Suntem martorii unui fenomen naţional nou: cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la proclamarea independenţei Basarabiei (Republicii Democratice Moldoveneşti), la 24 ianuarie 1918, în ianuarie 2018, primăriile şi consilierii locali din localităţile Parcova şi Fântâna Albă, r-l Edineţ, Opaci, r-l Căuşeni, Feşteliţa, r-l Ştefan Vodă, Văsieni, Bardar, Ruseştii Noi şi Puhoi, r-l Ialoveni au decis Unirea satelor lor cu România.

Aceste opţiuni sincere şi fireşti ale aleşilor locali au fost exprimate în pofida optimismului triumfalist al puterii de la Chişinău, în ciuda vânzolelilor sterile, neconvingătoare ale unor partide politice declarate „unioniste” din RM şi în condiţiile inexistenţei unui plan naţional de reîntregire a Patriei noastre România. Continue reading →

Pe data de 27 ianuarie 2018, la Constanţa, şi-a desfăşurat lucrările Masa Rotundă Internaţională cu tema „O nouă arhitectură geopolitică la Marea Neagră? Semne premonitorii, conflicte şi convergenţe”. Organizatoarea acestei Mese a fost Asociaţia Casa Mării Negre / Black Sea House, Constanţa, al cărei preşedinte este dl dr. Dorin Popescu.

Moderatorul Mesei Rotunde Internaţionale, dl dr. Dorin Popescu a salutat prezenţa şi a formulat obiectivele principale ale întrunirii: noi geopolitici şi reconfigurări de securitate la Marea Neagră; românii şi comunităţile româneşti în bazinul Mării Negre şi locul Tomisului (al Constanţei) în noile arhitecturi.

În dezbateri au vorbit dl Vergil Chiţac, senator în Parlamentul României, preşedintele delegaţiei României la Adunarea Parlamentară a NATO (Constanţa), care a făcut o trecere în revistă a situaţiei actuale din bazinul Mării Negre. Discuţia a fost continuată de dl conf. univ. dr. Marian Zidaru, Universitatea Şaguna, Constanţa, care a prezentat subiectul „Modificări ale balanţei de putere în regiunea Mării Negre sub acţiunea Federaţiei Ruse în Crimeea”. Continue reading →

Vladimir Vîsoţki s-a născut la Moscova, la 25 ianuarie 1938. A fost un cunoscut poet, dar mai ales – interpret de cântece (bard). A fost actor la Teatrul de dramă şi comedie de pe Taganka (1964-1980).

Puterea comunistă nu l-a agreat, nu l-a promovat. În pofida acestei atitudini, datorită talentului său deosebit, cântecele, interpretate de Vladimir Vîsoţki, multiplicate pe plăci de patefon, erau ascultate de mii de admiratori, inclusiv – în RSS Moldovenească. În aprilie 1972, V. Vîsoţki a avut un concert la Chişinău. Cu vocea-i puţin răguşită, cu chitara în mâni, Vladimir Vîsoţki cânta despre omul simplu, trimis pe fronturile războiului sau despre cel ce a evadat din lagărul de muncă forţată din Siberia „în primăvară”, în libertate. Mesajele melodiilor lui erau în uşoară opoziţie faţă de ideologia oficială, ceea ce nu putea să nu stârnească gândirea critică faţă de regimul comunist. Continue reading →

100 de ani de la proclamarea Independenţei Basarabiei (Republicii Democratice Moldoveneşti)[1]

Pe data de 24 ianuarie 2018 se împlinesc 100 de ani de la proclamarea Independenţei de Stat a Republicii Democratice Moldoveneşti (Basarabiei) faţă de Rusia.

Având la bază Procesele verbale ale Legislativului basarabean[2], sarcina acestei scurte comunicări este expunerea condiţiilor istorice, în care Sfatul Ţării (Parlamentul Basarabiei de atunci) a declarat Independenţa de Stat a Basarabiei.

Astfel, în şedinţa în plen a Sfatului Ţării din 16 ianuarie 1918 (Procesul verbal nr. 33), deputatul Anatolii Crigan, student, a declarat că deputaţii trebuie să fie mai uniţi ca altădată, asta pentru că „Ucraina şi-a declarat Independenţa”[3].

Peste două şedinţe, la 22 ianuarie 1918 (Procesul verbal nr. 36), Pantelimon Erhan, Director General al Educaţiei, din numele Consiliului Directorilor Generali, a expus situaţia internaţională, vorbind şi despre Ucraina, care, aşa cum zicea oratorul, „acum câteva zile în urmă, am aflat că Ucraina a declarat deplina ei independenţă faţă de Rusia” şi că a sosit momentul când tânăra Republică Moldovenească, ruptă definitiv de Rusia, să-şi decidă soarta. Continue reading →

Stimaţi prieteni,

La mulţi ani!

