Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice

Moto: Aşa cum un copil nu poate avea două mame,

tot aşa un popor nu poate avea două limbi

(din spusele la Masa rotundă)

În perioada 17-18 mai 2019, în incinta Universităţii Naţionale de Marină din Odesa (UNMO), şi-a desfăşurat lucrările cea de-a şaptea ediţie a Conferinţei ştiinţifice internaţionale cu genericul „Sudul Ucrainei: dimensiunile etnice, istorice, lingvistice, culturale şi religioase”. Însufleţitorul şi organizatorul evenimentului ştiinţific este prof. univ., dr.-hab. Nicolae Mihailuţa, şeful Catedrei de istorie a Ucrainei, disciplinelor de drept şi lingvistice a UNMO.

Deschiderea Conferinţei a avut loc în Sala de festivităţi a UNMO. Participanții la Conferinţă au fost salutaţi de profesorul Serghei Rudenco, rectorul UNMO. Între vorbitori a fost şi Consulul general al României în Odesa, dr. Emil Rancea.

În cadrul Conferinţei a fost desfăşurată  Masa rotundă cu genericul „Limba, Biserica, Eroii: problemele şi experienţa în calea integrării europene”. În lumina evoluţiilor din Ucraina (interzicerea folosirii limbii ruse în organele de stat, lupta pentru consolidarea Bisericii Ortodoxe Ucrainene, alegerea preşedintelui Ucrainei Vladimir Zelenski etc.), discuţiile în cadrul Mesei rotunde au fost aprinse, opiniile fiind de multe ori diverse. Tonul discuţiilor l-a dat dl Serghei Grineveţki, cetăţean de onoare al Odesei şi regiunii Odesa, care şi-a expus punctul de vedere referitor la statutul limbii ruse, la situaţia Bisericii din Ucraina şi, în mod special – în Odesa şi regiunea Odesa. Continue reading →

Între 10 şi 12 mai 2019, în incinta Bibliotecii Universităţii din Oradea şi-a desfăşurat lucrările Sesiunea Ştiinţifică Internaţională cu genericul „Românii din Balcani (sec. al VIII-lea – sec. al XXI-lea”, organizată de Academia Oamenilor de Ştiinţă din România (AOŞR), Secţiunea Ştiinţe Istorice şi Arheologie.

Deschiderea lucrărilor Sesiunii a avut loc în Sala de Conferinţe a Bibliotecii Universităţii din Oradea. Dl prof. univ. dr. Mihai Drecin, membru corespondent al AOŞR, gazda evenimentului, a oferit cuvântul rectorului Universităţii din Oradea, prof. univ. dr. ing. hab. Constantin Bungău, care a salutat participanţii la Sesiune, dorindu-le succes.

A urmat dl Ioan Mihaiu, prefectul Judeţului Bihor, care, de asemenea, a adresat cuvinte de salut celor prezenţi în sală. Mesaje de salut au fost rostite de prof. univ. dr. Ion Solcanu, preşedintele Secţiunii Ştiinţe Istorice şi Arheologie, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, prof. univ. dr. Ioan Horga, decanul Facultăţii de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, prof. univ. dr. hab. Sorin Şipoş, director al Şcolii Doctorale în Istorie, director al Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir” din Oradea şi alţii.

La încheierea părţii oficiale solista Ansamblului de cântece şi dansuri populare „Bihorul” din Oradea, dna Ioana Urs a interpretat cântecul popular aromânesc „Ny dzuă di sârbâtoare”. Continue reading →

Rubrica: Federaţia Rusă: cu ochii pe ea

Îndemnul rămâne acelaşi: „Putin nu trebuie nici iubit şi nici urât, ci doar înţeles pentru a putea analiza lucid situaţia, pentru a putea construi o strategie şi o tactică utile intereselor noastre” (Vasile Ernu).

