizatorii evenimentului au fost: Asociaţia „Pro Basarabia şi Bucovina”, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Filiala Constanţa, Asociaţia Culturală „Astra Dobrogeană”, Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Constanţa şi Primăria cominei Cumpăna.

Manifestarea a fost deschisă de Corul Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân”, care a prezentat un recital muzical, dirijor fiind profesorul Sabin Nicolaină. Studenţii Colegiului au interpretat Imnurile celor două State Româneşti – „Deşteaptă-te, Române!” şi „Limba noastră”, după care au urmat cântece populare şi patriotice (între care – „Treceţi, batalioane române Carpaţii”). Tot în această parte a evenimentului cultural-istoric, o tânără, studentă la Facultatea de Arte din cadrul Universităţii „Ovidius” (Constanţa) a recitat poezia „Ţara mea de dincolo de Ţară”. Continue reading →

Pe data de 24 martie 2017, în cadrul Facultăţii de Filologie şi Istorie a Universităţii de Stat „B. P. Haşdeu” din Cahul (USC) şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa ştiinţifică cu tema „Istoria şi memoria regimului totalitar comunist în RASSM şi RSSM: contribuţiile tinerilor cercetători”. Evenimentul ştiinţific a fost încadrat în Programul de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”.

În faţa celor prezenţi la Conferinţă – studenţi, masteranzi, doctoranzi şi profesori – cu cuvinte de salut s-au adresat doamna Ludmila Chiciuc (USC), subsemnatul şi dl dr. Virgiliu Bîrlădeanu, secretarul ştiinţific al Programului de Stat.

A urmat expunerea comunicărilor, compartimentate în două secţiuni. În prima, moderată de Radu Dan, doctorand (Universitatea de Stat din Moldova, USM) şi Elena Nistor, studentă (USC), au fost expuse următoarele comunicări: „Deportaţi din oraşul Leova: cazul Valentinei Matiuşenco (Dogaru)”, autor – doctorandul Gheorghe Bagrin de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi; „Anii de şcoală a copiilor deportaţi din RSS Moldovenească, reflectaţi în studiile de istorie orală”, prezentată de Ana Cuculescu şi Romina Lungu, studente, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi.

Continue reading →

Conform DEX, arlechin înseamnă 1. „Personaj comic din vechea comedie italiană, înfățișat întotdeauna într-o costumație pestriță și viu colorată” („bufon”, „paiaţă”), dar, totodată, mai înseamnă şi 2. „Om (politic) fără principii, care a trecut prin mai multe partide politice”. Cunoscând cariera politică a lui I. Dodon şi analizând recentele demersuri ale lui, putem conchide că ambele calificative, oferite de DEX, i se potrivesc de minune. Să exemplificăm.

1. Pe data de 17 martie 2017, Igor Dodon a mers la Moscova şi s-a întâlnit cu preşedintele Federaţiei Ruse Vladimir Putin. Aşa cum relatează presa, I. Dodon l-a aşteptat patru ore pe V. Putin, ceea ce, bineînţeles, este un gest jenant pentru un şef de stat (I. Dodon). Dar nu-i bai: ambii sunt preşedinţi, doar că unul din ei conduce o mare putere mondială (V. Putin), iar altul (I. Dodon) – un stat artificial, creat de stalinişti în 1940, pe teritoriu românesc, anexat de URSS, şi care – stat -, ca întindere teritorială, este mai mic decât multe gubernii ruse[1]. Aşa că supărarea nu e mare, am putea spune – nici nu este. Continue reading →