În anul 2014 am publicat pe blogul personal câteva articole referitoare la situaţia sanitară în Parcul din Valea Morilor, pe plaja lacului şi pe faleză. În anul curent (2015) am continuat studierea involuntară a gunoiului din aceiaşi zonă a Chişinăului, studiile fiind făcute, de regulă, dimineaţa, între orele 6.00 – 8.00.

2 mai 2015:

Peisajul era următor: predominau cojile de semințe de floarea soarelui, la două scaune erau coji de semințe de bostan. Sticle de la bere; marea majoritate din masă plastică, dar și din sticlă organică. Mai nou: marea majoritate a paharelor aruncate sunt din carton presat, fie că s-a băut ceai, cafea sau bere.

Mucuri de țigări – peste tot. Și pachete golite de țigări. Dopuri de la sticle (din plastic sau din metal). Continue reading →

Eugen Holban s-a născut la 22 decembrie 1920, în satul Cărpineni, raionul Hânceşti, în familia lui Ştefan Holban, membru al Sfatului Ţării, deputat în Parlamentul României. Eugen Holban  a absolvit Liceul „Alexandru Donici” din Chişinău, apoi Institutul Politehnic din Iaşi. A activat în România. Neputând suporta regimul dictatorial ceauşist, a emigrat şi s-a stabilit cu traiul în Franţa. Eugen Holban a ţinut legături strânse cu basarabenii, a adunat materiale şi a publicat sute de articole pe teme istorice şi de cultură în presa românească din afara României şi RSS Moldoveneşti. Întemeind o mică editură, „Căpriana”, a publicat un şir de monografii, între care „Basarabia românească”, „Figuri basarabene”, „Prin veacurile învolburate ale Moldovei dintre Prut şi Nistru”. După căderea regimului comunist şi dizolvarea URSS Eugen Holban a publicat câteva lucrări şi la Chişinău („Contribuţia Basarabiei la cultura românească”, „Toponimie şi identitate naţională” etc.). Continue reading →

În atenţia studenţilor, anul II, Istorie, USM:

(Extras din cartea dlui Vladimir Bukovski Judecată la Moscova, Bucureşti, Editura Albatros, 1998, p. 88-89).

… Era vorba în esenţă de o bandă de montaj ucigaşă, lucrând fără oprire şi planificată precum întreaga industrie sovietică. Dar, deşi majoritatea acestor întâmplări ne sunt familiare după atâtea cărţi şi povestiri, anumite documente m-au impresionat pe mine însumi prin caracterul lor de inumanitate banalizata. Un lucru este să fii la curent şi cu totul altceva să vezi о nota neglijentă a lui Stalin în care о simplă parafă cu creionul trimitea şase mii şase sute de oameni la moarte. Continue reading →

În atenţia cititorilor

Istoricii care studiază dosarele crimelor regimului stalinist, dar şi descendenţii celor ce au suferit de pe urma represiunilor, care posedă documentele respective, deseori întâlnesc decizii ale organelor de urmărire penală, care fac trimitere la articolul 58 al Codului penal al Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse (RSFSR).

Ceva mai devreme am prezentat cartea domnului Boris Vasiliev, care cuprinde în anexe documente, între care decizia de condamnare a tatălui dumnealui, Ilie Vasiliev, la 8 ani muncă silnică în baza „art. 58-13 a Codului penal al RSFSR”[1].

