Rubrica: Moldova criminală- 2015

Portalul de ştiri Unimedia şi-a informat cititorii[1] că pe data de 18 decembrie 2015, seara, la 17:25, cinci indivizi, cu măşti pe faţă, cu pistoale şi ciocane, au tăbărât asupra unui magazin din centrul centrului capitalei Republicii Moldova (RM), oraşul Chişinău, magazin din preajma străzii pietonale. Bandiţii au bătut paznicii, au spart vitrinele, au luat ceasurile de aur şi s-au făcut nevăzuţi. Ştirea tristă a fost confirmată de ofiţerul de presă al Direcţiei de Poliţie Chişinău, dna Natalia Stati.

Nu am citit sau auzit comentarii asupra acestui caz şi nici declaraţii din partea poliţiei privind prinderea bandiţilor. Păcat. Ce ar fi de spus? Continue reading →

Rubrica: Polonyka, 2015

Astăzi, 14 decembrie 2015, în incinta Muzeului Naţional de Istorie, Sala Albastră, a avut loc lansarea volumului de studii şi documente „Polonezii în Moldova. Istorie şi contemporaneitate. Culegere de studii şi documente”[1].

Festivitatea a fost deschisă, apoi moderată de directorul Muzeului Naţional de Istorie, dr.-hab. în istorie, Eugen Sava. După un scurt discurs de salut, domnia sa a oferit cuvântul Excelenţei sale domnului Ambasador al Poloniei în R. Moldova Artur Michalski. Domnia sa a vorbit despre importanţa cunoaşterii relaţiilor istorice dintre polonezi şi locuitorii actualei R. Moldova, despre activitatea comunităţilor poloneze în statele vecine, în cazul de faţă – România, cu precădere – Basarabia sau actualmente – R. Moldova. Continue reading →

Rubrica: „Istoria în actualitate: o cronică a principalelor evenimente” (7)

Marţi, 8 decembrie 2015, în incinta Sălii Europene a Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova, a avut loc cea de-a doua şedinţă a Clubului Istoricilor din Chişinău (CIC).

Invitatul CIC a fost dl dr. Vasile Şoimaru, autorul volumului „Românii din jurul României”, a vorbit în faţa celor prezenţi despre elaborarea, realizarea şi promovarea acestui ambiţios proiect istorico-cultural şi ştiinţific.

În una din călătoriile în zona munţilor Caucaz, unde sunt localităţi populate cu români din Basarabia (unii îşi zic „moldoveni”), şi unde a fost prezentată cartea „Românii din jurul României”, în discuţii cu localnicii de acolo, dlui Vasile Şoimaru i s-a spus că la Cotul Donului au murit mulţi români şi că ar fi cazul să viziteze acele locuri. Această sugestie l-a inspirat pe dl V. Şoimaru, care chiar de acolo a mers spre Don, în locul unde râul coteşte spre vest. A fost prima dumnealui deplasare, după care au urmat încă două. Continue reading →

Rubrica: „Istoria în actualitate: o cronică a principalelor evenimente” (6)

Nu, istoria nu se repetă aşa cum am putea re-începe o experienţă chimică. Istoria se repetă ca o farsă (o comedie uşoară) a trecutului. Fiind multe-aspectuală, şi farsele istoriei sunt diferite: unele sunt comice, altele – dramatice. Cele dramatice se pot transforma în tragice dacă nu le vom opri la timp. Mă refer la noi, la societatea civilă din Republica Moldova (RM) şi la gestul ieşit din comun al deputatului PSRM Vladimir Bătrâncea, care în plenul Parlamentului, în faţa camerelor de luat vederi, astăzi, 10 decembrie 2015, a rupt o hartă istorică, difuzată în şcoli legitim, conform deciziei Ministerului Educaţiei din Republica Moldova. Continue reading →

Rubrica: „Istoria în actualitate: o cronică a principalelor evenimente” (5)

Ieri, 8 decembrie 2015, în Cimitirul Central de pe strada Armenească, a fost dezvelit un monument în memoria basarabenilor căzuţi pe câmpurile de luptă şi pe mare în războiul purtat de Rusia împotriva Japoniei, în anii 1904-1905.

