Din spusele doamnei Ecaterina Lavric (numele de domnişoară – Profir), ea s-a născut în anul 1926[1], în satul Lărguţa, pe atunci raionul Baimaclia (1940-1956). Tatăl s-a numit Vasile Profir, născut în anul 1894, agricultor. Din amintirile dnei Ecaterina, tatăl ei avea în posesie vreo 40 ha de pământ; mama – Maria Profir, născută în 1888. Afară de Ecaterina, Vasile şi Maria Profir mai aveau o fiică, Teodora (n. 1930) şi un fecior, Ion (n. 1932).

Dna Ecaterina a absolvit 4 clase „la români”.

Interviul a fost realizat în iunie 2014, în oraşul Cantemir, în casa doamnei Sofia Ursu, fiica dnei Ecaterina. Iată ce ne-a spus doamna Ecaterina Lavric:

Tata n-a venit nici azi…

În 1940 aveam 13-14 ani. Eram în stradă, la poarta noastră, acolo unde trăiam. Cu mine mai erau vreo două fete, mai mari decât mine. Mama uneia din ele era din Ismail, lucra învăţătoare la noi în sat.  Ştia ruseşte. „La Prut, la Prut!”, striga ea. Atâta am reţinut [este vorba de iunie 1940 - A.P.].

Continue reading →

În prima decadă a lunii august am continuat studierea involuntară a situaţiei sanitare în Parcul din Valea Morilor şi pe plaja lacului. În linii mari lucrurile nu s-au schimbat radical: mucurile de ţigări domină peisajul parcului. La pachetele golite de ţigări şi aruncate pe oriunde se nimereşte s-au adăugat: “KENT”, producător ZAO “BAT-SPB”, Federaţia Rusă, Sankt-Petersburg, str. Konnaya iahta…; “Prima Lux”, “LM”, “Monte Carlo”, “Winston”, “Hilton original” (fără filtru) şi “BOND”, produse în Ucraina. Pe pachete este scris: “Fumatul ucide”, “Fumatul dăunează grav sănătăţii dumneavoastră şi a celor din jur”, “Fumatul provoacă îmbolnăvirea tenului (pielii)”, “Fumatul poate provoca o moarte lentă şi dureroasă”, “Fumatul reduce circulaţia sângelui şi provocă impotenţa”, “Protejaţi copiii dumneavoastră de inspirarea fumului de ţigaretă”. Bune îndemnuri şi avertizări, dar sunt acceptate de nefumători. Fumătorii, însă, nu doar că fumează, dar şi aruncă resturile fumatului pe unde apucă…

Urmează cojile de seminţe de floarea soarelui (răsărită). A apărut, însă, un component nou: cojile de bostan.

Vremea fiind foarte călduroasă (caniculară), prezenţa oamenilor pe plaja lacului (în perioada sovietică se numea Lacul Comsomolist) a fost masivă. Deşi scăldatul în lacul din Valea Morilor nu este recomandat de specialiştii în domeniu, oamenii (şi mari, şi mici, şi femei, şi bărbaţi) se scaldă, totuşi. Plaja lacului nu este curăţită sistematic, de aceea dimineaţa poţi vedea toate resturile umane, lăsate peste noapte. Mai nou, pentru această perioadă a verii, în gunoi au apărut cojile de la pepenii verzi (harbuji) şi ciocălăile (cocenii ştiuleţilor de porumb / popuşoi). Mult mai multe sticle de plastic de la bere, pachete de carton de la “Pizza” etc. Dar şi gunoi unicat: o pereche de adidaşi, încă buni, dar lăsaţi cu tot cu ciorapi. Diverse haine rămân sistematic, pentru a doua zi, pe malul lacului, trecând la categoria „gunoi”. Continue reading →

1. PPCD s-a lansat în campania electorală

Asistăm la implicarea forţelor politice în campania electorală din noiembrie 2014.

Astăzi s-a lansat în competiţie PPCD. Cine mai stătea încă la îndoială în privinţa liderului acestei formaţiuni că nu este omul Rusiei imperialiste se poate convinge astăzi, ascultându-i pledoariile. Astfel el afirmă, fără pic de jenă, cum că RM s-a implicat „în războiul rece”, declanşat de Occident împotriva Federaţiei Ruse. Adică nu Rusia, în martie 2014, a comis un act de agresiune clasică, anexând Crimeea. Adică nu Rusia susţine pe faţă teroriştii din regiunile Doneţk şi Luhansk ale Ucrainei. Numai o minte nesănătoasă poate afirma cum că Occidentul a declanşat un „război rece” împotriva Rusiei. Adică, nu Putin a început un război fierbinte, cu numeroase jertfe umane, mii de refugiaţi etc., ci Barroso a început un „război rece”!

