Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice (2014)

Cu ocazia împlinirii unui secol de la declanşarea primei conflagraţii mondiale, pe data de 19 septembrie 2014, în incinta Sălii de Festivităţi a Centrului de Cultură şi Istorie Militară din Chişinău (str. Tighina, nr. 47), şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa ştiinţifică cu tema „Primul Război Mondial şi Basarabia (1914-1918)”.

Evenimentul ştiinţific a fost deschis de dl dr. Vitalie Ciobanu, directorul Centrului de Cultură şi Istorie Militară.

În faţa celor prezenţi, un cuvânt de salut a rostit dl Valeriu Troenco, Ministrul Apărării Republicii Moldova. Domnia sa a subliniat că evenimentul ştiinţific desfăşurat de istorici este unul deosebit de important pentru militari. „Nu sunt istoric, a continuat dl Ministru, însă pe parcursul activităţii mele am avut contacte atât cu structurile de forţă, cât şi cu mediul academic, cu regret, am şi experienţa războiului din 1992. Mereu am încercat să analizez şi să compar diferite căi de evoluţie posibilă a unor evenimente”. Continue reading →

Stimaţi prieteni,

În vara-toamna anului 1944 trupele sovietice înaintaseră mult peste frontierele URSS, ajungând, între altele la râul Vistula, lângă Varşovia. Sovieticii i-au îndemnat pe polonezi să înceapă o răscoală împotriva germanilor. Ceea ce s-a şi întâmplat: la 1 august 1944 militarii din Armata Naţională au început insurecţia.

În pofida situaţiei prielnice, trupele sovietice nu au înaintat, lăsându-i pe germani să înece în sânge locuitorii Varşoviei şi să distrugă oraşul până la temelie.

Mai mult chiar: sovieticii nu i-au lăsat pe Aliaţii lor, englezi şi americani, să-i ajute pe polonezii răsculaţi, neoferind aerodromurile din apropiere, aflate sub controlul URSS. Continue reading →

Rubrica: Analize şi sinteze politice

Pe data de 15 septembrie 2014 a fost dat startul campaniei electorale. La 30 noiembrie cetăţenii R. Moldova vor alege 101 deputaţi în Forul legislativ suprem – Parlamentul RM.

În linii mari, forţele politice de la noi sunt împărţite în două: pro-vest (pro Uniunea Europeană) şi pro-est (pro Rusia sau Uniunea Vamală).

Marea majoritate a cetăţenilor (judecând după rezultatele sondajelor) pledează pentru aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană.

În acest sens, consider, că intelectualitatea RM, oamenii de bună credinţă, patrioţii adevăraţi ai Moldovei trebuie să susţină partidele arcului guvernamental, astfel ca în următorii patru ani aceste partide să ducă la bun sfârşit opera de aderare a RM la UE. Continue reading →

Rubrica: „Pe urmele făuritorilor de nemurire”

Cu ocazia participării la Conferinţa internaţională „Patriotism, democraţie, europenism”, organizată de Asociaţia Pro Democraţia club din Târgu Neamţ, în frunte cu istoricul Emanuel Bălan (5-6 septembrie 2014), am efectuat o vizită de documentare la Cetatea Neamţ.

Am fost cazat în motelul „Casa arcaşului”, situat chiar la poalele muntelui pe care a fost construită cetatea. Un drum asfaltat şi bine îngrijit duce de la motel la cetate.

La intrare în Cetate, pe un panou e scrisă o istorie scurtă a acesteia:

„Cetatea Neamţ a fost construită în timpul lui Petru I Muşat (1375-1391), în perioada consolidării statului medieval Moldova. Prima atestare documentară datează din 1395, anul în care regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, înainte de a fi înfrânt de oştile lui Ştefan I Muşat la Hindău, emite un act de cancelarie „acte castru Nempch”. Continue reading →

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice (2014)

Pe data de 6 septembrie 2014, în incinta Primăriei din oraşul Târgu Neamţ, şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa internaţională cu genericul „Patriotism, democraţie, europenism”. Organizator al acestui important for ştiinţific a fost Asociaţia Pro Democraţia club Târgu Neamţ, în frunte cu istoricul Emanuel Bălan.