Abrevieri:

FR – Federaţia Rusă

RM – Republica Moldova

1.   Generalităţi

1. De mult timp am observat, dar am vrut să verific. Aşa şi este: asistenţa tehnică (microfoanelor, difuzoarelor etc.) în timpul convorbirilor (mese rotunde, conferinţe de presă etc.) preşedintelui FR Vladimir Putin este de producţie străină. De pildă, pe data de18 aprilie 2019, V. Putin a avut o întrevedere cu oameni de afaceri francezi. El a vorbit la microfon, de producţie… germană – Bosch[1]. De ce? Oare chiar nu sunt capabili ruşii să producă microfoane şi difuzoare proprii? Continue reading →

Reîntregirea naţională: iluzie sau realitate?

Dacă-i iluzie, cum scăpăm de ea? Dacă-i realitate, cum o realizăm?

Chișinău, Masă rotundă, 24 aprilie 2019

Pe 24 aprilie 2019, în incinta Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi”, şi-a desfăşurat lucrările Masa rotundă cu genericul de mai sus.

După prezentarea unei informaţii, referitoare la situaţia românismului din Republica Moldova după alegerile parlamentare din 24 februarie a.c., au început dezbaterile.

Pe marginea subiectului abordat au vorbit: dnii Boris Volosatâi, directorul Liceului „Gheorghe Asachi”, prof. univ., dr. hab. Mihai Patraş, membrul corespondent al Academiei de Ştiinţe din Moldova Nicolae Dabija, poet, redactor-şef al săptămânalului „Literatura şi Arta”, istoricul Anatol Ţăranu, profesorul Vasile Grozavu, sociologul Constantin Lazăr, prof. uni., dr. hab. Nicolae Osmochescu, poeta Teodora Rotaru, istoricul Andrei Groza, prof. univ., dr. hab. Ion Şişcanu, agronomul Gheorghe Sârbu (Hânceşti), consilierul municipal Igor Călin, liderul Partidului Democraţia Acasă Vasile Costiuc, Andrei Iurie-Apostol (PNL) şi alţii.

După încheierea dezbaterilor a fost luată decizia de a oferi Mesei rotunde statut permanent. Pentru organizarea următoarelor şedinţe ale Mesei rotunde a fost ales un Comitet de coordonare, format din 11 persoane.

Publicăm mai jos textul discursului, rostit în cadrul Mesei rotunde.

a. p.

În 2018 s-au împlinit 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria-mamă, România. Aniversarea centenară a fost un bun prilej pentru a analiza contextul istoric, în care s-a produs marele eveniment, dar mai ales consecințele benefice ale acestui act istoric, în special – pentru basarabeni. Cu prilejul Centenarului Unirii au avut loc diverse manifestări ştiinţifice, comemorative, cultural-artistice, s-au făcute destule declaraţii politice. Pentru prima dată problemele Republicii Moldova, dar şi a comunităţilor româneşti din afara României, au fost discutate în Parlamentul European (4-5 septembrie 2018). Continue reading →

Recenzie

În regimurile totalitare propaganda ideologică are un rol deosebit. Menirea ei este de a îndoctrina masele, de a le „convinge” de „justeţea” politicii, promovate de regimul de la conducere. Propaganda joacă un mare rol în formarea „omului nou”, devotat partidului de la putere. Tot propaganda impune o „moralitate” pentru societatea, supusă puterii politice.

România a cunoscut practica totalitarismului de stânga, cea a comunismului, impus de forţele militare sovietice după invadarea acesteia în august 1944. În acel an Partidul comunist român era prea puţin numeros pentru a putea acapara întreaga putere. A fost nevoie de timp, pentru a se „întări”. Iată de ce URSS a acceptat o perioadă de „coexistenţă” între monarhie şi comunişti. Dar „coexistenţa” nu a durat prea mult: la 30 decembrie 1947 regele Mihai a fost obligat să abdice de la tron şi să părăsească România. „Democraţia populară” a învins şi conducerea ţării, fidelă URSS, a promovat politici economice, sociale, culturale etc., asemănătoare celor din Ţara Sovietelor.

