Rubrica: Pe urmele făuritorilor de nemurire

Bisericile Municipiului Piteşti (continuare).

Am ieşit pe bulevardul „I.C. Brătianu” şi am luat-o spre dreapta. La intersecţia cu strada „9 mai” se află biserica „Sfântul Mucenic Mina”[1]. Biserica este înconjurată de jur-împrejur de clădiri moderne. La momentul vizitării poarta era închisă. Aflu din presa electronică că este „cea mai veche construcţie bisericeasca din Piteşti, datând din anul 1564. Ctitorii ei sunt logofătul Ioan Norocea şi soţia acestuia, fiica a domnitorului Mircea Ciobanu. In anul 1712 i-a fost adăugată clopotniţa, cheltuielile fiind suportate de logofătul Rizea şi de soţia sa Ilinca. Biserica a fost restaurată între anii 1911 şi 1914 de către preotul şi protopopul Vasile Panturescu”[2]. Continue reading →

Rubrica: Pe urmele făuritorilor de nemurire

Am mers pe pasajul şi strada „Sfânta Vineri”, am ajuns la Biserica cu acelaşi nume – „Sfânta Vineri”, care era împânzită cu schele; muncitorii lucrau la turla din centru[1]. În interior se oficia slujba de sâmbătă. Pe un panou, la intrare, am citit istoria acestei biserici. Iată ce informaţie am cules:

„Piteşti, Biserica „Sfânta Vineri”,

Str. Sfânta Vineri, nr 40.

Aşezată pe partea de răsărit a Municipiului Piteşti, pe terasa cea mai joasă, vechea şi prima biserică ridicată, din cărămidă, între anii 1817-1827 de clucerul (funcţionar mai mare peste măcelari, în acele vremuri) ION UNGURELU. Continue reading →

Rubrica: Pe urmele făuritorilor de nemurire

 De la Biserica Armeană am mers pe str. Egalităţii spre Calea Craiovei, trecând printr-un părculeţ curat, cu terenuri de joacă pentru copii. La intersecţia Căii Craiovei cu Bulevardul Fraţii Goleşti se înalţă Biserica „Sfântul Ilie”, cu patru turle, având trei icoane desenate pe peretele din faţă (de la intrare[1]). Biserica „Sfântul Ilie”, a fost construită în fostul cartier al cojocarilor între 1826 şi 1828. Pe clădire sunt două plăci de marmură cu următorul conţinut:

„La 6 august 1944, când a fost bombardat oraşul Piteşti, o bombă a căzut pe altarul acestei biserici, lângă care erau îngropaţi ctitorii ei: Pandelea Petre şi soţia sa Anica.

Drept pios omagiu, s-a aşezat această placă prin străduinţa lui Balotă Petre din Cepati-Argeş descendent al ctitorului, prin osteneala preotului paroh Emanoil Branişte şi a Consiliului parohial. 1991”, şi Continue reading →

Rubrica: Pe urmele făuritorilor de nemurire

 Cu prilejul desfăşurării lucrărilor celui de-al XIV-lea Simpozion Internaţional „Experimentul Piteşti – „reeducarea” prin tortură” (Piteşti, 26-28 septembrie 2014), am folosit clipele libere pentru a face cunoştinţă cu edificiile istorice şi monumentele oraşului. Unii din participanţii la Simpozion, inclusiv subsemnatul, am fost cazaţi în Hotelul „Carmen”, situat în centrul oraşului, în preajma Muzeului Judeţean Argeş, locul de desfăşurare a Simpozionului.

De aici, am mers pe str. „Egalităţii” câţiva zeci de metri până la Biserica „Sfânta Treime”[1]. La intrarea în biserică este afişat un scurt istoric al acesteia din care aflăm următoarele:

„Pe locul actualei biserici a fost alt locaş, construit, probabil, în prima jumătate a secolului al XVI-lea, existenţa lui rezultând din denumirea Piteşti Coenobium (Piteşti Mănăstire) atribuită oraşului pe unele hărţi, începând cu anul 1550. Prin 1623-1628 a devenit metoh al mănăstirii Mihai Vodă din Bucureşti. Continue reading →

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice (2014)

La Piteşti, judeţul Argeş, România, şi-a desfăşurat lucrările cel de-al XIV-lea Simpozion Internaţional „Experimentul Piteşti – „reeducarea” prin tortură”.