Conferinţa a fost deschisă de dl Emanuel Bălan, care a rostit un cuvânt de bun venit invitaţilor.

Au urmat comunicările. Subsemnatul am vorbit despre diversele forme de patriotism, prezente astăzi în R. Moldova. Este vorba de patriotismul pe care îl promovăm noi, intelectualii români basarabeni, inclusiv – istoricii, şi care se bazează pe cunoaşterea corectă a trecutului nostru, la adevărul despre istoria românilor şi despre anexările făcute de marile imperii. A fi patriot în Republica Moldova înseamnă a cunoaşte trecutul acestui pământ românesc, a promova românismul, a cunoaşte limba, literatura, cultura română.

Dar nu este secret că noţiunea de „patrie” este înţeleasă diferit. Noi, în RM, ne ciocnim de patriotismul sovietic – o reminiscenţă a trecutului totalitar, impus nouă, basarabenilor, timp de peste 50 de ani de maşinăria propagandistică a URSS. Comuniştii au cultivat cu mult zel patriotismul sovietic, bazat pe ideologia bolşevică. Continue reading →

Rubrica „Pe urmele făuritorilor de nemurire”

Cu prilejul participării la Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice, organizate de  conducerea Muzeului Ţării Făgăraşului „Valer Literat” (4-5 septembrie 2014) am vizitat câteva monumente istorice.

În primul rând, am vizitat Biserica „Sfântul Nicolae” ctitorită de domnitorul martir Constantin Brâncoveanu. La intrare în Biserică, pe o filă A-4, este scris:

„Este una din puţinele biserici din Ardeal, ctitorită de un sfânt.

A fost zidită „din temelie, cu cheltuiala sa” de către domnitorul martir Constantin Brâncoveanu, între 15 iunie 1697 [şi] 30 septembrie 1698. Pentru ridicarea ei, voievodul muntean a cerut cuvenita învoire principelui ardelean Mihail Apafi II, care a dorit, printre altele, ca „zidurile bisericii să nu fie prea groase [iar ?] pereţii foarte înalţi din respect pentru cetatea Făgăraşului, ale cărui turnuri se cuvine să stăpânească toată împrejurimea”. Continue reading →

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice (2014)

Pe data de 4 şi 5 septembrie 2014, în Municipiul Făgăraş, în incinta Muzeului Ţării Făgăraşului „Valer Literat”, şi-a desfăşurat lucrările Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice, prilejuită de comemorarea familiei Brâncoveanu şi de împlinirea unui secol de la declanşarea Primului Război Mondial. 

Sesiunea de comunicări a fost precedată de vernisajul expoziţiei „100 de ani de la declanşarea Primului Război Mondial” , organizate de gazde în colaborare cu Banca Naţională a României şi cu colecţionari particulari. În vitrine au fost expuse bancnote şi monede, care au circulat pe teritoriul României în anii primei conflagraţii, precum şi cărţi poştale, scrisori ale ostaşilor din acele timpuri.

Organizatorii sesiunii de comunicări au oferit basarabenilor, prezenţi la manifestare, posibilitatea să expună un şir de lucrări apărute recent de sub tipar la Chişinău. Astfel, dl dr. Vlad Vornic, preşedintele Agenţiei Naţionale de Arheologie, R. Moldova, a prezentat primul număr al revistei „Arheologia Preventivă în Republica Moldova”. Conf. univ. dr. Sergiu Matveev  a vorbit despre volumul „Relaţiile externe ale Ţării Moldovei în documente şi materiale (1360-1858)”, editor – prof. univ., dr. hab. Ion Eremia, iar dr. Sergiu Tabuncic a prezentat monografia profesorului universitar, doctorului habilitat Valentin Tomuleţ „Basarabia în epoca modernă (1812-1918). Instituţii, regulamente, termeni”.  Continue reading →

Astăzi, 31 august 2014, în oraşul Căuşeni, au avut loc manifestări culturale, prilejuite de împlinirea a 25 de ani de la aprobarea legislaţiei lingvistice a Republicii Moldova (31 august 1989). La depunerea de flori la bustul lui Alexei Mateevici şi la Adunarea festivă din incinta Consiliului raional Căuşeni au participat, cu luări de cuvânt, preşedintele raionului Căuşeni, dl Ion Ciontoloi, oaspeţi din România, intelectuali din raionul Căuşeni. Moderatorul evenimentelor a fost neobositul profesor de limbă română, dl Valeriu Ostaş.