Consider că nu prea multă lume cunoaşte conţinutul acelui articol, cu atât mai mult, cu cât nu am găsit traducerea articolului în limba română. Continue reading →

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA  DE ISTORIE ŞI FILOZOFIE

Departamentul Istoria Românilor, Istoria Universală şi Arheologie

 

 

 

Aprobat de Consiliul profesoral al facultăţii

 

Proces verbal nr.___

 

 

 

 

CURRICULUM

la disciplina

Istoria contemporană a ţărilor din Europa Centrală şi de Sud-est

 

 

Anul II, semestrul IV

 

 

 

 

 

AUTOR: prof. univ., dr. – hab. Anatol Petrencu

Aprobat la şedinţa departamentului

Proces verbal nr.  ___

Şef al Departamentului, prof. univ., dr. hab.                    Ion Eremia

 

 

 

 

 

 

 

 

CHIŞINĂU 2014

 

 

 

 

                                                                 

 

 

 

 

 

 

PRELIMINARII

 

            Curricula disciplinei  „Istoria contemporană a ţărilor din Europa Centrală şi de Sud-est” este destinată studenţilor de la Facultatea de Istorie şi Filosofie, anul II, şi are drept scop de bază formarea unei concepţii ştiinţifice moderne despre constituirea şi evoluţia societăţii contemporane în ţările Europei Centrale şi de Sud-est: cultivarea deprinderilor la studenţi privind interpretarea izvoarelor istorice ale epocii, cunoaşterea bibliografiei actuale. Unul din scopurile de bază al cursului îl constituie familiarizarea studenţilor cu problemele discutabile pe aceste probleme, aprofundarea legăturii „cauză-efect” şi „cauză-consecinţe”, educarea la studenţi a aptitudinilor de cercetător ştiinţific.

            Însuşirea de către studenţi a cursului dat are un rol deosebit în formarea unui specialist versat în domeniul istoriei.

Obiectivele generale ale disciplinei „Istoria contemporană a ţărilor din Europa Centrală şi de Sud-est”

 

La nivel de cunoaştere şi înţelegere: Continue reading →

 

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice, 2015 

            Pe data de 18 ianuarie 2015 şi-a desfăşurat lucrările Simpozionul ştiinţific „Personalităţi marcante ale Chişinăului. In memoriam Ion T. Costin, deputat în Sfatul Ţării, primar de Chişinău”, cu prilejul împliniri a 75 de ani de la trecerea în nemurire.

            Simpozionul a depăşit cadrul unui simplu eveniment ştiinţific, a avut o extindere mai largă. Astfel, dimineaţa a avut loc o slujbă de pomenire, oficiată de cunoscutul preot Petru Buburuz (Mitropolia Basarabiei) la mormântul lui Ion Costin, după care au fost depuse flori (Cimitirul ortodox central din Chişinău, str. Alexei Mateevici, nr. 11). Continue reading →

Rubrica: Analize şi sinteze politice (2015)

Constituirea majorităţii parlamentare şi formarea guvernului Republicii Moldova (RM) se tărăgănează. Sunt convins: liderii partidelor parlamentare se vor înţelege cum să gestioneze puterea. Situaţia politică reflectă starea societăţii moldoveneşti. O stare deloc simplă. Încercăm să înţelegem popularitatea lui Renato Usatâi, nu doar printre cetăţenii moldoveni de origine rusă, ci şi printre „ai noştri”. Cum a fost posibil ca un om necunoscut, puţin instruit şi fără multă ştiinţă de carte, dar, e adevărat – cu mulţi bani -, să poată capta simpatia tinerilor noştri, educaţi în licee româneşti? Care e explicaţia? Lapsusuri în educaţie? Lipsa ofertelor din partea statului RM? Lipsa unor modele morale? Este o problemă la care va trebui să revenim după formarea noului guvern. Continue reading →

 

GULAGUL DIN AFARA GULAGULUI

Elena BONTEA,

membră a unei familii de deportaţi din s. Drăgăneşti, raionul Sângerei, 5-6 iulie 1949

Notă introductivă

                Doamna Elena Bontea este o distinsă pictoriţă, binecunoscută în Republica Moldova. Domnia sa s-a născut în satul Drăgăneşti, raionul Sângerei, la 10 noiembrie 1933[1]. Autorii enciclopediilor au scris sumar despre viaţa şi creaţia doamnei Elena Bontea. Poate prea sumar… Citim, de exemplu, următoarele: „A absolvit Institutul de pictură, sculptură şi arhitectură „I. E. Repin” din Leningrad (azi Sankt-Petersburg), facultatea de istorie şi teorie a artelor, 1966. Lucrează în domeniul tabloului tematic, peisajului, portretului şi al naturii statice”[2]. Sunt aduse exemple ale unor lucrări de referinţă.

