Rubrica: Contribuţii ştiinţifice: comunicări (2014)

Insurecţia orăşenilor din capitala Poloniei, realizată în perioada 1 august – 2 octombrie 1944, a fost unul din cele mai eroice epizoade din cadrul celui de-al Doilea Război Mondial, exemplu strălucit de luptă contra ocupantului nazist, dar care, datorită factorilor externi, a rămas mult timp necercetată de specialişti şi necunoscută marelui public. Asta pentru că, cu tot dinadinsul, forţe politice interne (poloneze), cât şi externe (sovietice) au căutat să şteargă eroica insurecţie din memoria polonezilor, interzicând publicarea documentelor, memoriilor, studiilor, referitoare la eveniment.

După mulţi ani de „linişte”, iată că în timpul guvernării lui Mihail Gorbaciov, problematica poloneză a luat o amploare nouă, pe primul plan plasându-se subiectul crimei comise de sovietici la Katyn, după care şi alte teme din istoria raporturilor sovieto-poloneze, inclusiv – insurecţia din Varşovia din vara-toamna anului 1944. În acest sens e bine să menţionăm culegerea de documente „URSS-Polonia. Mecanismele subjugării. 1944-1949”[1], în care au fost înserate câteva documente referitoare la perioada 1944, dar şi celelalte, documente ce demonstrează mecanismele de înfeudare a Poloniei de către URSS. Continue reading →

Săptămânalul „Literatura şi Arta” este mai mult decât ziar. Este o adevărată Universitate. Şi la propriu, şi la figurat.

La propriu: redactorul şef al săptămânalului, poetul şi scriitorul Nicolae Dabija, este Membru de Onoare al Academiei Române şi membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Nicolae Dabija este personalitatea care, săptămână după săptămână, în articolele de fond, ridică subiecte de cea mai importantă actualitate pentru R. Moldova. Pe paginile săptămânalului sunt publicate articole semnate de academicieni (dl Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei), dl academician Mihai Cimpoi, dl m. c. Anatol Ciobanu etc.), o pleiadă distinsă de profesori universitari, doctori habilitaţi (dl prof. Valeriu Dulgheru fiind cap de listă, dl prof. Anton Moraru, cel mai harnic istoric pe paginile săptămânalului „Literatura şi Arta”; dl prof. Gheorghe Baciu etc.), conferenţiari universitari, buni mânuitori ai scrisului ştiinţifico-publicistic (dl Iulius Popa, Bălţi, dl Ion Melniciuc, dl Mihai Morăraş etc.). Şi mulţi, mulţi alţii (scuzaţi că nu pot să-i remarc pe toţi). Dar întrebarea este: care Universitate se poate lăuda cu un corp academic şi profesoral mai consistent decât cel de la „Literatura şi Arta”? Continue reading →

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice (2014)

Pe data de 2 şi 3 octombrie 2014, Facultatea de Istorie şi Filozofie din cadrul Universităţii de Stat din Moldova (USM) a organizat Conferinţa ştiinţifică naţională „Şcoală, educaţie, cercetare – de la restricţionări ideologice la valori democratice europene”.

În cadrul şedinţei de deschidere au luat cuvântul prof. univ., dr. hab. Gheorghe Ciocanu, rectorul USM, care a salutat iniţiativa Departamentului Istoria Românilor, Universală şi Arheologie de a pune în discuţie probleme stringente ale educaţiei şi cercetării în R. Moldova şi a pledat pentru obţinerea de noi performanţe în studii ştiinţifice şi educaţia tinerilor.

Domnia sa l-a prezentat pe conf. univ. dr. Florentin Palade, nou-numit în funcţia de pro-rector în probleme de ştiinţă. Dl F. Palade a îndemnat istoricii la realizarea unor noi studii referitoare la trecutul nostru, dar şi la personalităţi proeminente care a contribuit la progresul ştiinţei, Nicolae Donici fiind unul dintre ei. Continue reading →

Rubrica: Pe urmele făuritorilor de nemurire

 Discuţia cu dl Ion Dumitru.

Ca şi anul trecut, la Complexul Monumental „Reeducarea prin tortură”, un sobor de preoţi a oficiat serviciul divin în memoria oamenilor-victime ale terorii comuniste. În pauză, am făcut cunoştinţă cu dl Ion Dumitru[1], un om cu o biografie deosebită.

Născut la 21 octombrie 1920 la Piteşti, în 1940 era deja liderul Partidului Naţional Ţărănist Creştin-democrat (PNŢCD), aripa tânără, sucursala Piteşti. În 1941 a fost înrolat în Armata Română, a luptat pe Frontul de est. A avansat până la gradul de căpitan. La scurt timp după încheierea războiului, fiind activist PNŢCD, a fost arestat şi trimis în puşcăria. A fost în închisoarea din Piteşti, iar după o revoltă a deţinuţilor, provocată de tratamentul antiuman al deţinuţilor, a fost trecut la închisoarea din Aiud. Nu a stat, însă, prea mult: ceva mai bine de un an, după care a fost eliberat. Continue reading →

Rubrica: Pe urmele făuritorilor de nemurire

Bisericile Municipiului Piteşti (continuare).