Dar dominaţia sovietică în România nu a fost de prea lungă durată. În URSS însăşi s-au schimbat multe priorităţi. La 5 martie 1953 a murit dictatorul I. Stalin, iar în martie 1956, în cadrul Congresului al XX-lea al PCUS, într-o şedinţă închisă, noul lider de la Kremlin, Nikita Hruşciov, a condamnat crimele comise de clica lui Stalin. În URSS începuse numitul „dezgheţ” hruşciovian. Oficial, Kremlinul a declarat că respectă dreptul ţărilor-surori din cadrul lagărului socialist de a-şi formula şi promova politici proprii, în interesul popoarelor şi cauzei comunismului mondial. Continue reading →

Despre victoria lui Vladimir Zelenski am scris într-un articol, publicat pe data de 18 martie 2019[1]. Am arătat care au fost factorii, care l-au propulsat în potenţialii învingători ai cursei prezidenţiale. Iar duminică, 21 aprilie 2019, Vl. Zelenski a fost primul.

Printre primii care l-au felicitat a fost şi preşedintele R. Moldova (RM), dl Igor Dodon. Bravo, aşa e bine.

După ce l-a felicitat şi şi-a exprimat convingerea că dl V. Zelenski va contribui la „prosperarea în continuare a Ucrainei în beneficiul poporului său”, dl Igor Dodon şi-a exprimat speranţă ca în cel mai scurt timp să aibă posibilitatea de a se vedea cu nou alesul preşedinte al ţării vecine şi va discuta „agenda relaţiilor bilaterale”[2].

Ce ar fi de spus? Continue reading →

Ieri, 18 aprilie 2019, în Librăria din Centru, a avut loc prezentarea/lansarea volumului „Istoria Gărzii de Fier. Un fascism românesc”, semnat de istoricul francez de origine română Traian Sandu.

Volumul dlui Traian Sandu cuprinde o Prefaţă, semnată de cunoscutul istoric Catherine Durandin, Introducere, şapte părţi, concluzii, anexe, surse bibliografice[1].

Autorul expune ceea ce zicem noi „Istoriografia problemei” şi constată că „niciuna din lucrările de până la monografia de faţă, nu a îndeplinit studiul arhivelor cu abordările teoretice cele mai recente ale fascismului” (p. 15).

Traian Sandu a prezentat sursele arhivistice folosite, a descoperit în arhivele din România documente noi, ceea ce i-a permis redactarea monografiei de faţă. În linii mari, cartea poate fi compartimentată convenţional în patru părţi: geneza Mişcării legionare, activitatea ei, anihilarea/distrugerea ei şi moştenirea lăsată de aceasta. Continue reading →

Vineri, 5  aprilie 2019, în incinta Gimnaziului „V. Burduja” din satul Şeptelici, raionul Soroca, a avut loc lansarea cărţii „Soarta familiei Curoş. Povestire”, autorul volumului fiind domnul Pavel Curoş, originar din acest sat, care în vara anului 1949, împreună cu părinţii, fraţii şi surorile, a fost deportat în Siberia.

Evenimentul a fost deschis de dl Aureliu Haric – profesor de istorie, directorul Gimnaziului. Domnia sa a salutat oamenii, prezenţi la eveniment: dna Victoria Andriuţă, primar al satului Şeptelici, specialiştii din Direcţia de Învăţământ Soroca, consilieri locali, cadrele didactice, elevii, rudele autorului etc.

După cuvintele de salut, dl Aureliu Haric a propus ţinerea unui moment de reculegere în memoria consătenilor deportaţi de regimul sovietic în Siberia, din care mulţi nu s-au mai întors la baştină.

