Stimaţi prieteni,

Încheierea anului calendaristic este un bun prilej pentru a face totalurile anului ce se scurge, a analiza realizările obţinute, problemele existente şi proiectarea unor sarcini de viitor.

Joi, 20 decembrie 2012, colectivul Institutului de Istorie Socială „ProMemoria” (INIS „ProMemoria”) din cadrul Facultăţii de Istorie şi Filozofie a Universităţii de Stat din Moldova (USM) s-a adunat pentru a analiza activitatea desfăşurată în anul 2012. Subsemnatul am prezentat Raportul de activitate a INIS „ProMemoria”, în care am amintit colegilor şi invitaţilor (membri activi ai Seminarului ştiinţific din cadrul INIS „ProMemoria”) că INIS „ProMemoria” a fost înregistrat la Ministerul Justiţiei pe data de 22 octombrie 2010 (nr. 314). La 15 februarie 2011 a avut loc şedinţa festivă de inaugurare a Institutului de Istorie Socială „ProMemoria”. Prin decizia Senatului USM din 27 decembrie 2011, INIS „ProMemoria” a fost încadrat în organigrama Facultăţii de Istorie şi Filozofie a Universităţii de Stat din Moldova.

În perioada de dare de seamă (ianuarie-decembrie 2012) membrii INIS „ProMemoria” au reuşit să realizeze următoarele obiective:

Continue reading →

Stephen F. Cohen este un cunoscut specialist în istoria URSS, autor a numeroase studii, inclusiv – monografii despre Nicolai Buharin[1], despre victimele Gulag-ului[2]; a publicat numeroase articole consacrate destrămării URSS şi urmărilor acesteia. În 2011 a publicat volumul „Viaţa după [ieşirea din] Gulag. Reîntoarcerea victimelor staliniste”[3].

Autorul cărţii a studiat timp îndelungat arhivele NKVD, a beneficiat de lungi stagii de documentare în URSS şi Federaţia Rusă, a intervievat mulţi supravieţuitori ai Gulag-ului, între care – Ana Larina, soţia lui Nicolai Buharin, a discutat cu Anton Antonov-Ovseenco, fiul legendarului Vladimir, conducătorului loviturii de stat bolşevice din noiembrie 1917, omorât de călăii lui Stalin, cu mulţi alţi buni cunoscători ai Gulag-ului.

Cartea nominalizată are un Prolog, cinci capitole, Epilog, Câteva cuvinte de mulţumire, Note, Indice de nume, bibliografii.

Din Prolog: autorul scrie despre teroarea stalinistă, începută în 1929, care a luat proporţii de masă, numită „al doilea Holocaust” (p. 11), care a cuprins nu doar elita non-conformistă a URSS, ci şi largi pături ale societăţii civile – muncitori, ţărani, intelectuali. Mulţi din cei supuşi represiunilor staliniste habar nu aveau pentru ce au arestaşi şi trimişi la munci forţate. După sângeroasa colectivizare a celor 125 de ml de ţărani (1929-1933), a urmat „marea teroare” (1936-1939). S. Cohen remarcă: numai timp de 17 luni (anii 1937-1938) au fost arestaţi 1,7 ml oameni, dintre care 700 000 au fost împuşcaţi, între 300 000 şi 400 000 au fost deportaţi în Siberia, Kazahstan şi alte regiuni ale URSS. 

Continue reading →

Natalia Alexeevna Narociniţcaia (NN) este o personalitate bine cunoscută nu doar în Federaţia Rusă (FR). NN este doctor habilitat în ştiinţe istorice, om politic (deputat în Duma de Stat a FR în 2003-2007, persoana de încredere a lui Vladimir Putin în alegerile prezidenţiale din 2012), politolog. A fost membră a Comisiei de contracarare a încercărilor de falsificare a istoriei în detrimentul intereselor Rusiei (2009-2012, preşedinte fiind Dm. Medvedev). Preşedinte al acestei Comisii a fost Serghei Narâşkin, care a menţionat, între altele, că scopul Comisiei este de a conchide care „fapte sau evenimente istorice falsificate prejudiciază interesele Rusiei”[1].

Decretul prezidenţial şi înfiinţarea Comisiei au fost criticate convingător de istorici din FR şi din afara graniţelor Rusiei. Şi pe bună dreptate: nu poate o comisie, oricât de competentă ar fi, să constate obiectiv ce concluzii ale unor studii istorice servesc interesele FR şi care concluzii nu servesc acele interese. Asta pentru că faptele şi evenimentele istorice sunt obiective, pe când interpretările sunt subiective, diferite. Iar dreptul istoricului de a-şi expune punctul de vedere asupra obiectului studiului lui se încadrează în drepturile fundamentale ale omului la libera exprimare, garantate de Constituţia FR, dar şi a tuturor Constituţiilor ţărilor civilizate.

Continue reading →

Stimaţi prieteni,

Astăzi am participat la Conferinţa ştiinţifico-practică „Marea Unire din 1918 – cea mai sublimă pagină a istoriei româneşti”, desfăşurată în cadrul Bibliotecii Liceului teoretic „George Meniuc” din Capitală.

