Moldova dezorientată
Rubrica: Analize şi sinteze politice (2015)
Constituirea majorităţii parlamentare şi formarea guvernului Republicii Moldova (RM) se tărăgănează. Sunt convins: liderii partidelor parlamentare se vor înţelege cum să gestioneze puterea. Situaţia politică reflectă starea societăţii moldoveneşti. O stare deloc simplă. Încercăm să înţelegem popularitatea lui Renato Usatâi, nu doar printre cetăţenii moldoveni de origine rusă, ci şi printre „ai noştri”. Cum a fost posibil ca un om necunoscut, puţin instruit şi fără multă ştiinţă de carte, dar, e adevărat – cu mulţi bani -, să poată capta simpatia tinerilor noştri, educaţi în licee româneşti? Care e explicaţia? Lapsusuri în educaţie? Lipsa ofertelor din partea statului RM? Lipsa unor modele morale? Este o problemă la care va trebui să revenim după formarea noului guvern. Continue reading
GULAGUL DIN AFARA GULAGULUI
GULAGUL DIN AFARA GULAGULUI
Elena BONTEA,
membră a unei familii de deportaţi din s. Drăgăneşti, raionul Sângerei, 5-6 iulie 1949
Notă introductivă
Doamna Elena Bontea este o distinsă pictoriţă, binecunoscută în Republica Moldova. Domnia sa s-a născut în satul Drăgăneşti, raionul Sângerei, la 10 noiembrie 1933[1]. Autorii enciclopediilor au scris sumar despre viaţa şi creaţia doamnei Elena Bontea. Poate prea sumar… Citim, de exemplu, următoarele: „A absolvit Institutul de pictură, sculptură şi arhitectură „I. E. Repin” din Leningrad (azi Sankt-Petersburg), facultatea de istorie şi teorie a artelor, 1966. Lucrează în domeniul tabloului tematic, peisajului, portretului şi al naturii statice”[2]. Sunt aduse exemple ale unor lucrări de referinţă.
Scriitorul Iurie Colesnic, editorul enciclopediei „Femei din Moldova”, a inclus în articolul consacrat dnei Elena Bontea câteva detalii noi: „Studii de specialitate la Şcoala Republicană de Arte Plastice „I. Repin” (1952-1957), Institutul de Arte Plastice „I. Repin” din Leningrad. Colaborator ştiinţific inferior la Muzeul de Arte Plastice din Chişinău (1957-1966), profesoară la Şcoala de Arte pentru Copii „A. Şciusev” din Chişinău (1968-1972). Lucrări reprezentative: „Crizanteme albe”, „Viorica”, „Femeia în roşu”, „Iarna”, „Flori”, „Floarea soarelui”, „Balada Mioriţei”, „Cântec de toamnă” ş. a.”[3]. Autorul articolului mai scrie că Elena Bontea a pictat portretele unor scriitori (sunt nominalizaţi câţiva dintre ei), că a avut expoziţii de grup în România, Algeria, Japonia, Polonia, Bulgaria, Germania, că este membră a Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova din 1965 şi că are diverse distincţii. Continue reading
Deportaţi din Căuşeni: familia Ion şi Zenovia Ciobanu, cu copiii
„E, CE FACEM? FACEM DE MÂNCARE…”
Notă introductivă
Familia Ion şi Zenovia Ciobanu din Căuşeni a fost ca multe altele: înstărită în perioada interbelică, sărăcită în primul an de ocupaţie sovietică (1940-1941), trecută prin vicisitudinile celui de-al Doilea Război Mondial. Familia cu greu a supravieţuit foametei, provocate de regimul comunist în RSS Moldovenească, în anii 1946-1947. Se părea că nimic nu prevestea o nouă urgie. Şi totuşi…
Pe data de 6 iulie 1948 a avut loc şedinţa consiliului sătesc Căuşenii Noi la care a fost discutată şi aprobată caracteristica cetăţeanului Ion Ciobanu. Scris de mână, documentul subliniază că în „perioada ocupaţiei româno-germane, 1941-1944” Ion Ciobanu avea în posesie 20 de hectare de pământ arabil, 1 hectar de livadă, 1 hectar de viţă de vie, 2 hectare păşune, 4 cai, 2 vaci, doi boi, 15 oi şi 6 porci. La 18 iulie 1948 rămăsese cu doar 6 hectare de pământ arabil, două vaci şi 4 oi. Autorul documentului a scris că până în 1944 Ion Ciobanu a avut un restaurant, a folosit munca năimită (ca pildă, a fost nominalizat Simion Gogu în calitate de muncitor)[1]. Continue reading
A dispărut monumentul Doinei şi lui Ion Aldea-Teodorovici
Este vorba de monumentul de la intrarea în Parcul Morilor, vizavi de blocul central al USM. Ieri, sâmbătă, 20 decembrie 2014, monumentul era pe piedestal. Nu era în stare avariată. Pe postament era o coroană cu flori şi un buchet de flori albe.
