Rubrica: Pe urmele făuritorilor de nemurire

 Pe data de 11 noiembrie 2014, cu prilejul participării la Conferinţa ştiinţifico-practică „Locuitorii Găgăuziei în anii Primului Război Mondial, 1914-1918”, am vizitat, parţial, pentru prima dată, oraşul Ceadâr-Lunga.

Localitatea a fost atestată documentar în 1817. În 1994 în oraş erau 22 991 locuitori; în 2014 – 22 800, deci – timp de 20 de ani numărul locuitorilor a rămas aproape acelaşi. Deşi Ceadâr-Lunga are statut de oraş din 1958, totuşi majoritatea locuitorilor muncesc în agricultură.

Primăria a fost locul unde s-a desfăşurat conferinţa. În faţa primăriei se înalţă impunătoarea Biserică cu hramul Icoanei Maicii Domnului din Kazan. Construcţia bisericii a început în anul 1998; din lipsă de finanţe, însă, definitivarea construirii ei s-a tărăgănat până în anul 2008. În apropierea locului, unde a fost ridicată această biserică [acum pe acel spaţiu se află Casa de cultură cu monumentul lui Mihai Ciachir în faţă], a fost alta, construită în 1911 cu hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, dar care a fost demolată în 1972 la insistenţa autorităţilor comuniste de atunci. Actuala biserică este o copie fidelă a celei din 1911. Continue reading →

Rubrica: Pe urmele făuritorilor de nemurire, 2014

În partea de nord a oraşului se află unul dintre cele mai expresive monumente ale Varşoviei – Zeiţa Victoriei Nike decapitată. Monumentul din marmură albă este ridicat în memoria victoriei trupelor Aliate la Monte Cassino, Italia, locul unde au luptat eroic şi militarii polonezi (mai 1944)[1]. Nu departe de monument a fost ridicat un postament; pe unul din pereţi e notat „Tam polak z honorem brał słub. Do Monte Cassino – 1895 km”. Pe partea opusă este imprimat portretul generalului W. Anders şi este scris [traduc în română]: „La 18 mai 1944, într-o luptă sângeroasă a popoarelor la Monte Cassino, Corpul 2 Polonez [condus] de generalul de trupe blindate Władysław Anders a străpuns „Linia Gustav” şi a deschis pentru Armatele Aliate drumul spre Roma”[2].

Am trecut pe lângă Muzeul de Arheologie (str. Długa, nr. 52)[3], apoi pe Aleea Solidarności, unde, la nr. 62, se află Muzeul Independenţei Poloniei[4] (ambele muzee le-am vizitat în 2003). Continue reading →

Rubrica „Cronica vieţii ştiinţifice. 2014”

1. La 29 octombrie 2014 am fost la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi (USARB), unde am prezentat Ora publică „Trădaţi, dar neînfrânţi”. Este vorba de Insurecţia din Varşovia din vara-toamna anului 1944. Citez din afişul difuzat cu acest prilej: „O filă din istoria contemporană a Poloniei o constituie Insurecţia din 1944, iniţiată în momentul retragerii naziste şi al apropierii de Varşovia a Armatei Roşii. Dorinţa de a elibera capitala înainte de sosirea sovieticilor şi de a proclama un stat suveran şi independent a fost un element fundamental în această decizie eroică a Rezistenţei poloneze”. La Ora publică au asistat peste 50 de persoane – profesori universitari şi studenţi de la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale.

Aduc şi pe această cale mulţumiri doamnei Lidia Pădureac, şefa Catedrei de Ştiinţe Socio-umanistice şi Asistenţă Socială, pentru buna organizare a evenimentului. Continue reading →

Rubrica: Pe urmele făuritorilor de nemurire (2014)

 Miercuri, 15 octombrie 2014, ca şi zilele trecute, a fost o zi însorită, caldă, propice pentru deplasări pietonale pe locurile memorabile ale capitalei poloneze.

Oraşul Nou

Am decis să revăd monumentele istorice, situate la nord de Oraşul Vechi, cele din numitul Oraş Nou.Prima biserică vizitată se numeşte „Catedrala Intrării în Templu a Sfintei Fecioare Maria” (Kościół Nawiedzenia Najświętszej Maryi Panny), construită din cărămidă roşie, în stil gotic. Această Catedrală a fost construită în anul 1409, sfinţită în 1411. Pe parcursul anilor a suferit modificări arhitecturale. Catedrala a fost distrusă în anii ocupaţiei naziste; între 1947 şi 1952 a fost restabilită; astăzi ni se prezintă aşa, cum arăta în anul 1915. În curtea Catedralei sunt câteva morminte vechi, o statuie a Fecioarei Maria şi o cruce din lemn, datate cu secolul al XIX-lea. Catedrala este împrejmuită cu un gard, în spate este un parc care coboară spre malul Vistulei. Continue reading →

Rubrica: Analize şi sinteze politice (2014)

 În Republica Moldova (RM) campania electorală este în toi. Ce ar fi de spus la acest moment? Ce supără sau uimeşte un simplu cetăţean/alegător?

Când am scris în titlul articolului noţiunea de „moldoveni” m-am referit la toţi cei care locuiesc în RM, indiferent de apartenenţă lor etnică – fie români, fie ruşi, fie evrei, fie găgăuzi etc., noi toţi suntem „moldoveni”, locuitori ai unei părţi din Moldova istorică.

