Stimaţi prieteni,

Am primit prin poşta electronică articolul mai de jos, redactat de dl Anatolie Munteanu, veteran al războiului ruso-moldav din 1992.

Dl A. Munteanu a participat la lupte, a fost martor ocular la tot ce s-a întâmplat în acele luni tragice pentru tânărul stat Republica Moldova. Acum dl colonel Munteanu este domiciliat la Bucureşti. Este autorul mai multor studii, referitoare la Războiul de pe Nistru. Este doctor în ştiinţe, membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.

Nu am intervenit în textul de mai jos. Este expusă poziţia unui apărător demn al Neamului din care face parte. Sunt gânduri şi constatări făcute după ani de documentări, analize, meditaţii.

Articolul merită citit.

Replici, obiecţii, sugestii le puteţi trimite pe următoarea adresă:

anatol_petrencu@yahoo.com

2 martie 2016

A.P.

CONSECINȚELE TRĂDĂRII ÎN RĂZBOIUL DE LA NISTRU

În primăvara anului 1992, prima rafală de mitralieră la Cocieri-Dubăsari, a produs moartea unor oameni pașnici și începutul în ceea ce în istorie va rămâne ca Războiul pentru independența și integritatea Republicii Moldova. Cu acest prilej, an de an, în ultimul sfert de veac, la 2 martie, românii basarabeni și cei transnistreni, deopotrivă, comemorează Ziua memoriei, zi cu flori și cu tristețe și revoltă, pe undeva însă și resemnați, actul de acum 24 de ani, când, sfidând democrația europeană, mercenarii ruși, năimiți de prin toate colțurile incomensurabilului spațiu exsovietic au năvălit peste Moldova suverană ca să combată ”fascismul românesc” și să ”salveze” chipurile, socialismul, în fapt, pentru a restaura fostul imperiu care începuse să scârțâie grav, din toate încheieturile, ca o corabie putredă, fără perspectivă, care se scufundă în apele adânci ale oceanului. Continue reading →

În toamna anului trecut, în cadrul unei conferinţe ştiinţifice internaţionale, i-a spus unui coleg din Odessa că în confruntarea cu Rusia, Ucraina va ieşi victorioasă pentru că are o unitate de sute de ori mai puternică decât oricare unitate militară. Această unitate se numeşte „95 kvartal” [„Cartierul 95”]. Este vorba de un colectiv de artişti umorişti din Kiev, care ridiculizează fără milă realităţile triste din ţara vecină, dar nu scapă nici o ocazie să atace, cu mijloace specifice genului, politica imperială a Kremlinului. Cu toate acestea, sunt invitaţi pe scena din Kiev artişti cunoscuţi din Rusia, unii din ei chiar se prezintă în scenă şi sunt aplaudaţi de spectatori (Nicolai Baskov, de exemplu).

În diversele spectacole politice rolurile sunt interpretate de artişti de excepţie. Nu scapă de critică nici preşedintele Ucrainei, nici primul ministru, nici primarul Kievului, dar nici liderii opoziţiei. Nu este trecută cu vederea situaţia din Crimeea, anexată de Federaţia Rusă, situaţia din regiunile separatiste etc. Continue reading →

În prezent (2015-2016) se vorbeşte şi se scrie cu mult mai mult decât în trecut despre unirea Republicii Moldova (RM) cu România. Catalizatorul discuţiilor privind Unirea a fost furtul unui miliard de euro din băncile RM. Furtul miliardului de euro a dus la ridicarea preţurilor la medicamente, la mărfuri de import, apoi şi la cele autohtone. Asta în situaţia aceloraşi salarii, pensii, indemnizaţii şi a deselor schimbări guvernamentale. Luate împreună, aceste fapte au dus la revolte în masă, critica fiind îndreptată împotriva actualii guvernări, bazate pe cele trei partide învingătoare în alegerile parlamentare din 2014 –PLDM, PDM, PL. Continue reading →

Moto: „O realizare şi o mare bucurie pentru mine este apariţia romanului „Trandafirul pustiului”, la care am lucrat mult, cu pasiune şi încredere.”

Claudia Partole

În 2015 Claudia Partole a publicat romanul „Trandafirul pustiului”[1], având ca temă centrală condamnarea la moarte prin crucificare a lui Isus Hristos (în anul 33). Cei care l-au condamnat la moarte au fost arhiereii și bătrânii poporului iudeu. Cauza condamnării: Isus s-ar fi declarat împărat al iudeilor, fapt care, conform tradiţiilor de atunci, era pedepsit cu moartea. Dar decizia liderilor iudei nu putea fi realizată fără consimţământul prefectului [guvernatorului] Romei în Iudeea [în anii 26-36] Pilat din Pont (în limba latină – Pontius Pilatus). Continue reading →

Paginile tragice ale istoriei basarabenilor, una din ele fiind deportările populaţiei în regiunile îndepărtate ale URSS, rămân în actualitate. Istorici, scriitori, publicişti, urmaşi ai celor deportaţi continuă să cerceteze tema deportărilor şi deportaţilor, depunând eforturi pentru a acoperi spaţiile „albe” (corect ar fi – negre) ale istoriei noastre recente.