În noaptea de la 20 spre 21 decembrie 2014 monumentul a dispărut. Admit două explicaţii:
1. Monumentul a fost dus la restaurare (deşi era în stare bună) sau la conservare (sunt cazuri când unele monumente, pe timpul iernii, sunt puse la conservare). De ce nu a fost pus la conservare anul trecut? Dacă a fost scos pentru restaurare sau conservare de ce nu au fost puse informaţiile respective. De exemplu: „Monumentul este la restaurare / (sau) conservare. Administraţia Parcului”. Sau Primăria etc.?
De ce a fost scos sâmbătă spre duminică? De ce nu într-o zi de lucru? Continue reading
Ecaterina Lavric: AM PLÂNS MULT, AM ÎNDURAT MULT
Ecaterina Lavric
Deportată din s. Lărguţa în Kazahstan, URSS, la 13 iunie 1941
AM PLÂNS MULT, AM ÎNDURAT MULT
Rubrica: Românii în Gulag
Notă introductivă
Familia Profir din satul Lărguţa, în prezent – raionul Cantemir[1], a fost una obişnuită. Capul familiei, Vasile Profir, născut în 1894, era căsătorit cu Maria (numele de domnişoară Timofte, născută în 1888). Ei aveau şase copii, trei fiice şi trei băieţi: fiica Ileana Profir (n. 1919), devenită după căsătorie Ileana Cărăuş, Gheorghe Bragă (n. 1921, din motive necunoscute el a fost trecut în acte Bragă, deşi era feciorul drept al Mariei şi Vasile Profir), Constantin Profir (n. 1923), Ecaterina Profir (uneori i se zicea şi Bragă, n. 1926), Teodora (n. 1928), Ion Profir (n. 1930). În anul 1940 Ileana Profir era deja căsătorită şi stabilită în satul Lărguţa. În toamna aceluiaşi an s-a căsătorit şi Constantin Profir, întemeindu-şi gospodăria proprie în aceeaşi localitate. Continue reading
Părinţii războaielor
Rubrica: Recenzii, note de lectură (2014)
Este titlul cărţii, redactate de dl Eugen Statnic, originar din Basarabia, stabilit în Germania[1]. Am făcut cunoştinţă cu dl Eugen Statnic în vara acestui an, în cadrul Salonului internaţional de carte de la Chişinău. Atunci domnia sa mi-a oferit cartea nominalizată pe care am citit-o cu interes. Este vorba de un studiu referitor la persoanele responsabile pentru declanşarea celor două războaie mondiale. E un subiect deosebit de important, actual, interpretat diferit. Iată de ce munca, depusă de dl Eugen Statnic în vederea găsirii răspunsului la întrebarea „Cine sunt părinţii războaielor?”, merită o înaltă apreciere. Continue reading
Frământări post-electorale (decembrie 2014)
Rubrica : Analize şi sinteze politice (2014)
Confruntările electorale pentru posturile de deputaţi în Parlamentul RM s-au încheiat. Curtea Constituţională (CC) a analizat desfăşurarea alegerilor şi a constatat că unele încălcări comise de diferiţi „actori” politici nu pot schimba rezultatul final al acestora şi a validat mandatele ale 101 deputaţi. Inclusiv a deputaţilor Partidului Socialiştilor (PS) conduşi de Igor Dodon. Asta în condiţiile în care activiştii acestui partid scandau în faţa edificiului CC că nu recunosc rezultatele alegerilor din 30 noiembrie 2014. Chiar şi aşa, CC a validat mandatele candidaţilor socialişti, inclusiv a unei tipese care a scris pe pieptu-i de lider al tineretului socialist că „face sex pentru mâncare”. Altfel spus, Igor Dodon nu este capabil să-şi hrănească propriii membri de partid, aceştia fiind nevoiţi să se prostitueze ca să nu moară de foame. Continue reading