                Scriitorul Iurie Colesnic, editorul enciclopediei „Femei din Moldova”, a inclus în articolul consacrat dnei Elena Bontea câteva detalii noi: „Studii de specialitate la Şcoala Republicană de Arte Plastice „I. Repin” (1952-1957), Institutul de Arte Plastice „I. Repin” din Leningrad. Colaborator ştiinţific inferior la Muzeul de Arte Plastice din Chişinău (1957-1966), profesoară la Şcoala de Arte pentru Copii „A. Şciusev” din Chişinău (1968-1972). Lucrări reprezentative: „Crizanteme albe”, „Viorica”, „Femeia în roşu”, „Iarna”, „Flori”, „Floarea soarelui”, „Balada Mioriţei”, „Cântec de toamnă” ş. a.”[3]. Autorul articolului mai scrie că Elena Bontea a pictat portretele unor scriitori (sunt nominalizaţi câţiva dintre ei), că a avut expoziţii de grup în România, Algeria, Japonia, Polonia, Bulgaria, Germania, că este membră a Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova din 1965 şi că are diverse distincţii. Continue reading →

 

„E, CE FACEM? FACEM DE MÂNCARE…” 

Notă introductivă

Familia Ion şi Zenovia Ciobanu din Căuşeni a fost ca multe altele: înstărită în perioada interbelică, sărăcită în primul an de ocupaţie sovietică (1940-1941), trecută prin vicisitudinile celui de-al Doilea Război Mondial. Familia cu greu a supravieţuit foametei, provocate de regimul comunist în RSS Moldovenească, în anii 1946-1947. Se părea că nimic nu prevestea o nouă urgie. Şi totuşi…

Pe data de 6 iulie 1948 a avut loc şedinţa consiliului sătesc Căuşenii Noi la care a fost discutată şi aprobată caracteristica cetăţeanului Ion Ciobanu. Scris de mână, documentul subliniază că în „perioada ocupaţiei româno-germane, 1941-1944” Ion Ciobanu avea în posesie 20 de hectare de pământ arabil, 1 hectar de livadă, 1 hectar de viţă de vie, 2 hectare păşune, 4 cai, 2 vaci, doi boi, 15 oi şi 6 porci. La 18 iulie 1948 rămăsese cu doar 6 hectare de pământ arabil, două vaci şi 4 oi. Autorul documentului a scris că până în 1944 Ion Ciobanu a avut un restaurant, a folosit munca năimită (ca pildă, a fost nominalizat Simion Gogu în calitate de muncitor)[1]. Continue reading →

Este vorba de monumentul de la intrarea în Parcul Morilor, vizavi de blocul central al USM. Ieri, sâmbătă, 20 decembrie 2014, monumentul era pe piedestal. Nu era în stare avariată. Pe postament era o coroană cu flori şi un buchet de flori albe.

În noaptea de la 20 spre 21 decembrie 2014 monumentul a dispărut. Admit două explicaţii:

1. Monumentul a fost dus la restaurare (deşi era în stare bună) sau la conservare (sunt cazuri când unele monumente, pe timpul iernii, sunt puse la conservare). De ce nu a fost pus la conservare anul trecut? Dacă a fost scos pentru restaurare sau conservare de ce nu au fost puse informaţiile respective. De exemplu: „Monumentul este la restaurare / (sau) conservare. Administraţia Parcului”. Sau Primăria etc.?

De ce a fost scos sâmbătă spre duminică? De ce nu într-o zi de lucru? Continue reading →