Domnul Nicolae Dabija este unul din intelectualii de vază ai românilor, care a acordat o atenţie deosebită temei deportărilor. Cartea domniei sale „Tema pentru acasă” este cea mai citită lucrare în Republica Moldova (o confirmă datele statistice), este tot atât de mult citită dincolo de Prut, dar şi în traducere, în Franţa, Croaţia, Bulgaria etc. Continue reading →

Pe doamna Valeria Florea-Dascăl am cunoscut-o în cadrul  Salonului Internaţional de Carte (SIC) din Chişinău, ediţia 2015. În faţa unui numeros public, doamna Valeria Florea-Dascăl şi-a prezentat noua dumneaei carte, întitulată „Caznele”[1]. Pentru cartea prezentată, juriul SIC a oferit autoarei un premiu binemeritat, numit ”Memoria neamului”.

„Caznele” este o carte multe-aspectuală. Autoarea a realizat cercetări de genealogie a rudelor dumneaei, a scris rânduri cutremurătoare despre părinţi. Astfel, fiind în ospeţie la mătuşa sa, Ana Macrinici-Barbăroşie, învăţătoare în satul Hârtopul Mic, raionul Criuleni, în iunie 1941, mama autoarei, elevă în clasa a cincea, Parascovia Şatrava-Florea a fost luată de-a valma [fără a fi în lista deportaţilor] şi trimisă în Siberia (p. 34). Continue reading →

În cadrul celei de-a 3-a şedinţe a Clubului Istoricilor din Republica Moldova (CIRM), care a avut loc marţi, 19 ianuarie 2016, în incinta Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Chişinău, au fost discutate problemele întăririi Independenţei de Stat a Republicii Moldova (RM), luptei cu separatismul tiraspolean şi cel găgăuz, cu Coloana a V-cea din RM. Invitatul CIRM a fost dl General Ion Costaş, autorul unui impresionant volum de memorii, analize, documente, publicat în limba rusă, română[1] şi, recent, în limba engleză.

După o scurtă prezentare a autorului cărţilor – Transnistria. 1989-1992. Cronica unui război „nedeclarat”, cuvânt i s-a oferit dlui Ion Costaş. Domnia sa a vorbit despre familia din care se trage. Tatăl dumnealui a fost ostaş în Armata română, căzut prizonier la ruşi în luptele de la Cotul Donului, ţinut în lagăre de muncă „Karlag” până în 1948. A fost lăsat la vatră, iar în 1949 – deportat cu întreaga familie în Kazahstan sub pretextul că ar fi fost „chiabur”. S-a întors la satul sau natal Ţăregrad, raionul Drochia cu familia abia în 1958. Continue reading →

Rubrica: Polonyka, 2016

Distinsul istoric polonez, prof. univ., dr. hab. Adam Burakowski, colaborator al Institutului de Studii Politice al Academiei de Ştiinţe a Poloniei a prezentat ieri, 21 ianuarie 2016, o prelegere publică referitoare la concepţia de politică externă a Poloniei.

Domnul profesor Adam Burakowski este cunoscut specialiştilor români datorită unor studii de istorie a comunismului românesc, publicate şi în traducere în limba română. Este vorba de volumul „Dictatura lui Nicolae Ceauşescu. 1965-1989. Geniul Carpaţilor”[1]. Din spusele autorului, în curând va ieşi de sub tipar a doua ediţie a monografiei dumnealui, completată şi actualizată. Va fi un bun prilej pentru a o prezenta publicului larg cititor din Republica Moldova.

Împreună cu dl Marius Stan, dl Adam Burakowski a publicat o altă lucrare, întitulată „Kraj smutny, pelen humoru. Dzieje Rumunii po 1989 roku” [„O țară tristă, plină de umor. Istoria României după anul 1989"], publicată la Varşovia, în 2012[2]. Continue reading →

Am aflat vestea tristă: a decedat profesorul universitar, doctorul habilitat în ştiinţe istorice Eugeniu Certan.

Profesorul Eugeniu Certan s-a născut la 1 august 1928 în comuna Baccealia, judeţul Ismail, într-o familie de intelectuali.

A absolvit şcoala de cultură generală în oraşul Ismail, după care a făcut studii la Universitatea de Stat din Moldova, fiind absolventul primei promoţii de istorici (1951). A predat istoria în şcolile de cultură generală din Orhei şi Soroca, apoi a lucrat în calitate de lector la Universitatea Pedagogică „Alecu Russo” din Bălţi (1951-1957).

E. Certan a lucrat apoi în calitate de cercetător la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1960-1965, 1978-1980); a îndeplinit funcţia de secretar ştiinţific al institutului dat (1965-1969), precum şi cea de şef de secţie (1969-1978). În 1969 E. Certan a susţinut teza de doctor în ştiinţe istorice. Continue reading →

Rubrica: Moldova mioritică…

Sărutatul (pupatul) este o chestiune intimă, neafişată, de obicei. Părinţii ne-au iubit cu adevărat, s-au sacrificat pentru noi, dar dragostea lor faţă de noi nu şi-au afişat-o niciodată. Pe mine tata nu m-a sărutat niciodată. Poate mama, când eram mai mic, dar nu ţin minte. Când crescusem mare, bineînţeles – nu. În familie nu am avut obiceiul pupatului.

Acum, ajunşi la o anumită vârstă, la întâlniri cu rude, prieteni, colegi din afara RM, ne pupăm pe obraji. Pupatul ca parte componentă a salutului.

Există, observăm, şi un altfel de pupat. Unul zgomotos, afişat public, gest de „dragoste” faţă de anumite persoane politice. Câte pupături de acest fel a încasat dl Mircea Snegur fiind preşedinte al RM! Pupături, ştergare unul peste altul, legate pe umeri, colaci, flori şi busuioc. Continue reading →