Am ieşit pe bulevardul „I.C. Brătianu” şi am luat-o spre dreapta. La intersecţia cu strada „9 mai” se află biserica „Sfântul Mucenic Mina”[1]. Biserica este înconjurată de jur-împrejur de clădiri moderne. La momentul vizitării poarta era închisă. Aflu din presa electronică că este „cea mai veche construcţie bisericeasca din Piteşti, datând din anul 1564. Ctitorii ei sunt logofătul Ioan Norocea şi soţia acestuia, fiica a domnitorului Mircea Ciobanu. In anul 1712 i-a fost adăugată clopotniţa, cheltuielile fiind suportate de logofătul Rizea şi de soţia sa Ilinca. Biserica a fost restaurată între anii 1911 şi 1914 de către preotul şi protopopul Vasile Panturescu”[2]. Continue reading →

Rubrica: Pe urmele făuritorilor de nemurire

Am mers pe pasajul şi strada „Sfânta Vineri”, am ajuns la Biserica cu acelaşi nume – „Sfânta Vineri”, care era împânzită cu schele; muncitorii lucrau la turla din centru[1]. În interior se oficia slujba de sâmbătă. Pe un panou, la intrare, am citit istoria acestei biserici. Iată ce informaţie am cules:

„Piteşti, Biserica „Sfânta Vineri”,

Str. Sfânta Vineri, nr 40.

Aşezată pe partea de răsărit a Municipiului Piteşti, pe terasa cea mai joasă, vechea şi prima biserică ridicată, din cărămidă, între anii 1817-1827 de clucerul (funcţionar mai mare peste măcelari, în acele vremuri) ION UNGURELU. Continue reading →

Rubrica: Pe urmele făuritorilor de nemurire

 De la Biserica Armeană am mers pe str. Egalităţii spre Calea Craiovei, trecând printr-un părculeţ curat, cu terenuri de joacă pentru copii. La intersecţia Căii Craiovei cu Bulevardul Fraţii Goleşti se înalţă Biserica „Sfântul Ilie”, cu patru turle, având trei icoane desenate pe peretele din faţă (de la intrare[1]). Biserica „Sfântul Ilie”, a fost construită în fostul cartier al cojocarilor între 1826 şi 1828. Pe clădire sunt două plăci de marmură cu următorul conţinut:

„La 6 august 1944, când a fost bombardat oraşul Piteşti, o bombă a căzut pe altarul acestei biserici, lângă care erau îngropaţi ctitorii ei: Pandelea Petre şi soţia sa Anica.

Drept pios omagiu, s-a aşezat această placă prin străduinţa lui Balotă Petre din Cepati-Argeş descendent al ctitorului, prin osteneala preotului paroh Emanoil Branişte şi a Consiliului parohial. 1991”, şi Continue reading →

Rubrica: Pe urmele făuritorilor de nemurire

 Cu prilejul desfăşurării lucrărilor celui de-al XIV-lea Simpozion Internaţional „Experimentul Piteşti – „reeducarea” prin tortură” (Piteşti, 26-28 septembrie 2014), am folosit clipele libere pentru a face cunoştinţă cu edificiile istorice şi monumentele oraşului. Unii din participanţii la Simpozion, inclusiv subsemnatul, am fost cazaţi în Hotelul „Carmen”, situat în centrul oraşului, în preajma Muzeului Judeţean Argeş, locul de desfăşurare a Simpozionului.

De aici, am mers pe str. „Egalităţii” câţiva zeci de metri până la Biserica „Sfânta Treime”[1]. La intrarea în biserică este afişat un scurt istoric al acesteia din care aflăm următoarele:

„Pe locul actualei biserici a fost alt locaş, construit, probabil, în prima jumătate a secolului al XVI-lea, existenţa lui rezultând din denumirea Piteşti Coenobium (Piteşti Mănăstire) atribuită oraşului pe unele hărţi, începând cu anul 1550. Prin 1623-1628 a devenit metoh al mănăstirii Mihai Vodă din Bucureşti. Continue reading →

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice (2014)

La Piteşti, judeţul Argeş, România, şi-a desfăşurat lucrările cel de-al XIV-lea Simpozion Internaţional „Experimentul Piteşti – „reeducarea” prin tortură”.

Debutul a fost făcut în Sala Mare a Primăriei Piteşti. Profesorul universitar doctor Ilie Popa a salutat publicul prezent în sală şi a oferit cuvântul domnului Emil Constantinescu, fost preşedinte al României, care a conferenţiat despre „Experimentul Piteşti: agresivitatea, slăbiciunea şi măreţia fiinţei umane”.

Poetul şi prozatorul academician Nicolae Dabija, redactorul-şef al săptămânalului „Literatura şi Arta” (Chişinău) a amintit participanţilor la Simpozion că Municipiul Piteşti a fost primul în România care a ridicat un monument artiştilor-patrioţi Ion şi Doina Aldea-Teodorovici şi un bust poetului Grigore Vieru. Dl N. Dabija a vorbit apoi despre eforturile intelectualilor, ale oamenilor de bună credinţă, în renaşterea românismului în Republica Moldova (RM), despre legăturile de suflet între românii de pe ambele maluri ale Prutului. Continue reading →

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice (2014)

Astăzi, 24 septembrie 2014, Institutul de Istorie „ProMemoria” (INIS „ProMemoria”) din cadrul Universităţii de Stat din Moldova, a organizat în Sala de conferinţe a Bibliotecii Naţionale din Republica Moldova (BNRM) o Masă rotundă, prilejuită de împlinirea a 70 de ani de la insurecţia din Varşovia.

Moderatorul Mesei rotunde, prof. univ., dr. hab. Anton Moraru a deschis şedinţa, oferindu-i cuvântul ES dlui Ambasador al Poloniei în Republica Moldova Artur Mihalski. ES dl Ambasador a vorbit despre condiţiile declanşării agresiunii Germaniei naziste împotriva Poloniei (1 septembrie 1939) şi implicării URSS în război împotriva Poloniei, alături de nazişti (17 septembrie 1939). A continuat, vorbind despre condiţiile declanşării insurecţiei, importanţa ei. Continue reading →