Debutul a fost făcut în Sala Mare a Primăriei Piteşti. Profesorul universitar doctor Ilie Popa a salutat publicul prezent în sală şi a oferit cuvântul domnului Emil Constantinescu, fost preşedinte al României, care a conferenţiat despre „Experimentul Piteşti: agresivitatea, slăbiciunea şi măreţia fiinţei umane”.

Poetul şi prozatorul academician Nicolae Dabija, redactorul-şef al săptămânalului „Literatura şi Arta” (Chişinău) a amintit participanţilor la Simpozion că Municipiul Piteşti a fost primul în România care a ridicat un monument artiştilor-patrioţi Ion şi Doina Aldea-Teodorovici şi un bust poetului Grigore Vieru. Dl N. Dabija a vorbit apoi despre eforturile intelectualilor, ale oamenilor de bună credinţă, în renaşterea românismului în Republica Moldova (RM), despre legăturile de suflet între românii de pe ambele maluri ale Prutului. Continue reading →

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice (2014)

Astăzi, 24 septembrie 2014, Institutul de Istorie „ProMemoria” (INIS „ProMemoria”) din cadrul Universităţii de Stat din Moldova, a organizat în Sala de conferinţe a Bibliotecii Naţionale din Republica Moldova (BNRM) o Masă rotundă, prilejuită de împlinirea a 70 de ani de la insurecţia din Varşovia.

Moderatorul Mesei rotunde, prof. univ., dr. hab. Anton Moraru a deschis şedinţa, oferindu-i cuvântul ES dlui Ambasador al Poloniei în Republica Moldova Artur Mihalski. ES dl Ambasador a vorbit despre condiţiile declanşării agresiunii Germaniei naziste împotriva Poloniei (1 septembrie 1939) şi implicării URSS în război împotriva Poloniei, alături de nazişti (17 septembrie 1939). A continuat, vorbind despre condiţiile declanşării insurecţiei, importanţa ei. Continue reading →

Rubrica: Recenzii şi note de lectură

Este vorba de cartea istoricului englez Norman Davies „Varşovia: insurecţia din 1944”, publicată de Editura RAO din Bucureşti[1]. Era bine dacă citeam şi publicam recenzia la timpul potrivit (2008-2009). Dar nici acum nu este târziu. Cu atât mai mult, cu cât în aceste luni se împlinesc 70 de ani de la insurecţia din capitala Poloniei, iar cartea semnată dl Norman Davies este una de excepţie şi nu-şi pierde actualitatea.

Cartea este alcătuită din trei părţi. Prima se întitulează „Înaintea insurecţiei” şi conţine patru capitole, referitoare la evenimentele şi la situaţia reală a aliaţilor (inclusiv – polonezilor) înainte de august 1944 – timpul declanşării răscoalei anti-naziste din Varşovia. Autorul a analizat amănunţit angajamentele Marii Britanii faţă de Polonia, situaţia guvernului polonez stabilit la Londra, activitatea forţelor politice şi militare poloneze, aflate sub dominaţia germană, mijloacele şi metodele de menţinere a legăturilor dintre Guvernul polonez de la Londra cu factorii de decizie din Polonia ocupată. Un loc aparte în analiza evenimentelor îl ocupă subiectul legat de rolul, locul şi soarta evreilor polonezi, de raporturile dintre evrei şi polonezi. Constatarea, făcută de autor, este foarte corectă: „Bunul simţ, scrie autorul, reliefează necesitatea percepţiei societăţii din Varşovia antebelică aşa cum era în realitate – cu amestecul său inimitabil de bucurii şi necazuri, de momente plăcute şi stări tensionate. Aici trebuie subliniat faptul că regimul Sanacja al lui Pilsudski, care dominase politica dintre cele două războaie mondiale, se angajase pe deplin în îndeplinirea idealului unei Polonii multinaţionale şi pluraliste şi-i exclusese complet de la putere pe naţionalişti. I-a încurajat şi i-a primit pe evrei în rândurile sale, a încurajat activităţile partidelor democratice evreieşti, a introdus autonomia evreiască în rezolvarea problemelor locale şi i-a impus pe extremiştii politici, atât pe fasciştii din ONR, cât şi pe comuniştii din KPP, la marginea legalităţii. Criteriul său de bază era loialitatea faţă de republică, iar majoritatea evreilor din Varşovia erau fericiţi să-l urmeze” (p. 115). Continue reading →

