Conferinţa ştiinţifică internaţională

„Perspectivele şi problemele integrării în spaţiul european al cercetării şi educaţiei”,

Ediţia a VII-a, 6 iunie 2019, Cahul

 Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice

 Pe data de 6 iulie 2019, în incinta Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Cahul şi-a desfăşurat lucrările cea de-a VII-a ediţie a Conferinţei ştiinţifice internaţionale cu genericul „Perspectivele şi problemele integrării în spaţiul european al cercetării şi educaţiei”. După deschiderea oficială a Conferinţei a urmat şedinţa în plen, la care dl Andrei Popa, prof. univ., dr.-hab., rectorul Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Haşdeu” a prezentat comunicarea „Universitatea contemporană – repere de abordare şi obiective pentru dezvoltare”. Conf. univ. dr. Aliona Afanas a vorbit despre „Formarea profesională continuă a cadrelor didactice: repere conceptuale. În cadrul şedinţei în plen a vorbit dl Tudorel Toader, rectorul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, ex-ministru al Justiţiei.

 Lucrările Conferinţei s-au desfăşurat în cadrul a opt secţiuni, după cum urmează: 1. Ştiinţe politice şi administrative; 2. Ştiinţe juridice; 3. Ştiinţe economice; 4. Ştiinţe exacte şi inginereşti; 5. Ştiinţe pedagogice şi psihologice (80 de comunicări); 6. Ştiinţe istorice şi umaniste; 7. Ştiinţe filologice: limba şi literatura română; 8. Ştiinţe filologice: limbi moderne. Continue reading →

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice

Pe data de 7 iunie 2019, în incinta Bibliotecii publice raionale „ÎPS Antonie Plămădeală”, şi desfăşurat lucrările Sesiune de comunicări ştiinţifice cu Genericul „Antonie Plămădeală – fiu al Basarabiei – Mitropolit al Ardealului”, organizat de Direcţia Cultură şi Turism a raionului Hâncești, Biblioteca publică raională „ÎPS Antonie Plămădeală”, Centrul de Excelenţă Institutul de Istorie Socială (INIS) „ProMemoria” din cadrul Universităţii de Stat din Moldova (USM) şi Filiala Chişinău a Academiei Oamenilor de Știință din România (AOŞR).

 Manifestarea a fost deschisă de doamna Tatiana Darii, directoarea Bibliotecii „ÎPS Antonie Plămădeală”, care a salutat prezenţă cu următoarele cuvinte: „Dragi prieteni ai bibliotecii noastre! Avem o deosebită plăcere să ne întâlnim încă odată, pentru unii este prima întâlnire, în locașul, care poartă cu sfințenie numele marelui nostru înaintaș Antonie Plămădeală. De fiecare dată ne adunăm aici pentru ai consfinți numele în eternitate. Mitropolitul Antonie Plămădeală rămâne a fi un nume de cinste înscris în aria de slujire a Bisericii, Culturii și întregii spiritualități românești. Despre omul, scriitorul, istoricul și mitropolitul Antonie Plămădeală vom vorbi astăzi și o vom face asta cu invitații noştri”. Continue reading →

Rubrica Cronica vieţii ştiinţifice

Pe data de 5 iunie 2019, în urma deciziei membrilor Senatului Universităţii „Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Cahul, colegului nostru, profesorului Ion Şişcanu i s-a conferit titlul onorific Doctor Honoris Causa.

În Sala de festivităţi a Universităţii, în prezenţa unui public numeros (profesori, studenţi, prieteni ai domnului profesor) doamna Ludmila Chiciuc a prezentat Laudatio.

 Cu permisiunea autoarei, lector universitar Ludmila Chiciuc, publicăm în continuare textul Laudatio, expus de doamna lector în şedinţa festivă:

„Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Cahul, – a spus doamna Ludmila Chiciuc, – are deosebita plăcere şi onoare de a oferi astăzi titlul de Doctor Honoris Causa unei personalităţi ştiinţifice cu o contribuţie enormă în domeniul ştiinţei istorice şi unui eminent cadru didactic universitar, promotor consecvent şi inspirat al ideii de modernizare şi reformă în învăţământul universitar  din Republica Moldova și din spaţiul educaţional european – profesorului şi omului de ştiinţă Ion Șișcanu, primul rector al Universităţii de Stat „B.P. Haşdeu” din Cahul (1999-2006),  șef al Departamentului cercetare-dezvoltare al Ministerului Educației și Ştiinței (1999) și Ministru adjunct în cadrul Ministerului Educației al Republicii Moldova (august 2015-februarie 2016), director-adjunct al Institutului de Istorie al AȘM (2013-2015) și șef Secție Istorie contemporană a Institutului de Istorie (2016 – prezent), posesor a multor titluri didactice şi ştiinţifice, precum şi diverselor distincţii de stat. Continue reading →

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice

Pe data de 29 mai 2019, în Sala de conferinţe „Alexei Rău” a Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova a avut loc prezentarea publică a rezultatelor şi publicaţiilor Programului de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriilor victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”.

În cadrul manifestării, conf. univ. dr. Ludmila Cojocaru, secretar ştiinţific al Institutului de Cercetare şi Inovare (Universitatea de Stat din Moldova, USM), director de Proiect din cadrul Programului de Stat, a vorbit despre efortul depus de colaboratorii proiectului în vederea recuperării şi valorificării memoriei persoanelor deportate din raioanele din centrul Republicii Moldova (RM). În acelaşi timp dna Ludmila Cojocaru a evidenţiat însemnătatea deosebită a memoriei victimelor represiunilor staliniste, a istoriei orale, în cunoaşterea adevărului despre trecutul poporului nostru. În urma studiilor realizate, în calitate de editor, dna Ludmila Cojocaru a publicat trei volume de memorii şi studii de caz respective[1]. Continue reading →

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice

Miercuri, 29 mai 2019, Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Victimelor Comunismului şi Rezistenţei (Bucureşti) a inaugurat la Chişinău, în incinta Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei (MNIM), expoziţia foto-documentară „Rusaliile Negre: Deportarea în Bărăgan”.