În conformitate cu programul aprobat, în cadrul manifestării, au fost prezentate / lansate câteva cărţi, publicate recent. Este vorba de cartea „Basarabia, pământ străbun”, redactată de dna Vasilica Mitrea[1], scriitoare, secretar al Ligii Scriitorilor din România, filiala Dobrogea, membră a Asociaţiei Scriitorilor de Limbă română din Quebec (Canada), secretar de redacţie de redacţie al revistei „Dobrogea Culturală”. Este o carte de impresii de călătorie, realizate de autoare în Republica Moldova. Autoarea a demonstrat că este o fină observatoare a realităţilor actuale basarabene. Continue reading →

Este vorba de Imperiul ţarist (1721-1917), de Republica Sovietică Socialistă Federativă Rusă (1918-1922), de URSS (1922-1991), iar după dispariţia acesteia – de Federaţia Rusă (1991 până în prezent). Mai simplu ar fi să spunem Rusia, dar aşa nu este corect. Istoriceşte, întotdeauna, conducătorii stabiliţi în capitalele Sankt-Petersburg, Petrograd sau Moscova au condus nu doar pământuri populate de etnici ruşi, ci şi de alte naţionalităţi.

În rândurile ce urmează, propun o scurtă trecere în revistă a conducătorilor formaţiunilor statale, enumerate mai sus, a războaielor, în care ei au implicat ţara şi câte victime umane au produs acele lupte armate. Ar fi prea mult să mă refer la toţi ţarii, mă voi limita la conducătorii din secolele XX şi XXI.

Astfel, împăratul rus Nicolai al II-lea, canonizat de Biserica Ortodoxă Rusă (el şi membrii familiei lui) sfânt, a implicat Imperiul Rus (justificat sau nu este o altă problemă) în Marele Război, numit ulterior – Primul Război Mondial. Ţarul Nicolai al II-lea a fost un bun creştin, un familist exemplar, un om cu multe alte calităţi pozitive, dar a fost un militar mediocru, având gradul de colonel. Asta în situaţia în care Imperiul Ţarist avea comandanţi de oşti mult mai experimentaţi. Postul de Comandant Suprem al Forţelor armate, însă, a fost ocupat chiar de ţar. Insuccesele pe Front au dus la nemulţumiri în masă şi detronarea împăratului (februarie 1917). Continue reading →

Unul din pretendenţii la Premiul de Stat al R. Moldova este distinsul scriitor român de origine basarabeană Paul Goma. Ca mai întotdeauna, şi în cazul Paul Goma s-au găsit detractori care încearcă să pună la îndoială reputaţia ireproşabilă a scriitorului, cunoscut opiniei publice nu doar ca scriitor, ci şi disident activ şi luptător deschis cu dictatura comunistă, instaurată de Nicolae Ceauşescu în România.

Între lucrările, semnate de Paul Goma, se remarcă eseul „Săptămâna Roşie (28 iunie – 3 iulie 1940) sau Basarabia şi evreii”[1], carte, care a fost retipărită în mai multe rânduri de diverse edituri. Deşi autorul eseului foloseşte documente publicate, referitoare la comportamentul unei părţi a comunităţii evreieşti din Basarabia în perioada 28 iunie – 3 iulie 1940, adică când administraţia civilă şi militară românească se retrăgea din provincie sub ameninţarea forţelor militare sovietice şi instaurarea administraţiei sovietice (3 iulie), unii cititori, mai competenţi, dar, de regulă, incompetenţi, îl învinuiesc pe scriitor de „antisemitism”. Continue reading →