Ieri, 3 noiembrie 2015, la Facultatea de Istorie şi Filozofie a Universităţii de Stat din Moldova (USM) a avut loc lansarea celor două volume de memorii „Românii în Gulag”[1]. În faţa profesorilor şi studenţilor de la Istorie şi Filozofie au luat cuvântul prof. univ., dr.-hab. Ion Eremia, şeful Departamentului Istoria Românilor, Universală şi Arheologie, care a vorbit despre importanţa selectării şi prezentării ştiinţifice a mărturiilor supravieţuitorilor Gulagului.

Prof. univ., dr. hab. Valentin Tomuleţ, laureat al Premiului Naţional (2015) în domeniul Istoriei, a continuat prezentarea celor două volume, subliniind locul istoriei recente în cadrul istoriei contemporane, a comparat sursele memorialistice moderne (de exemplu, impresiile sau notele de drumeţie ale călătorilor străini în Ţările Române sau Basarabia (secolul al XIX-lea). Continue reading →

A încetat să bată inima profesorului Anton Moraru. Pentru noi, cei care l-am cunoscut, s-a creat un mare gol, un vid. Asta pentru că profesorul Moraru a fost unul dintre cei mai activi istorici basarabeni. A fost un specialist-tribun, un apărător veritabil al adevărului istoric. Profesorul Anton Moraru a intrat în conştiinţa colectivă prin monografiile sale şi prin publicistică, articolele lui fiind publicate, în special, pe paginile săptămânalului „Literatura şi Arta”.

Profesorul Anton Moraru a fost un om al vremurilor prin care a trecut. A scris şi pe timpul regimului sovietic. Dar a avut curajul să se dezică de acele texte, dictate de autorităţile comuniste, să se pocăiască public, de multe ori făcându-şi semnul crucii şi cerându-şi iertare. Asta spre deosebire de alţi propagandişti bolşevici care, în condiţiile de libertate şi în faţa unor tomuri voluminoase de documente inedite, secrete sau strict secrete (dar desecretizate în timpul restructurării lui Mihail Gorbaciov şi după dizolvarea URSS), nu au avut puterea interioară să se dezică de schemele ideologice vechi. Anton Moraru a făcut-o! Profesorul Anton Moraru nu numai că s-a dezis de propaganda bolşevică în domeniul istoriei, ci a însuşit şi a promovat ştiinţa istorică autentică. Este suficient să amintim monografia „Istoria Românilor. Basarabia şi Transnistria, 1812-1993”, un studiu remarcabil, apreciat înalt de specialişti şi citat deseori de istoricii din R. Moldova şi România, carte intrată în bibliografia obligatorie pentru istoria spaţiului Pruto-nistrean. Continue reading →

Boris Vasiliev a fost o personalitate distinsă, cunoscută în spaţiul românesc, dar şi peste frontierele acestuia, chiar şi peste Ocean (dacă avem în vedere călătoria dumnealui în Canada, Toronto, şi întâlnirile ce le-a avut cu românii de acolo).

B. Vasiliev a fost reprezentantul câtorva generaţii de cetăţeni ai URSS, cărora regimul antiuman al comunismului le-a luat copilăria. Născut în familia unui gospodar exemplar, ales primar al satului Molovata (pe atunci judeţul Orhei), în iunie 1941, Boris Vasiliev a fost deportat cu întreaga familie în Siberia pe motiv că tatăl său a promovat politica „altui stat”. După ce au trecut Nistrul, la Tiraspol, capii familiilor deportate, inclusiv Ilie Vasiliev, tatăl lui Boris, au fost despărţiţi de familii şi expediaţi deosebit, chipurile, pentru a pregăti locul nou de trai. Bineînţeles, aşa cum le era obiceiul, bolşevicii i-au minţit pe basarabeni: bărbaţii au fost duşi la munci silnice, în condiţii climaterice extreme, sumar îmbrăcaţi şi încălţaţi, şi hrăniţi foarte prost. Din acel moment Boris Vasiliev nu l-a mai văzut pe tată-său. Fiind în Siberia, în localitatea Tundrino, familia Vasiliev a aflat că capul familiei, Ilie Vasiliev, a decedat pe data de 13 martie 1943. Continue reading →

A doua zi, la ora 6 – deşteptarea. O bună parte a grupului nostru a mers la liturghie. După serviciul religios, maica Nektaria ne-a propus o excursie prin Mănăstire. Din spusele ghidului, dar şi din broşura, consacrată renaşterii acestui Locaş sfânt[1], aflăm că primele biserici ortodoxe pe aceste meleaguri au apărut acum o mie de ani, ele fiind construite din lemn şi având hramul arhanghelului Mihail. Iată de ce sute de ani biserica şi cimitirul din preajmă s-au numit „Mihailovschi”. În 1865 a fost sfinţită prima catedrală din piatră, Mănăstirea devenind prosperă şi binecunoscută Ortodoxiei Ruse, având şcoli, bibliotecă, spital, dar şi ierarh notorii.