Eveniment important la USM: vernisajul expoziţiei „Solidarność”
Rubrica: Polonyka
Pe data de 12 decembrie 2014, în incinta blocului III de studii al Universităţii de Stat din Moldova (USM) a avut loc vernisarea expoziţiei de fotografii, documente, comentarii, consacrate Sindicatului independent „Solidaritatea” din Polonia. La eveniment a participat Excelenţa sa dl Artur Mihalski, Ambasadorul Poloniei în Republica Moldova (RM), care a şi prezentat panourile expoziţiei. În faţa domnului Ambasador erau tineri – studenţi ai USM, etnici polonezi sau care doresc să cunoască limba şi cultura poloneză, invitaţi ai Ambasadei Poloniei la Chişinău. Vizitatorii au luat cunoştinţă de istoria Sindicatului „Solidaritatea” atât de pe panourile expoziţiei, cât şi din informaţia prezentată pe o pagină A-4. Am cules câteva date din fila respectivă: Continue reading
Timişoara: vizită de documentare (1-3 decembrie 2014) (continuare)
Rubrica: Pe urmele făuritorilor de nemurire
Organizatorii Simpozionului au decis să ne prezinte cele 12 monumente, ridicate în diverse zone ale oraşului, în memoria timişorenilor, căzuţi în Revoluţia din decembrie 1989. Astfel, primul monument pe care l-am văzut se numeşte „Evoluţia”, situat în partea de est a Parcului Civic, la intersecţia bulevardului „I. C. Brătianu” cu bulevardul „Revoluţiei din 1989”. Sculptor –Gheorghe Iliescu-Călineşti. Pe postament este scris: „Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara. 16 decembrie 1989. Evoluţie”[1]. Continue reading
Timişoara: vizită de documentare (1-3 decembrie 2014)
Rubrica: Pe urmele făuritorilor de nemurire
Cu prilejul împlinirii unui sfert de veac de la Revoluţia din decembrie 1989 din România, Fundaţia Alianţa Civică (preşedinte – Ana Blandiana), împreună cu Asociaţia „Memorialul Revoluţiei 16-22 decembrie din Timişoara” (preşedinte – Traian Orban; vicepreşedinte – Gino Rado), Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, cu susţinerea financiară a Consiliului Judeţean Timiş a organizat un Simpozion internaţional cu genericul „25 de ani după: ce am visat? Cum ne-am trezit?”.
În prima zi a Simpozionului organizatorii au decis să prezinte un şir de monumente, ridicate în memoria victimelor regimului comunist şi ai Revoluţiei din decembrie 1989 din Timişoara. Astfel, primul obiectiv vizitat a fost Monumentul Rezistenţei anticomuniste din Banat, care se află la intrarea în Pădurea verde. La intrarea în Complexul memorial, pe dreapta, este scris: „Şi aici ca pretutindeni în ţară, în vremea pustiirii sovieto-comuniste, au fost ucişi fii ai poporului român, luptători pentru apărarea fiinţei naţionale. Cinstiţi-le dăruirea şi jertfa, rodind-o în mâine”. Continue reading