Iniţiatorul şi promotorul acestui proiect deosebit de important pentru basarabeni este rectorul Academiei de poliţie „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, colonel, dr. Simion Carp. Câteva luni în urmă, în cadrul Academiei „Ştefan cel Mare” şi-a desfăşurat lucrările o conferinţă ştiinţifică consacrată războiului ruso-japonez din 1904-1905. În cadrul acestui eveniment ştiinţific au fost expuse comunicări, bazate pe cercetări istoriografice şi arhivistice, au fost dezbătute anumite subiecte şi au fost trase concluzii, bazate pe documente, fapte, statistici, informaţii din presă. În rezultat, a fost constituită o bază ştiinţifică solidă – argument pentru ridicarea unui monument în memoria consângenilor noştri, răpuşi în Extremul Orient. Continue reading →

Rubrica: „Istoria în actualitate: o cronică a principalelor evenimente” (4)

1. 1 decembrie 2015 la Chişinău

1 decembrie este sărbătoarea naţională a tuturor românilor: la 1 decembrie 1918, prin decizia Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, România a devenit în stat întregit. S-a împlinit visul unor întregi generaţii de intelectuali şi patrioţi români de a vedea poporul în cadrul aceleiaşi ţări.

Data de 1 decembrie a fost marcată şi la Chişinău. Ca o zi de sărbătoare. Românii basarabeni s-au felicitat cu acest prilej. Despre unirea Republicii Moldova cu România, ca o acţiune reparatorie şi ca o posibilitate de progres politic, economic, social, cultural etc. pentru naţiunea română reîntregită se vorbeşte tot mai mult. Un grup numeros de intelectuali a semnat un Apel către conducătorii celor două state româneşti ca aceştia să demareze procesul de reîntregire a poporului român (documentul a fost publicat în săptămânalul „Literatura şi Arta”[1]). Continue reading →

Rubrica: Publicistică, 2015

Acum câţiva ani, am avut o vizită de documentare în Canada. Acolo l-am cunoscut pe dl Nicolae Pop, un om cu un destin deosebit. De atunci până în prezent ţinem legătura prin poşta electronică, domnia sa trimițându-mi ceea ce consideră demn de avut în vedere. Unul din mesajele recente s-a referit la unele aspecte ale vieţii cotidiene a japonezilor. Citisem materialul şi-l lăsasem în arhiva electronică.

Realităţile din R. Moldova, în special – cele din Chişinău, însă, mă fac mereu să revin la modul de viaţă al japonezilor şi cel am concetăţenilor noştri din Republica Moldova (moldoveni).

Primul moment.

Japonezii:

„Elevii şi profesorii japonezi au program de curăţenie obligatoriu în şcoli şi licee. Ei participă împreună în fiecare zi timp de 15 min. la un program de curăţenie generală în liceele şi şcolile frecventate. Datorită acestui fapt, noua generaţie are deja grijă faţă de păstrarea, respectarea ordinii şi curăţeniei, lucruri care cu timpul devin absolut necesare, deja în activitatea lor viitoare”. În materialul trimis de dl. N. Pop sunt imagini care demonstrează cum lucrează japonezii la curăţirea unui veceu. Cu regret, nu pot plasa imaginea şi pe blogul subsemnatului).

Moldovenii:

Noi suntem ţara cu cele mai puţine veceuri moderne (în comparaţie cu alte state europene). Altfel spus: majoritatea veceurilor noastre sunt în spatele caselor, în fundul grădinilor. Liceele şi gimnaziile din R. Moldova (cu doar câteva excepţii) au veceurile afară, din timpul URSS, cu mult clor, [veceuri] ce sunt folosite de copii, atât pe timp de vară, cât şi în timpul iernii, când avem zile suficient de friguroase.

La oraşe, în instituţiile publice (universităţi, cinematografe, teatre, licee, benzinării, cafenele etc.) veceurile sunt cele din perioada sovietică (cu anumite excepţii, bineînţeles). Ceea ce voi scrie, ştie toată lumea: după folosirea veceului, mulţi concetăţeni „uită” să tragă apa după ei. Nu mai vorbesc de folosirea periei, special lăsate lângă budă.

Al doilea moment.