În aşa situaţie Occidentul este criticat pe bune de o implicare prea modestă, timidă, rezervată, faţă de actele de agresiune ruseşti în regiunile amintite.

Ar fi şi altele de comentat, dar, sunt convins – nu merită. Continue reading →

În cadrul Şcolii de Vară de la Sighetu Marmaţiei una din şedinţe, cea din 28 iulie 2014, a fost consacrată problemelor cu care s–a confruntat societatea moldovenească în anul 1989, precum şi problemele actuale, analizate prin prisma războiului ruso-ucrainean, care se desfăşoară chiar sub ochii noştri.

Academicianul Alexandru Zub, moderatorul şedinţei, a prezentat o comunicare, referitoare la istoria recentă a Basarabiei.

Apoi a luat cuvântul conf. univ. dr. Gheorghe Palade. Domnia sa a prezentat o analiză a evenimentelor desfăşurate în anul 1989 în RSS Moldovenească. În condiţiile liberalizării regimului comunist din URSS (restructurarea şi transparenţa, promovate de Mihail Gorbaciov) intelectualitatea din RSSM, în special – scriitorii, au pus probleme deosebit de importante pentru existenţa noastră ca neam – decretarea limbii române ca limbă de stat, trecerea la grafia latină, oprirea emigraţiei „specialiştilor” din Rusia în RSSM, încetarea poluării solului cu substanţe chimice otrăvitoare etc. Dl Gh. Palade a vorbit despre împotrivirea regimului comunist de la Chişinău faţă de cerinţele legitime ale intelectualităţii naţionale, despre evenimentele din noiembrie 1989 din capitala republicii, când simpli cetăţeni au oprit tehnica militară, pornită să defileze în faţa tribunei guvernamentale. Continue reading →

Duminică, 27 iulie 2014, în cadrul Şcolii de Vară de la Sighetu Marmaţiei a avut loc dezbaterea „Revoluţia trăită”, moderată de doamna Ana Blandiana şi Romulus Rusan. La dezbatere a participat scriitorul şi profesorul universitar timişorean Daniel Vighi, autor a peste 25 de cărţi publicate, martor ocular la evenimentele din decembrie 1989 din Timişoara. Domnia sa a insistat asupra culturii ce a pregătit revoluţia: în opinia dumnealui, la baza oricărei revoluţii stă un fenomen cultural, care, în acest caz a lipsit. Locul acelei culturi, născătoare de revoluţie, a fost talciocul din Timişoara, locul unde lumea se informa reciproc. Dl D. Vighi a vorbit despre începutul revoluţiei, la care participase personal, a explicat de ce anume lângă casa preotului protestant Lásló Tőkés au început acţiunile anticomuniste: este nodul de căi ferate (de tramvai). Atunci când Securitatea ceauşistă a încercat să-l ridice de acasă pe preotul Lásló Tőkés[1], aici s-au adunat enoriaşii protestanţi, susţinuţi de credincioşii baptişti, dar şi trecătorii ce coborau din transportul public orăşenesc. La 16 decembrie 1989, pentru prima dată, protestatarii au strigat „Jos Ceauşescu!” Continue reading →

Fundaţia Academia Civică în colaborare cu un şir de alte instituţii interesate, a organizat ediţia a XVII-a a Şcolii de Vară. Cursurile s-au desfăşurat în Sala de conferinţe a Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei la Sighetu Marmaţiei, între 25 şi 30 iulie 2014.

După deschiderea oficială a Şcolii de Vară, realizată de doamna Ana Blandiana, preşedintele Fundaţiei Academia Civică, după vizita ghidată a Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, în faţa celor prezenţi la cursuri a vorbit doamna Monica Macovei, ex-ministru al Justiţiei, deputat în Parlamentul European din partea României. Tema discursului: „Justiţia ca formă de memorie”[1].

În seara aceleiaşi zile participanţii la Şcoala de Vară au vizitat Cimitirul Săracilor – locul unde au fost îngropaţi noaptea, în secret, deţinuţii politici, care au murit în închisoarea de la Sighet. Pentru că gropile nu au putut fi identificate, „a fost imaginat un proiect peisagistic în care conturul ţării (al României – A.P.) este scris cu brazi, iar pe locul localităţii Sighet de pe hartă este înălţat un cenotaf dominat de o cruce masivă decorată în stil bizantin”[2]. Domnul Romulus Rusan, director ştiinţific al Centrului Internaţional de Studii asuprea Comunismului, a vorbit celor prezenţi despre urnele din interiorul cenotafului, urne cu pământ din locurile de execuţie, de pe gropile comunie, de pe alte morminte ale victimelor regimului odios comunist. Continue reading →

Astăzi, 31 iulie 2014, profesorul universitar, doctor habilitat în ştiinţe chimice, Mihai Revenco a fost condus pe ultimul lui drum.

