Stimaţi prieteni,

Astăzi, 28 februarie 2013, în cadrul Academiei de Poliţie „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa internaţională ştiinţifico-practică „Criminalitatea politică: reflecţii istorico-juridice, manifestări şi consecinţe”.

Conferinţa a fost deschisă de conf. univ. dr., colonelul Simion Carp, rectorul Academiei de Poliţie „Ştefan cel Mare”, care a schiţat principalele probleme referitoare la subiectul forului ştiinţific.

Cuvinte de salut au fost adresate participanţilor la Conferinţă de către dl dr. Ion Varta, director general al Serviciului de Stat de Arhivă al Republicii Moldova, de către dl conf. univ. dr. Igor Şarov, decanul Facultăţii de Istorie şi Filozofie a Universităţii de Stat din Moldova, şi de către dl conf. univ. dr. Ion Tentiuc, şeful sectorului Arheologie şi Istorie ai Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei.

Prima sesiune a fost moderată de dl rector, conf. univ. dr., colonel Simion Carp.

Subsemnatul, am vorbit despre „Legislaţia stalinistă. Aplicarea ei”. Am menţionat paradoxul realităţii sovietice: într-un anumit sens am putea afirma că URSS a fost un „stat bazat pe drept”. Milioanele de condamnaţi, deportaţi, împuşcaţi aveau „în spate” câte un articol al Codului penal sau altor decrete staliniste. Am expus succint prevederile Decretului din 7 august 1932 „Despre apărarea proprietăţii întreprinderilor de stat, colhozurilor şi cooperativelor şi consolidarea averii socialiste”, cunoscut mai larg ca „Legea celor trei spice”[1]. Am amintit de Decretul din 26 iunie 1940 „Cu privire la trecerea la ziua de muncă de opt ore, la săptămâna de muncă de şapte zile şi interzicerea plecării în mod arbitrar a muncitorilor şi funcţionarilor de la întreprinderi şi instituţii” şi am evidenţiat caracterul represiv al unor prevederi ale documentului[2]. La doar două zile de la publicare acelui Decret, la 28 iunie 1940 trupele sovietice au invadat România, care-şi proclamase neutralitatea faţă de Războiul al Doilea Mondial şi au răpit Basarabia, nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa, insule de la Gurile Dunării. În decembrie 1940 conducerea stalinistă a decis să extindă asupra teritoriilor achiziţionate cu forţa câteva Coduri ale RSS Ucrainene asupra createi la 2 august 1940 RSS Moldoveneşti. Am expus succint prevederile art. 54 al Codului penal al RSS Ucrainene, care seamănă leit cu articolul 58 al Codului penal al RSFS Ruse[3]. Privind aplicarea legilor staliniste şi metodele de funcţionare a aparatului represiv al NKVD am expus câteva momente din dosarul lui Iacob Ogurţov[4].

Al doilea vorbitor a fost dl conf. univ. dr. Igor Şarov, care a vorbit despre „Amnezie ca reţetă a reconcilierii. Experienţa occidentală şi a Europei de Est în investigarea crimelor comunismului”.

Dl Roman Staraşciuc, lector superior din cadrul instituţiei-gazdă a Conferinţei, a expus comunicarea „Responsabilitatea ministerială – instrument de combatere a criminalităţii politice”. Conf. univ. dr. Ion Varta a vorbit despre „Evaluări aproximative ale numărului victimelor regimului totalitar comunist din RSS Moldovenească”. Conf. univ. dr. Radion Cojocaru, şef al Catedrei Drept penal şi criminologie a Academiei „Ştefan cel Mare” a prezentat comunicarea „Abordări juridice privind asigurarea dreptului la viaţă în regiunea transnistreană a Republicii Moldova”. Autorul a analizat legislaţia regimului separatist de la Tiraspol şi a constatat că aceasta nu se conformează normelor juridice europene. În mod special, este vorba de pedeapsa capitală, care se aplică în autoproclamata republică nistreană; a fost analizat şi cazul tânărului Pisari, împuşcat de un pacificator din cadrul trupelor ruse, staţionate la Nistru, la începutul anului 2012.

Conf. univ. dr. Ion Tentiuc a expus comunicarea „Patrimoniul cultural-istoric între paradigmele indiferenţei şi dezastrul consecinţelor”.

În programul Conferinţei s-au înscris cu comunicări atât profesori ai Academiei „Ştefan cel Mare” (conf. univ. dr. Veaceslav Ursu, decanul Facultăţii Drept, titlul comunicării „Corupţia ca formă de manifestare a criminalităţii politice”; conf. univ. dr. Ştefan Belecciu, şeful Catedrei Drept poliţienesc, titlul comunicării „Impactul autonomiei speciale asupra statului unitar”; dna dr. Aliona Bivol cu comunicarea „Aspecte psihologice ale politicii represive a regimurilor totalitare” ş.a.), cât şi istorici din afara Academiei (conf. univ. dr. Alina Felea, INIS ProMemoria, titlul comunicării „Din istoria infracţiunilor de trădare a domnilor în Ţara Moldovei, sec. XV-XVII”; dr. Adrian Dolghi, tema comunicării „Acţiunile represive ale statului sovietic în contextul campaniei contra cosmopolitismului în URSS”.