Rubrica: Analize şi sinteze politice

Ieri, 21 septembrie 2014, la Moscova a avut loc un eveniment deosebit. Forţele politice din opoziţie [în special, partidul „Iabloko” („Mărul”), condus de Serghei Mitrohin, alianţa Partidul Republican al Rusiei – Partidul Libertăţii Populare (PARNAS), condus de dl Boris Nemţov şi Mihail Kasianov şi altele] au organizat un marş în susţinerea Ucrainei – victimă a agresiunii Federaţiei Ruse, conduse de Vladimir Putin. La marş au participat între 75 şi 80 de mii de oameni – tineri (mai ales), vârstnici, femei, bărbaţi. Revendicările cerute: încetarea războiului cu Ucraina, demisia lui V. Putin. A fost observat sloganul „Rossia bez Putlera!” [„Rusia fără Putler”; joc de cuvinte Hitler – Putin, îmbinate fiind – Putler]. Marşul a fost transmis în direct de o echipă de tineri curajoşi de la newcaster.tv.

Nu o singură dată am spus că Rusia este multe-aspectuală: există Rusia imperialistă, exponentul căreia este actualul preşedinte Vladimir Putin, este Rusia democratică, reprezentată de forţe politice liberale, există Rusia ortodoxă, în frunte cu Patriarhul Kirill, cea musulmană etc. Deocamdată opinia publică a Federaţiei Ruse este dominată de carisma lui V. Putin. În sondajele realizate în Rusia 66 de % din cei intervievaţi susţin politica lui V. Putin. Rămân, însă, cei 34 % din cetăţeni care condamnă politica de expansiune teritorială a Rusiei. Continue reading →

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice (2014)

Cu ocazia împlinirii unui secol de la declanşarea primei conflagraţii mondiale, pe data de 19 septembrie 2014, în incinta Sălii de Festivităţi a Centrului de Cultură şi Istorie Militară din Chişinău (str. Tighina, nr. 47), şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa ştiinţifică cu tema „Primul Război Mondial şi Basarabia (1914-1918)”.

Evenimentul ştiinţific a fost deschis de dl dr. Vitalie Ciobanu, directorul Centrului de Cultură şi Istorie Militară.

În faţa celor prezenţi, un cuvânt de salut a rostit dl Valeriu Troenco, Ministrul Apărării Republicii Moldova. Domnia sa a subliniat că evenimentul ştiinţific desfăşurat de istorici este unul deosebit de important pentru militari. „Nu sunt istoric, a continuat dl Ministru, însă pe parcursul activităţii mele am avut contacte atât cu structurile de forţă, cât şi cu mediul academic, cu regret, am şi experienţa războiului din 1992. Mereu am încercat să analizez şi să compar diferite căi de evoluţie posibilă a unor evenimente”. Continue reading →

Stimaţi prieteni,

În vara-toamna anului 1944 trupele sovietice înaintaseră mult peste frontierele URSS, ajungând, între altele la râul Vistula, lângă Varşovia. Sovieticii i-au îndemnat pe polonezi să înceapă o răscoală împotriva germanilor. Ceea ce s-a şi întâmplat: la 1 august 1944 militarii din Armata Naţională au început insurecţia.

În pofida situaţiei prielnice, trupele sovietice nu au înaintat, lăsându-i pe germani să înece în sânge locuitorii Varşoviei şi să distrugă oraşul până la temelie.

Mai mult chiar: sovieticii nu i-au lăsat pe Aliaţii lor, englezi şi americani, să-i ajute pe polonezii răsculaţi, neoferind aerodromurile din apropiere, aflate sub controlul URSS. Continue reading →