Rubrica: Pe urmele făuritorilor de nemurire

Organizatorii Simpozionului au decis să ne prezinte cele 12 monumente, ridicate în diverse zone ale oraşului, în memoria timişorenilor, căzuţi în Revoluţia din decembrie 1989. Astfel, primul monument pe care l-am văzut se numeşte „Evoluţia”, situat în partea de est a Parcului Civic, la intersecţia bulevardului „I. C. Brătianu” cu bulevardul „Revoluţiei din 1989”.  Sculptor –Gheorghe Iliescu-Călineşti. Pe postament este scris: „Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara. 16 decembrie 1989. Evoluţie”[1]. Continue reading →

Rubrica: Pe urmele făuritorilor de nemurire

Cu prilejul împlinirii unui sfert de veac de la Revoluţia din decembrie 1989 din România, Fundaţia Alianţa Civică (preşedinte – Ana Blandiana), împreună cu Asociaţia „Memorialul Revoluţiei 16-22 decembrie din Timişoara” (preşedinte – Traian Orban; vicepreşedinte – Gino Rado), Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, cu susţinerea financiară a Consiliului Judeţean Timiş a organizat un Simpozion internaţional cu genericul „25 de ani după: ce am visat? Cum ne-am trezit?”.

În prima zi a Simpozionului organizatorii au decis să prezinte un şir de monumente, ridicate în memoria victimelor regimului comunist şi ai Revoluţiei din decembrie 1989 din Timişoara. Astfel, primul obiectiv vizitat a fost Monumentul Rezistenţei anticomuniste din Banat, care se află la intrarea în Pădurea verde. La intrarea în Complexul memorial, pe dreapta, este scris: „Şi aici ca pretutindeni în ţară, în vremea pustiirii sovieto-comuniste, au fost ucişi fii ai poporului român, luptători pentru apărarea fiinţei naţionale. Cinstiţi-le dăruirea şi jertfa, rodind-o în mâine”. Continue reading →

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice (2014)

Simpozionul a continuat cu discursul dlui prof. univ. dr. Roman Wyborski (Universitatea din Katowice), care a expus comunicarea „Un sfert de veac: Zwischen (=miejdu…) Securitate(a) şi Solidaritate(a)”: despre experienţa polonezilor în lupta pentru democraţie şi libertate (în anul 1989).

Tânărul istoric din Praga, Filip Šisler, a prezentat comunicarea „Evenimente din Cehoslovacia din 1989 văzute de diplomaţi români de la ambasada de la Praga”. La baza discursului au stat documentele din arhiva Ministerului Afacerilor Externe al României – rapoartele ambasadorului român de la Praga. Analiza documentelor, în opinia dlui Filip Šisler, demonstrează că diplomaţii români au studiat mişcarea disidenţilor cehi şi slovaci, situaţia minorităţilor naţionale din Cehoslovacia, în special – cea a maghiarilor; a fost urmărită atent vizita la Praga a dictatorului Nicolae Ceauşescu din 17 mai 1989 (o singură zi) şi discuţiile purtate de acesta cu Gustáv Husák, preşedintele Cehoslovaciei. Curios, spune dl Filip Šisler, cei doi lideri comunişti nu au discutat situaţia politică de ultimă oră din blocul statelor socialiste. Studiul, prezentat de dl Filip Šisler, demonstrează că diplomaţii români au acordat o atenţie sporită evenimentelor din Cehoslovacia din ziua de 17 noiembrie 1989, ziua când s-au împlinit 50 de ani de la decizia de la Munchen. În concluzie: studiul a demonstrat, că diplomaţii români au cunoscut bine situaţia din ţara de reşedinţă, însă nu s-au încumetat să facă recomandări dictatorului din Bucureşti. Continue reading →

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice (2014)

Între 1 şi 3 decembrie 2014, la Timişoara, şi-a desfăşurat lucrările un Simpozion ştiinţific cu genericul de mai sus. Organizatorii evenimentului au fost Fundaţia Academia Civică (preşedinte – dna Ana Blandiana), Asociaţia „Memorialul Revoluţiei 16-22 decembrie din Timişoara” (preşedinte – Traian Orban; vicepreşedinte – Gino Rado), Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, cu susţinerea financiară a Consiliului Judeţean Timiş.

Prima zi a Simpozionului a fost consacrată vizitelor de documentare la monumentul Rezistenţei anticomuniste din Banat (Pădurea Verde) şi la monumentele dedicate Revoluţiei din decembrie 1989. Am vizitat Memorialul Revoluţiei[1], după care am vizionat două filme documentare: „Noi nu murim” de Gabi Burza (2004) şi „Vidiogramele unei Revoluţii” de Harun Farocki (Germania) şi Andrei Ujică (România, 1992). Continue reading →

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice (2014)

După discursul dlui Vasile Stati a vorbit dl Stepan Bulgar, vice-director al Secţiei Istorie şi Etnografie din cadrul Centrului de cercetări ştiinţifice „M. Marunevici”, istoric, om emerit al Găgăuziei. Tema comunicării lui – „Găgăuzii – participanţi ai Primului Război Mondial. 1914-1918”. Între altele, dl S. Bulgar a vorbit despre documentele de arhivă, depistate de el, despre un studiu, semnat de el privitor la participarea găgăuzilor în cel de-al Doilea Război Mondial şi constatarea faptului că mulţi găgăuzi, participanţi în Primul Război Mondial au luat parte şi în cea de-a doua conflagraţie. Continue reading →

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice (2014)

În 2014 s-au împlinit 100 de ani de la declanşarea Primului Război Mondial. În epocă s-a numit „Marele război”. Asta pentru că pierderile vieţilor omeneşti, distrugerile materiale, proporţiile, numărul statelor implicate etc. nu au fost cunoscute în trecutul omenirii.