La Conferinţă a participat conf. univ. dr. Liliana Timcenco, şef de Catedră a Universităţii Naţionale a Serviciului fiscal de stat al Ucrainei. Tema comunicării: „Dreptul la studii în statul autoproclamat”.

Alte subiecte, expuse în cadrul Conferinţei: „Repercusiunile conflictului transnistrean asupra situaţiei de sistem instituţional” (dr. Liliana Creangă), „Lupta contra oponenţilor politici prin măsuri speciale de investigaţie” (conf. univ. dr. Alexandru Pareniuc). Din subiecte, referitoare la practicile regimului totalitar sovietic am reţinut: „Exploatarea muncii deţinuţilor ca element al politicii represive a regimurilor totalitare” (conf. univ. dr. Oleg Rusu), „Deportări pe principii etnice – crime politice ale regimului sovietic” (conf. univ. dr. Oleg Casiadi), „Aspecte politico-represive ale politicii penale a RSSM” (conf. univ. dr. Alexandru Zosim).

Aşa dar, în cadrul acestei importante Conferinţe ştiinţifice au fost abordate subiecte de o certă actualitate ştiinţifică, dar şi practică. Temele formulate de profesorii Academiei „Ştefan cel Mare” şi de invitaţii organizatorilor se află în centrul atenţiei nu doar a specialiştilor, ci şi a opiniei publice din RM şi din afara hotarelor ei.

Materialele Conferinţei vor fi publicate într-un volum special.

Felicit organizatorii pentru buna desfăşurare a Conferinţei şi mulţumesc şi pe această cale pentru invitaţia de a participa la lucrările ei.

Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU,

preşedintele INIS „ProMemoria”

28 februarie 2013

Stimaţi prieteni,

Aşa cum am anunţat anterior, Institutul de Istorie Socială „ProMemoria” din cadrul Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova, împreună cu Asociaţia veteranilor Războiului de pe Nistru (1992) şi Biblioteca publică „Onisifor Ghibu” a organizat ieri, 27 februarie 2013, o Masa rotundă, consacrată premizelor, desfăşurării şi urmărilor războiului ruso-moldav din 1992. A fost a patra ediţie a acestui for ştiinţific. La eveniment au participat şi tineri din Platforma Civică „Acţiunea 2012”. Continue reading →

Stimaţi prieteni,

Astăzi, 25 februarie 2013, în cadrul Facultăţii de Istorie şi Filozofie a Universităţii de Stat din Moldova, a avut loc lansarea filmului documentar „Război împotriva inocenţilor”, regizor fiind cunoscutul documentarist Victor Bucătaru.

Sala a fost arhiplină. Cu un cuvânt de deschidere s-a adresat publicului prezent conf. univ. dr. Ion Gumennâi, prodecanul Facultăţii de Istorie şi Filozofie.

Domnia sa a oferit cuvântul colegului nostru, conf. univ. dr. Gheorghe Paladi, care a vorbit despre cauzele şi urmările războiului ruso-moldav din 1992. Continue reading →

Stimaţi prieteni,

În noaptea de la 1 spre 2 martie 1992 formaţiunile ilegale tiraspolene au atacat şi au ocupat sediul poliţiei din Dubăsari.

În legătură cu acest eveniment guvernul RM a lansat o Declaraţie, în care, între altele, se menţiona că provocarea înfăptuită avea drept scop „agravarea în continuare a situaţiei social-politice, subminarea integrităţii republicii, zădărnicirea admiterii Republicii Moldova în Organizaţia Naţiunilor Unite, preconizată pentru 2 martie”.

În ciuda acestor provocări necugetate, Republica Moldova a fost admisă în componenţa ONU, prin aprobare unanimă (consens).

Provocarea de la Dubăsari a fost catalizatorul unor noi fenomene, soldate cu un veritabil război, cu implicarea forţelor militare şi de ordine ale Federaţiei Ruse şi a conducerii de la Tiraspol, război împotriva statului independent Republica Moldova, membru al ONU.

Urmările acelui război sunt prezente şi astăzi. Continue reading →

Spiritele, se pare, s-au calmat. Lupta între cele două grupări de forţe politice din AIE se va transfera pe terenul jurisprudenţei. Deocamdată victime nu-ş. Este doar un „rănit”. Dar îşi revine. A început chiar să vorbească în faţa camerelor de luat vederi. Cu monitorizarea din partea Interpolului a fost chiar convingător. El are un atu: adevăraţii hoţi nu ies niciodată la suprafaţă, nu-şi expun faptele la vedere. În RM sunt multimilionari de care nimeni habar nu are cum şi-au încropit averile. Aşa că nu este chiar atât de simplu, cum pare la prima vedere. Continue reading →

Stimaţi prieteni,

În anul 2010, Editura „Memoria” din Bucureşti a publicat cartea lui Vadim Ştefan Pirogan „Cu gândul la tine, Basarabia mea. Din mărturiile unui vinovat fără vină…”[1].