Ceremonia de deschidere a Expoziţiei a fost deschisă de prof. univ., dr.-hab. Eugeniu Sava, directorul MNIM. Domnia sa a vorbit despre însemnătate cunoaşterii crimelor regimurilor comuniste, comise atât în URSS cât şi în România. În acest sens, Expoziţia „Rusaliile Negre. Deportarea în Bărăgan” este binevenită şi aduce multe informaţii inedite. Continue reading →

Rubrica: Polonyka

Pe data de 29 mai 2019, în incinta Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova (BNRM), a fost inaugurată expoziţia „Războiul rece. Scurtă istorie a lumii divizate”. Expoziţia a fost lansată de Ambasada Poloniei în Chişinău şi Institutul Polonez din Bucureşti. ES ambasadorul Poloniei în Chişinău Bartłomiej Zdaniuk, doctor habilitat în ştiinţe politice, a deschis Expoziţia, adresând cuvinte de salut celor prezenţi în sala BNRM. Apoi au vorbit dnii Paweł Sasanka şi Sławomir Stẹpień – autorii Expoziţiei, colaboratori ai Institutului Memoriei din Varşovia. Continue reading →

Rubrica Politica la zi

De la 24 februarie 2019 – ziua alegerii componenţii noi a Parlamentului RM -, până azi – 3 iunie 2019, (adică mai mult de trei luni de zile) în RM timpul a încremenit. După alegeri deputaţii nu au putut constitui o majoritate pentru a numi guvernul şi a nominaliza persoane în alte funcţii de stat. Nu e de mirare: în timp ce peste tot oamenii, inclusiv cei politici, sunt în plină activitate (în Ucraina are loc procesul de înlăturare a vechii conduceri, în România Dragnea a înfundat puşcăria, iar recent Papa Francisc a realizat un turneu istoric în Patria noastră, România; în Europa s-au desfăşurat alegeri în Parlamentul European, cu anumite schimbări în componenţa acestuia) etc., etc., numai la noi nimic nu se întâmplă, nimic nu are loc, totul a înţepenit. Nu vin oameni politici din alte ţări (guvernul nostru este doar unul „tehnic”), nu vin investitori, nimic-nimic. Asta la nivel înalt. Continue reading →

Rubrica Cronica vieţii ştiinţifice

Luni, 27 mai 2019, la Facultatea de Istorie şi Filozofie a Universităţii de Stat din Moldova a avut loc lansarea celui de-al doilea volum de documente[1], editate de istoricul din Bucureşti Mircea Stănescu. Născut în 1968, Mircea Stănescu a absolvit Facultatea de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1994) şi a susţinut teza de doctor la aceiași Universitate (1999).

Pe dl Mircea Stănescu l-am cunoscut la Simpozioanele de la Piteşti, organizate de dl profesor Ilie Popa. Acolo am discutat cu dumnealui diverse aspecte ale terorii comuniste, atât în URSS, cât şi în România comunistă. „Fenomenul Piteşti” a fost unul deosebit în peisajul concentraţionar al regimului comunist român. Numita reeducare a fost în realitate un fel de tortură fizică şi psihică faţă de prizonierii lagărului, menită să distrugă personalitatea umană. Continue reading →

Cu prilejul participării la Conferinţa ştiinţifică internaţională „Sudul Ucrainei: dimensiunile etnice, istorice, lingvistice, culturale şi religioase”, am avut posibilitatea să vizităm Muzeul contrabandei, situat pe strada Katherinivska, nr. 6.

Este un muzeu unic în felul său, consacrat contrabandei – activităţii, îndreptate împotriva deciziilor administrative sau guvernamentale. Exponatele Muzeului demonstrează că contrabanda şi lupta cu acest fenomen a început mai devreme de a fi întemeiat oraşul Odesa. Administraţia ţaristă a angajat cazaci, care contracarau contrabanda, fiind remuneraţi pentru aceasta cu 25 % din valoarea mărfurilor confiscate. Ecaterina a II-a a decis să renunţe la serviciile cazacilor. Atunci chiar ei, cunoscând bine toate secretele activităţilor de trafic, au preluat această meserie. Continue reading →

1.      Incendii

În mai au bântuit incendiile, numite „forestiere”, în foarte multe regiuni şi autonomii ale Federaţiei Ruse (FR). Televiziunile centrale au fost nevoite să informeze populaţia despre aceste dezastre, numite „naturale”. De ce „naturale” dacă de fiecare dată prezentatorii ştirilor vorbeau despre „factorul uman”, adică oamenii au fost (sunt) acei factori, care dau foc la grămezile de gunoi, la iarba uscată sau la paie etc. Iată cronica incendiilor din mai 2019:

1. 3 mai 2019. În FR continuă incendiile forestiere. Pompierii au reuşit să stingă 148 focare de incendii de pe o suprafaţă de peste 40 000 de hectare. Incendiile continuă în Zabaikalia, regiunea în care au ars peste 100 de case. La stingerea incendiilor au fost folosite două avioane. Situaţia continuă a fi complicată şi în Bureatia şi regiunea Amur, în care, în două raioane a fost introdusă starea de urgenţă[1]. Continue reading →