Pe data de 24 ianuarie 2018 se vor împlini 100 de ani de la proclamarea Independenţei de Stat a Republicii Democratice Moldoveneşti (Basarabiei) faţă de Rusia. În şedinţa în plen a Sfatului Ţării (Parlamentului) din noaptea de la 23 spre 24 ianuarie 1918, deputaţii Pan Halippa (în limba română) şi Pantelimon Erhan (în limba rusă) au citit Declaraţia de Independenţă a Republicii Democratice Moldoveneşti faţă de Rusia.

După ce, la 22 ianuarie 1918, Ucraina a proclamat Independenţa de Stat faţă de Rusia, la 23 spre 24 ianuarie 1918 şi clasa politică din Basarabia a făcut acelaşi lucru. „Este cea mai mare zi în istoria poporului moldovenesc”, a declarat în limba română deputatul Ion Buzdugan. El a amintit de fraţii noştri din Bucovina şi Ardeal, concluzionând: „Spiritul şi dragostea faţă de poporul nostru sunt mai puternice decât frontierele de la Carpaţi; cu această forţă noi le vom distruge, şi poporul români se va reîntregi. Trăiască Republica Democratică Moldovenească Independentă!”

În august 1991 Imperiul sovietic s-a destrămat. După ce, la 24 august 1991, Ucraina a proclamat Independenţa de Stat faţă de inexistenta URSS, la 27 august 1991 şi clasa politică din RSS Moldova a făcut acelaşi lucru. Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova a fost citită în Parlament de profesorul Alexandru Moşanu. Continue reading →

Cu multă tristeţe am aflat despre decesul subit al profesorului universitar doctor Nicolae Edroiu, membru-corespondent al Academiei Române, directorul Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca.

L-am cunoscut personal, de mult timp, pe Profesorul Nicolae Edroiu. A fost un bun specialist în istoria Evului mediu, a studiat Ecoul european al Răscoalei lui Horea (1784), susţinând teză de doctor pe acest subiect, a predat ştiinţele auxiliare ale istoriei. A fost un mare sufletist, a susţinut plenar renaşterea naţională a românilor basarabeni, a ajutat mereu istoricii din Basarabia, oferindu-ne reviste şi cărţi de specialitate.

Aducem condoleanţe familiei îndurerate, colegilor de la Institutul de Istorie „George Bariţiu” şi de la Facultatea de Istorie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Dumnezeu să-l odihnească.

Prof. univ., dr.-hab. Anatol Petrencu,

Universitatea de Stat din Chişinău

11.01 2018.

anatol_petrencu@yahoo.com

Ramura de cercetare istorică a vieţii şi activităţii domnitorului Moldovei Dimitrie Cantemir -  Cantemirologia, – a fost completată cu publicarea a noi documente şi studii, care lărgesc cu mult cunoştinţele noastre despre domnitorul moldovean şi epoca în care a trăit acesta.

Prof. univ. dr. Victor Ţvircun este semnatarul mai multor publicaţii recente, în care a abordat diverse aspecte ale vieţii şi activităţii politice şi ştiinţifice a domnitorului Dimitrie Cantemir. Una din aceste publicaţii este monografia „Viaţa şi destinul lui Dimitrie Cantemir”[1].

Cartea beneficiază de un Cuvânt înainte, semnat de academicianul Dan Berindei (p. 3-4). În Introducere (p. 5-9) dl Victor Ţvircun a argumentat convingător necesitatea apariţiei cărţii date. Este vorba de anumite inexactităţi, erori sau chiar legende, referitoare la personalitatea şi activitatea lui Dimitrie Cantemir, care, aşa cum subliniază autorul, [erori] „migrează” de la un autor la altul. Autorul şi-a propus să-l prezinte pe domnitorul Moldovei corect, să elimine neadevărurile, strecurate în literatura istorică (unele din greşeală, altele – incluse în circuit cu bună ştiinţă), asta cu atât mai mult, cu cât dl V. Ţvircun a studiat în arhivele din Federaţia Rusă, Turcia, în alte arhive, depistând noi şi preţioase documente, referitoare la familia lui Dimitrie Cantemir. În plus, dl profesor Victor Ţvircun doreşte să demonstreze că Dimitrie Cantemir a fost o personalitate nu doar naţională, ci una de talie europeană, universală. Continue reading →

Este vorba de volumul „Scurtă istorie a comunei Volintiri”[1], semnată de domnul dr. ing. Anatolie Munteanu, originar din acest sat de la sud-estul Republicii Moldova (raionul Ştefan Vodă).