L-am cunoscut pe parcursul anilor, în cadrul Universităţii de Stat din Moldova (USM), în care a activat din 1987 până la deces.

În cadrul mitingului de doliu, desfăşurat în incinta Bisericii cu hramul „Întâmpinarea Domnului” din curtea USM, au vorbit cei care l-au ştiut cel mai bine pe profesorul Mihai Revenco: domnul Gheorghe Ciocanu, rectorul USM, dl Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, dna Galina Dragalina, ex-decan al Facultăţii de Chimie şi Tehnologie chimică (USM), dna Viorica Gladchi, actualul decan al Facultăţii, alte persoane îndoliate.

Vorbitorii au evidenţiat calităţile deosebite ale profesorului Mihai Revenco în domeniul chimiei: a devenit un specialist notoriu în domeniul teoriei chimiei coordinative şi aplicarea combinaţiilor complexe. Continue reading →

Este vorba de monografia doamnei Viorica Olaru-Cemîrtan „Deportările din Basarabia. 1940-1941, 1944-1956”, editată în 2013, la Chişinău[1].

Studiul monografic are la bază teza de doctor în istorie a autoarei, susţinută în cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi realizată sub conducerea ştiinţifică a profesorului universitar doctor Ion Agrigoroaiei. Autoarea a studiat documente din arhivele de la Chişinău, referitoare la deportări, a intervievat multe persoane care au supravieţuit calvarul deportării şi s-au întors la baştină, a consultat documente din familiile celor deportaţi.

Cartea începe cu un „Cuvânt înainte”, semnat de dl prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei, cu „Mulţumirile” autoarei.

În Introducere autoarea lucrării a demonstrat care este actualitatea problemei, a expus condiţiile politice din actuala Republica Moldova, condiţii propice pentru studierea unor teme ce nu puteau fi cercetate în nici un caz sub regimul sovietic. Continue reading →

În ultimele şase zile au avut loc două evenimente neplăcute pentru democraţia din Republica Moldova. Primul se referă la vizita şefului Serviciului de Informare şi Securitate al RM Mihai Bălan la Moscova (10 iulie 2014) şi participarea acestuia la întâlnirea cu preşedintele Federaţiei Ruse Vladimir Putin. Întrebarea formulată de doamna Vitalia Pavlicenco este binevenită, logică şi la locul ei: „cine l-a trimis pe Mihai Bălan la Moscova, la Putin, mai ales când reprezentantul Ucrainei nu a fost şi noi ar trebui să ieşim din CSI, nu să „strângem legăturile” cu securiştii ruşi, care au rămas sovietici şi bolşevici, ca să nu mai vorbim de terorism şi extremism” [1].

De la semnarea de către preşedintele RM de atunci Mircea Snegur, la Alma-Ata, a tratatului de constituire a CSI ni s-a tot vorbit despre aderarea RM doar la acordurile economice, la nimic altceva. Realitatea demonstrează, însă, că lucrurile nu stau chiar aşa cum s-a declarat. În realitate oficialii moldoveni iau parte la consfătuiri (şi acceptă sugestii, ca să nu zic ordine) la Moscova, referitoare la secretele de stat şi de securitate a  Republicii Moldova. Continue reading →

Distinsa doamna Ana Vîlcu a rotunjit o frumoasă vârstă, prilej cu care doresc s-o felicit, să-i urez multă sănătate, dragoste şi respect din partea rudelor, prietenilor, tuturor celor care o cunosc.

La mulţi ani, doamna Ana Vîlcu şi toţi buni!

Doamna Ana Vîlcu s-a născut în satul Corneşti, raionul Ungheni, a absolvit Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie din Chişinău (USMF), specialitatea „psihiatrie”, a lucrat în cadrul Spitalului de Psihiatrie din orăşelul Codru, apoi în calitate de medic fizioterapeut în sanatoriul USMF. A educat două fiice. Este autoarea volumului „Europa e viitorul nostru” (2012), iar recent, în 2014, a scos de sub tipar o carte nouă, „Lacrimă vie… Ţară”[1]. Continue reading →