În anii dictaturii bolşevice Mănăstirea a fost desfiinţată, catedrala Uspenski a fot transformată în club sătesc (cămin „cultural”), în care activiştii comunişti şi comsomolişti desfăşurau adunări, priveau filme, organizau „serate” dansante. După ce clubul (căminul „cultural”) a fost mutat în altă clădire din satul Tervenici, spaţiile Mănăstirii au fost folosite pentru depozitarea grâului, îngrăşămintelor minerale, sau grajd pentru vite. În 1991, anul în care URSS îşi dădea obştescul sfârşit, pe locul Mănăstirii erau doar ruine. Odată cu dispariţia Mănăstirii a pustiit şi satul din preajmă, Tervenici. Continue reading →

Pe data de 6 august 2015 iniţiatorii expediţiei de documentare ştiinţifică în Arhipelagul Soloveţki au convocat o Conferinţă de presă, în cadrul căreia au expus principalele obiective şi rezultatele obţinute în urma deplasării în Marea Albă şi Republica Karelia.

Conferinţa a fost deschisă şi moderată de dl conf. univ. dr. Andrei Dumbrăveanu. Alături de domnia sa au fost istoricul Ion Negrei şi subsemnatul.

În timpul rezervat, am expus succint traseul stabilit, obiectivele studiate, rezultatele obţinute. Am răspuns la întrebările zariştilor, prezenţi la Conferinţă, pentru care le mulţumim frumos încă o dată.

La încheierea Conferinţei, organizatorii au difuzat un Comunicat de presă, pe care îl publicăm mai jos.

Comunicat de presă

Institutul de Istorie Socială „ProMemoria” din cadrul Facultăţii de Istorie și Filozofie, Universitatea de Stat din Moldova (USM), Facultatea Jurnalism și Științe ale Comunicării (USM), Asociația Istoricilor din Republica Moldova au organizat, în perioada 19 iulie – 2 august 2015, Expediția Memoriei cu genericul „Pe urmele martirilor moldoveni/ români în Arhipelagul Solovețki”. Continue reading →

În cadrul Programului de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953” un grup din 13 persoane, inclusiv – subsemnatul, a realizat o expediţie de documentare şi comemorare a victimelor represiunilor bolşevice, comise pe insulele Soloveţki din Marea Albă şi pe teritoriul Republicii Karelia, în special – la construirea şi reconstruirea Canalului Marea Albă – Marea Baltică (mai larg cunoscut – „Belomor-canal”).

Duminică, 19 iulie 2015, după liturghia din Biserica „Întâmpinarea Domnului”, preotul paroh dr. Octavian Moşin a binecuvântat iniţiativa pelerinajului spre Mănăstirea Soloveţki. Membrii expediţiei au luat pământ din patru părţi (Parcul Catedralei din Chişinău), pentru a-l duce şi depune pe locul unde autorităţile comuniste sovietice au omorât concetăţenii noştri. Continue reading →

Discursul de mai jos a fost pregătit pentru a fi expus în cadrul Marii Adunări Naţionale din 5 iulie 2015. Lista vorbitorilor, în care am intrat şi subsemnatul, a fost discutată şi aprobată în şedinţa Consiliului Onorific al blocului Unităţii Naţionale (BUN) din 1 iulie 2015. În pofida deciziei luate şi a efortului depus pentru redactarea textului, la venirea în Piaţa Marii Adunări Naţionale şi întâlnirea cu dl Constantin Codreanu, organizatorul Adunării, am aflat că nu mai fac parte din lista vorbitorilor.

Prezint textul, pregătit pentru Marea Adunare Naţională, dar necitit, după care voi face câteva comentarii scurte.

Stimaţi concetăţeni! Continue reading →

După 24 de ani de independență la putere s-a succedat tot spectrul politic posibil, de la stânga comunistă până la dreapta liberală. În consecință azi avem:

- o parte de teritoriu necontrolată de puterea legală a statului, fără o lege care i-ar reglementa statutul;

- o țară declarată neutră în Constituție cu o armată străină de ocupație și cu depozite enorme de armament aparținând altui stat;

- instituții de stat nefuncționale: procuratura, Banca Națională, SIS-ul, Agenția Națională pentru Protecția Concurenței, Agenția Națională de Integritate etc.;

- un sistem judiciar corupt, ineficient, supus intereselor puterii crimei organizate;

- o lipsă totală a securității energetice; Continue reading →

Stimaţi prieteni,

În ajunul aniversării celui de-al doilea val de deportări din 5-6 iulie 1949, Institutul „ProMemoria” al Universității de Stat din Moldova lansează al doilea volum al seriei

ROMÂNII ÎN GULAG: memorii, mărturii, documente,

editori: Anatol Petrencu, Ludmila D. Cojocaru, Lidia Pădureac. Continue reading →

După încheierea primului tur al alegerilor Primarului general al Chişinăului, în final au ajuns două persoane. Este vorba de Dorin Chirtoacă şi dna Zinaida Greceanâi. Bineînţeles, varietatea materialelor propagandistice, transformate în gunoi, (ne referim la Parcul din Valea Morilor) s-a redus drastic.

Activiştii şi susţinătorii lui Dorin Chirtoacă au răspândit orăşenilor şi oaspeţilor Capitalei cel puţin cinci tipuri de „fluturaşe” cu îndemnul de a-l susţine pe actualul primar liberal.

1. Pe primul tip de „fluturaş” este scris aşa:

„Pe 28 iunie, cu toţii la VOT!”

Urmează afirmaţia: Continue reading →