Japonezii: Continue reading →

Stimaţi prieteni,

În 1939, dornică de răzbunare şi de noi cuceriri teritoriale, Germania nazistă a semnat cu URSS un Tratat de neagresiune, însoţit de un Protocol adiţional secret, prin care cele două puteri ale timpului au împărţit între ele Europa de est. La 1 septembrie 1939, fără a declara război, în bună înţelegere cu URSS, Germania a atacat Polonia. La 6 septembrie România a declarat că este echidistantă faţă de conflictul militar, altfel spus – a declarat neutralitatea. La 17 septembrie 1939 în războiul, devenit mondial, s-a implicat şi URSS, ocupând voievodatele de est ale Poloniei.

În 1940, imediat după ce Germania a înfrânt Franţa, la 28 iunie 1940, ameninţând România cu aplicarea forţei militare, URSS a smuls din trupul ţării Basarabia, nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa, câteva insule de la gurile Dunării.

Fiind ameninţată de colosul de la est, la 22 iunie 1941, în alianţă cu alte state europene şi asiatice, Germania nazistă a decis să atace URSS şi să distrugă militar bolşevismul. Folosindu-se de acest prilej, România s-a implicat în război pentru a-şi elibera teritoriile şi populaţia, ocupate de sovietici un an mai devreme. Conducătorul Statului, generalul Ion Antonescu a declarat: „Ostaşi! Vă ordon: treceţi Prutul!.. Dezrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi… Ostaşi, înainte! Să luptaţi pentru dezrobirea fraţilor noştri, a Basarabiei şi Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vieţii şi căminelor batjocorite de păgânii cotropitori…” Deja în luna iulie 1941 nordul Bucovinei şi Basarabia au fost eliberate. Dar istoria războaielor nu a cunoscut cazuri, când o armată, aflată în ofensivă, se opreşte la frontiera ţării. Luptele sunt duse până la victorie, soldată cu tratat de pace. În aşa situaţie s-a aflat şi România în 1941: logica evenimentelor, interesele naţiunii, angajamentele internaţionale, au obligat-o să înainteze peste Nistru şi să poarte operaţiuni militare la est de acest fluviu-frontieră a ţării. Aceasta în pofida unor opinii adverse, exprimate atunci, dar sonorizate sau redactate şi astăzi de unii autori.

Dar destinul nu a oferit armatelor aliate o victorie faţă de Armata Roşie. La Cotul Donului şi la periferiile Stalingradului aliaţii au fost opriţi, înfrânţi în lupte sângeroase, luaţi prizonieri. Continue reading →

Rubrica „Istoria în actualitate: o cronică a principalelor evenimente” (3)

3. Pe data de 25 noiembrie 2015, în incinta Teatrului Naţional „Mihai Eminescu”, a avut loc celebrarea jubileului de 200 de ani de la crearea serviciului medical din Chişinău.

Participanţii la eveniment au fost salutaţi de şeful Direcţiei Sănătăţii, dl dr. Mihai Moldovan. La eveniment au fost prezenţi şi au luat cuvântul un şir de personalităţi ale Republicii Moldova, între care şi dl Dorin Chirtoacă, Primarul general al municipiului Chişinău.

Asistenţa a fost salutată de specialişti de marcă din domeniul ocrotirii sănătăţii, între care vom menţiona pe dl Mihai Ciobanu, directorul Instituţiei Medico-sanitare publice Spitalul Clinic Municipal (IMSP SCM) „Sfântul Arhanghel Mihail”, doamna Anadela Glavan, directoarea Instituţiei Medico-sanitare publice Asociaţia Teritorială (IMSP AMT) etc. Continue reading →

Rubrica „Istoria în actualitate: o cronică a principalelor evenimente” (2)

2. Pe data de 25 noiembrie 2015, la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei a avut loc Conferinţa ştiinţifică „Teroarea stalinistă în RSS Moldovenească: probleme, rigori metodologice, realizări în cercetările de istorie orală”. Conferinţa respectivă a fost prevăzută în Programul de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”.

Conferinţa ştiinţifică a fost deschisă de autorul acestor rânduri, în calitate de director al Programului de Stat. Am vorbit despre importanţa uriaşă în vederea realizării acestui Program, asta nu numai pentru a ne onora obligaţiunile de specialişti, antrenaţi în cercetarea istoriei orale, ci şi pentru aducerea contribuţiei noastre la ştiinţa istorică şi nu în ultimul rând – pentru a aduce omagiul nostru celor ce au avut de suferit pe nedrept de pe urma politicilor represive ale dictaturii bolşevice. Continue reading →