Editorul cărţii, Ilie Popa, preşedintele Fundaţiei culturale „Memoria”, sucursala Argeş, este autorul unui „Cuvânt înainte” (p. 1-2). Scriitorul şi publicistul Iurie Colesnic a publicat o prefaţă, întitulată „Reabilitarea memoriei”  (p. 3-4).

În această carte regretatul Vadim Pirogan a expus veridic realitatea regimului comunist sovietic, regim care i-a marcat viaţa pentru totdeauna. A fost arestat de NKVD în vara anului 1941, fiind bănuit că ar fi fost „spion român”. Deoarece spion nu a fost (altfel îl împuşcau NKVD-ştii), dar nu a putut demonstra acest fapt, împreună cu alţi deţinuţi din Basarabia, a fost urcat în vagon şi dus în Siberia. După chinuitorul şi primejdiosul drum spre Est, în sfârşit a ajuns în centrul raional Taişet (oraş din anul 1938), care se află la o distanţă de 680 km de centrul regional Irkutsk. Continue reading →

Ieri, 19 februarie 2013, pe fronturile războiului politic prea mari schimbări de forţe ale beligeranţilor nu s-au înregistrat.

1. Evenimentul capital a fost, fără îndoială, vizita celor trei miniştri de externe – William Hague, ministrul afacerilor Externe al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Radoslaw Sikorski, ministrul de Externe al Poloniei şi Carl Bildt, ministrul de Externe a Suediei. Este un succes incontestabil al ministrului de Externe Iurie Leancă, şi, bineînţeles, al premierului Vlad Filat. Indiferent de ce comentarii critice sau răuvoitoare, vizita celor trei miniştri de Externe este o dovadă a susţinerii RM pe calea integrării în UE.

Un plus pentru Filat. Continue reading →

Stimaţi prieteni,

Când tunurile bubuie, muzele tac. Asta e ştiut de când au fost confecţionate primele tunuri, cu ghiulele de cremene. E război în RM, unul politic, care repede se va consuma, sunt convins de asta.

Timpul trece, suntem la sfârşitul lunii februarie 2013. Vă amintesc, că Parlamentul RM a aprobat o lege prin care 2013 este declarat Anul Spiridon Vangheli.

Ceva mai devreme ministrul Culturii Boris Focşa a declarat: „Decizia a fost luată pentru a aprecia contribuţia scriitorului la dezvoltarea literaturii pentru copii în ţara noastră şi peste hotarele ei”. Continue reading →

De câteva zile RM trece prin criză politică. Acordul de guvernare al Alianţei pentru Integrarea Europeană (AIE) a fost anulat.

Reprezentanţii de vârf ai AIE au declarat, că scopul guvernării lor este integrarea RM în UE, dorinţă exprimată întotdeauna în sondajele opiniei publice de peste 65 % din respondenţi. Conducerea RM declara, că drumul pe care mergem este cel anunţat, adică spre integrarea în comunitatea ţărilor europene, culte, civilizate, îndestulate, în care totul se bazează pe drept.

Dar iată, întâmplarea face că în timpul unei vânători, demonstrate acum că era ilegală, a fost omorât un om. S-a produs o nenorocire. Cum au reacţionat „vânătorii”, se constată – oameni cu mari demnităţi de stat? Continue reading →

Stimaţi prieteni,

În unul din materialele prezentate ceva mai devreme (cazul familiei Ogurţov) fostul secretar al primăriei din s. Semionovca, raionul Ştefan Vodă, Iacob Ogurţov a fost condamnat la 25 de ani privaţiune de libertate şi munci corecţionale în baza articolului 54-1 al Codului penal al RSS Ucrainene. Întrebarea firească este: de ce locuitorii Basarabiei au fost condamnaţi în baza legislaţiei unei republici (ţări) străine?

Răspunsul îl aflăm în documentele timpului. După raptul teritorial sovietic (28 iunie 1940) conducerea de la Kremlin a luat decizia să extindă legislaţia RSS Ucrainene asupra teritoriului anexat, inclusiv asupra numitei RSS Moldoveneşti. Astfel,  la 14 decembrie 1940 a fost semnat un Decret al Prezidiului Sovietului Suprem al URSS privind aplicarea provizorie a legislaţiei RSS Ucrainene în RSS Moldovenească. Textul este redactat în conformitate cu viziunile politice ale URSS: raptul teritorial este prezentat ca „reunire” a Basarabiei cu patria sovietică URSS (în limba rusă „vossoedinenie”). În text s-a folosit abrevierea RSSU, ceea ce înseamnă Republica Sovietică Socialistă Ucraineană. Continue reading →