Acum s-o iau pe rând.

1. Nu doar în timpul, dar mai ales în cadrul campaniilor electorale, atunci când se referă la alegerea conducerii RM, mai mulţi vorbitori folosesc cuvântul / cuvintele „treucă” sau „treuca puterii” (vezi, de exemplu, emisiunea „Ora de ras” la Jurnal TV). Conform DEX, „treucă” înseamnă „vas făcut din scânduri ori scobit într-un trunchi de copac sau piatră, din care mănâncă sau beau animalele”. De regulă – porcii. Continue reading →

Sâmbătă, 25 octombrie 2014, a fost condus pe ultimul drum istoricul şi publicistul Gheorghe Cernea. Ceva mai mult de un an în urmă, în aprilie 2013, Gh. Cernea împlinea 70 de ani. Cu acel prilej am redactat un scurt articol referitor la activitatea ştiinţifică şi publicistică a profesorului Gheorghe Cernea. Am scris atunci, repet acum: Gheorghe Cernea a fost un publicist foarte activ, a avut multe şi interesante studii, materiale, luări de poziţii etc.

Astfel, un articol necesar a fost consacrat domnitorului Ştefan cel Mare, prezentat de Gh. Cernea ca un conducător înţelept şi judecător drept („Literatura şi Arta” [LA], 2009, 2 iul.).Gh. Cernea a publicat mai multe studii bine documentate, referitoare la preliminariile anexării Basarabiei de către Rusia ţaristă (LA, 2011, 19 mai), la impactul anexării Basarabiei de către Rusia ţaristă asupra românilor basarabeni (LA, 2011, 2 aug.), la evoluţia populaţiei Basarabiei după 1812 (LA, 2011, 27 dec.), la caracterul administraţiei ruse în Basarabia (LA, 2012, 22 mart.) etc. Continue reading →

Rubrica: Pe urmele făuritorilor de nemurire

Insurecţia din Varşovia (august-octombrie 1944) în memoria contemporanilor.

În acest an se împlinesc şapte decenii de la Insurecţia locuitorilor Varşoviei împotriva ocupaţiei naziste, un eveniment de excepţie (insurecţia) în lupta Aliaţilor împotriva Germaniei şi aliatelor acesteia. Dar şi eveniment plin de învăţăminte nu doar pentru polonezi, ci şi pentru alte popoare europene, în special cele ce au avut atingere cu URSS.

Cu acest prilej Institutul de Istorie Socială „ProMemoria” din cadrul Universităţii de Stat din Moldova (USM) a organizat o Masă rotundă în care noi, istoricii, am adus un omagiu luptătorilor polonezi pentru libertate[1]. Continue reading →

Rubrica: Pe urmele făuritorilor de nemurire

 Cu prilejul participării la Conferinţa ştiinţifică internaţională „Nation Branding and National Identity” [„Imaginea (brandul, simbolul) naţiunii şi identitatea naţională”], organizate de Institutul Polonez pentru Diplomaţie „Ignacy Jan Paderewski” din Varşovia, directoare dna Ambasador Katarzyna Skórzyńska, între 13 şi 14 octombrie 2014[1], am avut fericita ocazie de a revedea oraşul de pe Vistula, pe care l-am văzut în anul 2003 şi despre care am scris o carte[2].

Am folosit la maximum posibil timpul din afara programului Conferinţei pentru a merge pe trasee deja cunoscute, dar şi la muzee nou deschise. Continue reading →

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice (2014)

Între 13 şi 14 octombrie 2014, în incinta Institutului Polonez pentru Diplomaţie „Ignacy Jan Paderewski” din Varşovia şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa ştiinţifică internaţională „Nation Branding and National Identity” [„Imaginea (simbolul) naţiunii şi identitatea naţională”], la care am avut fericita onoare de a participa cu o comunicare precum şi în dezbateri.

Vreau şi prin aceste rânduri să mulţumesc pentru invitaţia făcută doamnei Ambasador Katarzyna Skórzyńska, directoarea Institutului Polonez pentru Diplomaţie „Ignacy Jan Paderewski” din Varşovia. Continue reading →

Domnul academician Alexandru Zub din Iaşi este un binecunoscut istoric român, un mare prieten al basarabenilor, este omul care a făcut puşcărie comunistă pentru faptul că, împreună cu alţi colegi studenţi, a sărbătorit 500 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a domnitorului Ştefan, supranumit ulterior Cel Mare.

Cu prilejul împlinirii acestui frumos jubileu, am trimis domnului academician Al Zub un mesaj de felicitare pe care îl reproduc mai jos.

 Mult stimate dle academician,

Cu ocazia împlinirii frumoasei vârste de 80 de ani, daţi-mi voie să Vă felicit cu acest prilej, să Vă doresc multă sănătate, noi realizări în cercetarea Istoriei, numai bine. Cărţile Dvs. sunt citite şi în R. Moldova, pledoaria Dvs. de reîntregire a Neamului Românesc este cunoscută la noi şi susţinută de tot mai mulţi cetăţeni ai R. Moldova.

Prezenţa Dvs. şi intervenţiile ştiinţifice în cadrul Simpozioanelor de la Sighetul Marmaţiei sunt apreciate de noi, cei care nu am cunoscut temniţele comuniste. Continue reading →