Dl dr. Anatolie Munteanu este cunoscut publicului cititor din România şi Republica Moldova ca veteran al luptei împotriva separatismului tiraspolean (ultimul susţinut deschis de Federaţia Rusă), ca autor a unor studii importante, referitoare la războiul ruso-moldav din 1991-1992[2]. Aceste cercetări au contribuit la îmbogățirea substanțială a patrimoniului istorico-militar și istoriei contemporane de luptă a românilor din Basarabia pentru libertate, independență împotriva agresiunii ruse. Pe baza cercetărilor științifice din documente și arhive, dar și din teren, pentru prima dată Anatolie Munteanu a stabilit cauzele războiului, numărul victimelor și răniților în lupte, a analizat acțiunile și misiunile de luptă ale forțelor militare, greșelile strategice ale Statului Major al armatei și comandanților de unități, inclusiv acțiunile politice și diplomatice ale conducerii de vârf a R. Moldova.

Noua sa carte a fost consacrată expunerii succinte a istoriei localităţii de baştină, Volintiri. Cartea beneficiază de o Prefaţă, semnată de prof. univ. dr., general (r) Teodor Frunzeti, preşedintele Secţiei de ştiinţe militare a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. Continue reading →

Sâmbătă, 28 octombrie 2017, în incinta Universităţii de Stat din Moldova (Chişinău, str. A. Mateevici, nr. 60, Blocul Central, sala 327) şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa ştiinţifico-comemorativă cu genericul de mai sus. Pe data de 23 octombrie 2017 profesorul Anton Moraru ar fi împlinit 80 de ani. Cu regret, la 28 octombrie 2017 am comemorat doi ani de la trecerea în nefiinţă a profesorului A. Moraru.

Lucrările Conferinţei au început cu o slujbă de pomenire, rostită de preotul Alexandru Comendant, doctor în teologie, profesor universitar. A urmat un minut de reculegere în memoria profesorului Anton Moraru.

Profesorul universitar, doctor habilitiat Florentin Paladi, prorector pentru ştiinţă, USM, a prezentat un mesaj de salut, evocând personalitatea profesorului Anton Moraru.

A urmat o suită de comunicări ştiinţifice. Prof. univ., dr.–hab. Demir Dragnev, membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), a vorbit despre Profesorul Anton Moraru ca autor al primului manual de istorie a românilor.

Subsemnatul, am prezentat comunicarea „Metodologia cercetării istoriei în viziunea profesorului Anton Moraru” (textul comunicării se anexează).

Domnul Ion Negrei a expus tema „Ideea identităţii şi unităţii naţionale româneşti în opera istoricului Anton Moraru”. Consăteanul profesorului Anton Moraru, prof. univ., dr.-hab. Alexandru Roman a vorbit despre modul cum a fost redactată lucrarea „Istoria românilor. Basarabia şi Transnistria (1812-1993)”; tema comunicării: „Unele consideraţii privind opera profesorului Anton Moraru: Istoria românilor. Basarabia şi Transnistria (1812-1993)”.  Continue reading →

Aşa cum ştiu cititorii blogului[1], dar şi cei ai presei periodice[2], pe data de 10 octombrie 2017, în incinta Bibliotecii Municipale „B.P. Haşdeu”, sala Engleză, a avut loc şedinţa ordinară a Clubului Istoricilor din Republica Moldova (CIRM). La ordinea de zi a şedinţei au fost aprobate câteva subiecte de mare actualitate. Principalul – inacceptabilitatea implicării factorilor politici în meseria istoricilor şi libertatea de exprimare şi promovare a rezultatelor cercetărilor istorice şi a opiniilor istoricilor.

 În cuvântul de deschidere a şedinţei CIRM, subsemnatul am spus că, la fel ca şi colegii lor de breaslă din alte state ale lumii, istoricii din Republica Moldova studiază trecutul poporului din care fac parte în baza documentelor publicate şi a celor ce se păstrează în arhive, muzee şi biblioteci, de un real folos în cercetarea faptelor istorice fiind relatările martorilor oculari, memoriile participanţilor nemijlociţi la evenimente. Doar în baza analizei acestor categorii de surse, istoricii, în lucrările publicate, exprimă opinii, trag concluzii şi propun recomandări pentru factorii de decizie. În actul de analiză, cercetare şi formulare de opinie istoricul onest nu poate fi influențat de factori colaterali. Nimeni din afara breslei – fie ministru, parlamentar, şef de stat etc. – nu este în drept să intervină în actul de cercetare, ba mai mult, nu este în drept să dicteze istoricilor ce să scrie şi cum să scrie despre un eveniment istoric sau altul. Evident, rezultatele cercetărilor savanţilor istorici pot să placă, dar, în egală măsură, pot să nu placă persoanelor oficiale. În lumea civilizată cercetarea istorică şi puterea politică interacţionează foarte rar, fiecare actor social onorându-şi cu competenţă profesională propriul segment de responsabilităţi, scopul final urmărit de aceștia fiind beneficiul general al societăţii.

Continue reading →