Îndrumaţi de profesoarele de istorie Ludmila Daraban şi Alexandra Chirică şi de bibliotecara liceului Elena Cortac, elevii claselor superioare au pregătit o suită de prelegeri, consacrate istoriei Unirii Neamului Românesc, începând cu cea realizată de Mihai Viteazul, trecând la Unirea Principatelor Române din 1859 şi încheind cu cea de la 1 decembrie 1918. Continue reading →

Stimaţi prieteni,

Sunt onorat să aduc la cunoştinţa Dvs. o informaţie referitoare la Conferinţa Internaţională cu tema „Politici şi practici ale memoriei în estul Europei: între trecutul totalitar şi aspiraţiile europene”. Conferinţa a fost organizată de Institutul de Istorie Socială „ProMemoria” din cadrul Facultăţii de Istorie şi Filozofie a Universităţii de Stat din Moldova şi s-a desfăşurat în Sala de conferinţe a Hotelului „Regency” (Chişinău, str. Sfatul Ţării, nr. 17), între 30 noiembrie şi 1 decembrie 2012. Această acţiune ştiinţifice deosebit de importantă a avut loc în parteneriat cu Center for Advanced Studies and Education, European Humanitarian University (Lituania) şi cu suportul financiar al Fundaţiei germane Konrad Adenauer Stiftung din Republica Moldova. Continue reading →

Energicul şi energizantu prof. univ. dr. Vasile Şoimaru a ajuns cu propria-i maşină la locul unde Donul, care curge dinspre nord spre sud, înspre Stalingrad (astăzi Volgograd), la un moment face un cot spre sud-vest, revărsându-se în Marea Azov. De aici şi noţiunea „Cotul Donului”. O noţiune nu doar geografică, ci una cu adânci semnificaţii emoţionale: anume aici, acum 70 de ani, s-a consumat una din cele mai mari drame omeneşti – Bătălia de la Stalingrad – cea mai sângeroasă din anii celui de-al Doilea Război Mondial. Anume aici, la Cotul Donului, s-au luptat vitejeşte militarii români, uniţi în Armata a III-a, condusă de generalul de armată Petre Dumitrescu – al doilea „comandant român ca importanţă după Mareşalul Ion Antonescu” şi singurul general român, cu excepţia Mareşalului, care a avut sub comanda sa, în primăvara anului 1943, în Basarabia, Armata a 6-a germană.

La 19 noiembrie 1942 trupele Armatei roşii au trecut la contraofensivă, lovind în locurile slabe ale frontului german: acolo unde se termina poziţia unei armate-aliate şi începea a alteia. Astfel, în stânga Armatei a III-a erau forţele militare ungare (raporturile româno-maghiare în acel moment nu erau tocmai favorabile unei victorii comune), iar la dreapta – trupele germane.

Continue reading →

Stimaţi prieteni,

Ieri, 25 noiembrie 2012, în faţa gării feroviare din Şoldăneşti a avut loc dezvelirea unui monument deosebit, ridicat în memoria locuitorilor raionului Şoldăneşti, deportaţi în Siberia de regimul comunist de ocupaţie. La eveniment au participat foarte mulţi oameni – locuitori ai oraşului, persoane deportate, reîntoarse la baştină, şi descendenţii lor, ziarişti, conducerea raionului, deputaţi, preoţi etc.

Cu prilejul dezvelirii monumentului a fost organizat un miting, moderat de dna Elena Ciorici, profesoară de limbă şi literatură română. Ea a oferit cuvântul doamnei Maria Nasu, deputat PLDM, care a vorbit cu durere în suflet despre marea nedreptate, care s-a abătut asupra populaţiei basarabene, inclusiv – a gospodarilor din raionul Şoldăneşti: deportările din 1941, 1949 şi 1951; a spus despre naşterea ideii de a ridica un monument în memoria celor deportaţi şi a unui volum de memorii ale celor ce au supravieţuit calvarului. Continue reading →

Aşa se întâmplă în istorie: câteodată popoarele sunt puse la grea încercare. Probabil, nu există pe lume un popor, care să nu se fi implicat în război, ofensiv sau defensiv. Aşa s-a întâmplat cu mai multe popoare ale fostei URSS la destrămarea Imperiului sovietic: azerii şi armenii în războiul pentru Carabahul de Munte; azerii şi ruşii în evenimentele din Baku; lituanienii şi ruşii în evenimentele sângeroase din Vilnus. Şi noi, românii basarabeni, am fost atraşi într-un război, numit, probabil impropriu – „Războiul de pe Nistru”. De fapt a fost un război nedeclarat al Federaţiei Ruse împotriva statului Republica Moldova. În iureşul evenimentelor, ce se derulează deosebit de rapid, „scapă” multe lucruri, referitoare la „actorii” principali, dar şi la cei „secundari”, la cei mulţi, chemaţi sub arme. Dar totul are un sfârşit, mai mult sau mai puţin fericit. Vine momentul rememorării celor întâmplate, analizei „la rece” a ceea ce s-a întâmplat, căutării răspunsului la întrebarea de ce s-a realizat aşa şi nu altfel, cine şi ce a zis sau a făcut. Sau a zis, dar nu a făcut. Continue reading →

Marţi, 20 noiembrie 2012, în incinta Muzeului „Memoria Neamului” (mun. Chişinău, bd C. Negruzzi, nr. 4) a avut loc şedinţa de constituirea a Seminarului ştiinţific al Institutului de Istoria Socială „ProMemoria”. Seminarul ştiinţific a fost deschis, cu un cuvânt de salut, de dl Anatol Corj, directorul Muzeului „Memoria Neamului”, preşedintele Asociaţiei foştilor deţinuţi politici şi a veteranilor Armatei Române din Republica Moldova.

Subsemnatul, am vorbit despre necesitatea înfiinţării Seminarului ştiinţific. Continue reading →