Dna Natalia Gheorghiţă, bibliotecara Gimnaziului şi moderatoarea evenimentului, a oferit cuvântul elevilor care au prezentat poezii pe tema deportărilor staliniste. Continue reading →

Rubrica: Federaţia Rusă: cu ochii pe ea

1. La 28 februarie, în suburbia Moscovei, Kolomna, s-a prăbuşit un avion de mici proporţii, privat. A murit pilotul (52 de ani) şi pasagerul. Avionul a căzut pe o casă[1].

2. În noaptea de la 28 februarie spre 1 martie, o localitate din Daghestan a fost cuprinsă de flăcări. A ars ¼ din casele localităţii. Nu s-au înregistrat victime umane. Pierderile materiale sunt considerabile. Cauza (probabilă) a incendiului: „de la o scânteie s-a aprins o scârtă de fân”, flăcările trecând asupra construcţiilor[2].

3. În noaptea de la 2 spre 3 martie, într-o localitate din regiunea Vladimir, flăcările au cuprins o casă, construită din bârne. Incendiul a fost văzut de poliţistul-sectorist, Alexei Kloceaniuk. El s-a aruncat în interior, a scos din casa cuprinsă de flăcări doi copii, pe mama acestor şi, în sfârşit pe tatăl copiilor. La scurt timp după evacuarea oamenilor a explodat balonul cu gaz. Din fericire – nu s-au înregistrat victime. Casa a ars definitiv[3]. Continue reading →

Luni, 25 martie 2019, în cadrul Facultăţii de Istorie şi Filozofie a Universităţii de Stat din Moldova (USM) a avut loc lansarea celui de-al treilea volum, întitulat „Represiunile şi deportările găgăuzilor. 1940-1941, 1944-1952”[1], semnat de dl Constantin Kurdoglo. 

Născut în 1957, în satul Baurci, raionul Ceadâr-Lunga, dl Constantin Kurdoglo a fost pasionat de cercetarea trecutului tragic al basarabenilor, în special – al găgăuzilor, în anii regimului comunist de ocupaţie. Motivul ce l-a determinat puternic pe autorul cărţii lansate a fost deportarea în regiunea Arhanghelsk, în 1941, a bunelului dumnealui – Ilie Kurdoglo, care fusese primar al satului Baurci (până la raptul Basarabiei, nordului Bucovinei, Ţinutului Herţa de către URSS, în iunie 1940).

Din proprie iniţiativă, dl C. Kurdoglo a studiat diverse subiecte: istoria bisericii din satul natal, Foametea din 1946-1947 din Basarabia, în special – din partea de sud a regiunii, şi, bineînţeles – politica represivă a bolşevicilor faţă de populaţia băştinaşă a Basarabiei. Autorul cărţii lansate a intervievat sute de supravieţuitori ai dramaticilor timpuri, a selectat fotografii, documente doveditoare, documente de arhivă etc., a examinat soarta fiecărei familii deportate. În plus, pentru a se documenta la faţa locului, dl C. Kurdoglo a călătorit destul de mult – în regiunea Arhanghelsk, în Altai, pe insulele Soloveţk, Federaţia Rusă. În altă ordine de idei, dl C. Kurdoglo a vizitat de două ori Sfântul Munte Atos. În rezultat, C. Kurdoglo a scos de sub tipar, în marea majoritate a cazurilor – pe cheltuială proprie, un şir de volume, ce prezintă interes nu doar pentru descendenţii familiilor deportate, ci şi pentru specialiştii din domeniu. Volumele publicate sunt în limba rusă, titlurile traduse în română ar fi: „Istoria bisericii Sfântul Nicolae din s. Baurci” (2008); „Represiunile şi deportările în masă ale locuitorilor satului Baurci. 1940-1951” (2009); „Foametea în Găgăuzia. 1946-1947” (2010); „Baurci. 1812-2012” (2012); „Găgăuzii pe Sfântul Atos” (2014); „Represiunile şi deportările găgăuzilor. 1940-1941, 1944-1952” (2016). Iată că acum şi volumul trei, consacrat deportărilor, a fost publicat şi lansat în faţa istoricilor de la USM.

Continue reading →