Aşa s-a întâmplat, că acest război a afectat direct Basarabia. În 1914 această străveche provincie românească se afla de peste un secol în componenţa Imperiului ţarist, care s-a implicat în conflagraţie chiar de la începutul ei. Locuitorii interfluviului Pruto-nistrean, supuşi ai Rusiei, indiferent de originea etnică, au fost mobilizaţi pe fronturile Războiului, fiecare din ei trăindu-şi soarta personală deosebită de cea a consângenilor sau pământenilor lor.

Cine oare şi-a mai adus aminte de ei? Cine şi unde a depus un buchet de flori la monumentele ridicate în memoria jertfei lor (monumente prea puţine la număr, ridicate în timp, dar şi distruse cu bună ştiinţă de puternicii zilelor apuse), cine a slujit un parastas sau a aprins cel puţin o lumânare? În memoria părintelui Alexei Mateevici, autorul versurilor Imnului de Stat a RM, de exemplu? Dar să lăsăm morala… Continue reading →

Rubrica: Analize şi sinteze politice (2014)

În sondajul opiniei publice, realizat de Institutul de Marketing şi Sondaje IMAS-INC Chişinău, alături de formaţiuni politice cunoscute (PLDM, PCRM, PDM, PL), a apărut un partid nou – „Patria”, condus de conf. univ. dr. Emil Ciobu, fost ambasador al RM la Bucureşti, formaţiune politică devenită „vizibilă” datorită prezenţei lui Renato Usatâi, un adevărat cijik-pîjek[1] în capul listei electorale a partidului politic „Patria”. Continue reading →

Rubrica: Analize şi sinteze politice (2014)

 Până la alegerile parlamentare din Republica Moldova au rămas zile numărate. Dar şi acum sunt oameni care tot mai întreabă pentru cine să voteze. Consider că un vot dat echipei Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), cu simbolul electoral „Stejarul” şi situat pe locul patru în lista electorală din 30 noiembrie 2014 va fi un vot dat viitorului european al Republicii Moldova (RM). Iată câteva argumente în acest sens:

1. Pe parcursul celor patru ani aflaţi la guvernare, alături de alţi parteneri politici, care, pe parcursul guvernării nu au fost tocmai cooperanţi (mă refer la PL), echipa PLDM a promovat consecvent cursul de integrare europeană a RM, soldat cu semnarea Acordului de asociere a RM la Uniunea Europeană (UE) (în toamna anului trecut la Vilnius). Promovând politica externă pro-occidentală, PLDM va urma acest curs în continuare. De aceea este nevoie de o susţinere din partea alegătorilor pro-europeni. Continue reading →

Rubrica: Pe urmele făuritorilor de nemurire

 Pe data de 11 noiembrie 2014, cu prilejul participării la Conferinţa ştiinţifico-practică „Locuitorii Găgăuziei în anii Primului Război Mondial, 1914-1918”, am vizitat, parţial, pentru prima dată, oraşul Ceadâr-Lunga.

Localitatea a fost atestată documentar în 1817. În 1994 în oraş erau 22 991 locuitori; în 2014 – 22 800, deci – timp de 20 de ani numărul locuitorilor a rămas aproape acelaşi. Deşi Ceadâr-Lunga are statut de oraş din 1958, totuşi majoritatea locuitorilor muncesc în agricultură.

Primăria a fost locul unde s-a desfăşurat conferinţa. În faţa primăriei se înalţă impunătoarea Biserică cu hramul Icoanei Maicii Domnului din Kazan. Construcţia bisericii a început în anul 1998; din lipsă de finanţe, însă, definitivarea construirii ei s-a tărăgănat până în anul 2008. În apropierea locului, unde a fost ridicată această biserică [acum pe acel spaţiu se află Casa de cultură cu monumentul lui Mihai Ciachir în faţă], a fost alta, construită în 1911 cu hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, dar care a fost demolată în 1972 la insistenţa autorităţilor comuniste de atunci. Actuala biserică este o copie fidelă a celei din 1911. Continue reading →

Rubrica: Pe urmele făuritorilor de nemurire, 2014

În partea de nord a oraşului se află unul dintre cele mai expresive monumente ale Varşoviei – Zeiţa Victoriei Nike decapitată. Monumentul din marmură albă este ridicat în memoria victoriei trupelor Aliate la Monte Cassino, Italia, locul unde au luptat eroic şi militarii polonezi (mai 1944)[1]. Nu departe de monument a fost ridicat un postament; pe unul din pereţi e notat „Tam polak z honorem brał słub. Do Monte Cassino – 1895 km”. Pe partea opusă este imprimat portretul generalului W. Anders şi este scris [traduc în română]: „La 18 mai 1944, într-o luptă sângeroasă a popoarelor la Monte Cassino, Corpul 2 Polonez [condus] de generalul de trupe blindate Władysław Anders a străpuns „Linia Gustav” şi a deschis pentru Armatele Aliate drumul spre Roma”[2].

Am trecut pe lângă Muzeul de Arheologie (str. Długa, nr. 52)[3], apoi pe Aleea Solidarności, unde, la nr. 62, se află Muzeul Independenţei Poloniei[4] (ambele muzee le-am vizitat în 2003). Continue reading →